Tag: dreapta

  • Încă o ţară europeană ar putea vota pentru părăsirea Uniunii Europene

    Candidatul de extremă dreaptă la preşedinţia Austriei, Norbert Hofer, a spus că doreşte să promoveze un referendum în Austria pentru apartenenţa la UE, dacă Uniunea Europeană va deveni mai centralizată după Brexit, scrie BBC.

    El a spus că, deşi blocul comunitar este important pentru Austria, el doreşte o ”Uniune Europeană mai bună”.

    Austriecii sunt chemaţi la urne să-şi aleagă noul preşedinte pe 4 decembrie, iar sondajele momentan nu pot anunţa un câştigător, rezultatele fiind foarte strânse.

    Dacă Hofer câştigă, el va deveni primul şef de stat de extremă dreaptă din UE. Rivalul său independent, Alexander Van der Bellen, a câştigat alegerile în mai, dar votul a fost anulat.

    Partiful Verde aflat la guvernare anterior l-a învins pe Hofer cu un avans de numai 30.863 de voturi, în timp ce curtea supremă din Austria a dat curs unei plângeri că regulile privind votul electronic au fost încălcate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Economistul Joseph Stiglitz: Germania ar trebui să iasă din Uniunea Europeană. Moneda euro, cauza problemelor din UE

    Joseph Stiglitz, laurea al premiului Nobel pentru Economie, a declarat că moneda euro a fost creată înainte de a avea instituţiile prin care aceasta să poată fi controlată, afirmând în acelaşi timp şi faptul că Germania ar trebui să iasă din Uniunea Europeană.

    “Au pus căruţa înaintea boilor. Au creat moneda euro ănainte dea a avea instituţii prin care aceasta putea fi controlată. Economiile noastre stagnează, iar noi nu ne dezvoltăm. Aceasta a dat un avânt deosebit mişcărilor politice din spectrul de dreapta.”, a spus Stiglitz.

    Economistul a spus în cadrul unui interviu acordat AFP că moneda euro a fost prost concepută şi că se află sub influenţa “ideologiei neoliberale” şi că este cauza multor probleme precum stagnarea economiei, şomajul ridicat sau avansul extremei dreapta.

    „Punctul de vedere prin care austeritatea ar urma să rezolve problema şomajului şi a revenirii la prosperitate este respins de majoritatea economiştilor şi de către FMI, dar pare să fie în continuare dominant în gândirea guvernului din Germania, în special în cea a ministrului de finanţe. Cea mai uşoară cale de a trece peste acest impas o reprezintă ieşirea Germaniei din Uniunea Europeană”, a mai adăugat Joseph Stiglitz. Acţiune care ar face celelalte ţări mai competitive graţie devalorizării monedei unice.

  • Economistul Joseph Stiglitz: Germania ar trebui să iasă din Uniunea Europeană. Moneda euro, cauza problemelor din UE

    Joseph Stiglitz, laurea al premiului Nobel pentru Economie, a declarat că moneda euro a fost creată înainte de a avea instituţiile prin care aceasta să poată fi controlată, afirmând în acelaşi timp şi faptul că Germania ar trebui să iasă din Uniunea Europeană.

    “Au pus căruţa înaintea boilor. Au creat moneda euro ănainte dea a avea instituţii prin care aceasta putea fi controlată. Economiile noastre stagnează, iar noi nu ne dezvoltăm. Aceasta a dat un avânt deosebit mişcărilor politice din spectrul de dreapta.”, a spus Stiglitz.

    Economistul a spus în cadrul unui interviu acordat AFP că moneda euro a fost prost concepută şi că se află sub influenţa “ideologiei neoliberale” şi că este cauza multor probleme precum stagnarea economiei, şomajul ridicat sau avansul extremei dreapta.

    „Punctul de vedere prin care austeritatea ar urma să rezolve problema şomajului şi a revenirii la prosperitate este respins de majoritatea economiştilor şi de către FMI, dar pare să fie în continuare dominant în gândirea guvernului din Germania, în special în cea a ministrului de finanţe. Cea mai uşoară cale de a trece peste acest impas o reprezintă ieşirea Germaniei din Uniunea Europeană”, a mai adăugat Joseph Stiglitz. Acţiune care ar face celelalte ţări mai competitive graţie devalorizării monedei unice.

  • Cine a câştigat alegerile în Rusia

    Partidul Rusia Unită, al preşedintelui Vladimir Putin, se clasează pe primul loc în scrutinul parlamentar din Rusia, cu 44,5% din voturi, arată un sondaj efectuat la ieşirea de la urne. artidul Rusia Unită (conservator, centru-dreapta), condus de premierul Dmitri Medvedev, a obţinut 44,5% din cele 450 de locuri din Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus, potrivit sondajului efectuat de Centrul pentru studierea opiniei publice (VCIOM) şi difuzat de agenţia Tass.

    Pe locul doi se clasează Partidul Liberal-Democrat (LPDR, extremă-dreapta), condus de politicianul ultranaţionalist Vladimir Jirinovski, cu 15,3%, urmat de Partidul Comunist (CPRF, extremă-stânga), al lui Ghennadi Ziuganov.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este noua mână dreaptă a lui Vladimir Putin

    Schimbări importante în cabinetul preşedintelui Rusiei Vladimir Putin. Anton Vaino este noul şef al administraţiei prezidenţiale, înlocuindu-l pe Segei Ivanov, care a ocupat mai multe poziţii importante încă de când Putin a ajuns la putere în 1999, informează The Economist.

    Publicaţia americană notează că este o schimbare importantă şi că Putin începe să renunţe la aliaţii vechi în favoarea unor nume noi ce s-au făcut cunoscute sub conducerea lui Putin. Vaino s-a alăturat administraţiei prezidenţiale în 2002, remarcându-se ca fiind un angajat foarte eficient. El preia frâiele într-un moment sensibil din cauza tensiunilor din Crimeea, dar şi din cauza faptului că alegerile parlamentare au loc la jumătatea lunii septembrie.

    În ziua în care Sergei Ivanov a fost dat afară, Rusia a trimis un sistem puternic de apărare în Crimea şi a avertizat că relaţiile diplomatice cu Ucraina ar putea fi întrerupte.

  • Tânăra de 32 de ani din Rădăuţi care conduce o afacere de 41,8 de milioane de euro

    În opinia Danielei Bîzgan, femeia lider are o personalitate puternică, capacitatea de a aduna oameni în jurul ei, are o putere de convingere pe măsură, îşi pune amprenta personală în tot ceea ce face şi poate obţine rezultate la înălţimea celor mai exigenţi bărbaţi. „Valorile fundamentale ale leadershipului feminin sunt ambiţia, capacitatea de a crea armonie între intuiţie şi logică, dorinţa permanentă de cunoaştere, pasiunea, tenacitatea şi nu în ultimul rând eleganţa.“

    Daniela Bîzgan este este una dintre cele trei fiice ale lui Dumitru Mihalescul, antreprenorul care a clădit afacerea Marelvi, cel mai mare distribuitor de electronice şi electrocasnice, fiind, ca director general adjunct al firmei, mâna sa dreaptă. A absolvit în 2004, la Iaşi, Facultatea de Finanţe-Contabilitate, în acelaşi an începând să lucreze şi în afacerea familiei; în 2005 „s-a nimerit să aibă loc separarea de fostul asociat al Marelvi şi am rămas doar eu şi o colegă să ne ocupăm de contabilitate“.

    A înţeles însă că nu-i plăcea domeniul, având activităţi repetitive, în fiecare zi, şi a încercat să descopere ce se întâmplă în alte departamente. A urmat un curs de management la CODECS, iar din 2006 a devenit mâna dreaptă a directorului general.

    Pe o piaţă a electrocasnicelor care a crescut în 2014 cu 13% în volum şi 16% în valoare, cifra de afaceri Marelvi a crescut de la 34 milioane de euro la 38 milioane de euro. Anul trecut compania a atins o cifră de afaceri de 41,8 de milioane de euro şi mizează pe o creştere de 20% anul acesta, până la nivelul de 50 de milioane de euro

  • Coroana revine pe stema României. Iohannis a promulgat legea care modifică însemnele oficiale

    Coroana pe capul acvilei de aur din stema României va reveni în însemnele oficiale, preşedintele Klaus Iohannis promulgând luni proiectul de lege care obligă autorităţile publice să facă această modificare în stemele şi sigiile existente, până la data de 31 decembrie 2018.

    “Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan”, prevede legea promulgată de şeful statului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pentru ce a fost creat buzunarul mic de la blugi

    Încă de când au fost create primele perechi de blugi, acest articol vestimentar s-a bucurat de un success răsunător. Puţini oameni ştiu însă de ce majoritatea blugilor au acel mic buzunar din partea dreaptă, numit al cincilea buzunar.

    Cu toate că este de cele mai multe ori folosit pentru depozitarea mărunţişului sau pentru a ţine bricheta, rolul initial al buzunarului era altul.

    Primii blugi au apărut în 1853 şi au fost creaţi de Levi Strauss special pentru clasa de jos. Mai exact, pentru minerii căutători de aur, materialul fiind unul rezistent. Buzunarele erau largi şi erau folosite pentru a depozita diverse lucruri de dimensiuni mai mari, iar buzunarul mic avea o întrebuinţare foarte clară: acolo se puneau pepitele de aur pe care le găseau minerii, pentru a nu le pierde în buzunarele mari.

     

  • Pentru ce a fost creat buzunarul mic de la blugi

    Încă de când au fost create primele perechi de blugi, acest articol vestimentar s-a bucurat de un success răsunător. Puţini oameni ştiu însă de ce majoritatea blugilor au acel mic buzunar din partea dreaptă, numit al cincilea buzunar.

    Cu toate că este de cele mai multe ori folosit pentru depozitarea mărunţişului sau pentru a ţine bricheta, rolul initial al buzunarului era altul.

    Primii blugi au apărut în 1853 şi au fost creaţi de Levi Strauss special pentru clasa de jos. Mai exact, pentru minerii căutători de aur, materialul fiind unul rezistent. Buzunarele erau largi şi erau folosite pentru a depozita diverse lucruri de dimensiuni mai mari, iar buzunarul mic avea o întrebuinţare foarte clară: acolo se puneau pepitele de aur pe care le găseau minerii, pentru a nu le pierde în buzunarele mari.

     

  • Miza alegerilor locale se ridică la zeci de miliarde de lei. Care este însă valoarea unui vot în Bucureşti sau Botoşani?

    3.365 este un alt număr pe care e important să îl reţineţi: reprezintă valoarea în lei a unui vot în România. El diferă, desigur, în funcţie de regiune; un vot în Bucureşti valorează 4.500 de lei, în vreme ce unul în Ialomiţa doar 2.800 de lei.

    Miza alegerilor locale din iunie este, aşadar, uriaşă: vorbim de zeci de miliarde de euro care trebuiesc administraţi astfel încât rezultatele să nu se lase aşteptate până cu 6 luni înainte de alegerile din 2020.

    Am încercat să desluşim ce s-a întâmplat cu banii oraşelor, comunelor şi satelor din România în ultimii patru ani şi să aflăm unde ar trebui investiţi aceştia în următorii patru; care sunt problemele pe care le avem la nivel local şi care sunt şansele să rezolvăm o parte dintre ele.

    Veţi citi, în paginile următoare, despre coşuri de gunoi de 2.800 de lei şi crizanteme cumpărate cu peste 300 de lei firul; despre cum 35% din gospodăriile României au toalete în curte, în vreme ce media europeană e de 2%; despre faptul că avem acelaşi număr de kilometri asfaltaţi şi de drumuri de ţară. Cel mai important, însă, veţi citi unde se duc cele peste 60 de miliarde de lei care reprezintă bugetul satelor, comunelor şi oraşelor din România.

    Ca de obicei, ciclul electoral începe cu întrebarea caragialească „eu cu cine votez?“. Şi tot ca de obicei, această întrebare nu are răspuns; nu că nu ar exista opţiuni, dar eterna promisiune a partidelor cu aducerea „oamenilor noi“ nu pare să se fi materializat nici în 2016.

    Alternanţa dintre stânga şi dreapta nu s-a făcut de-a lungul anilor în mod natural, ci mai degrabă ca urmare a unor alegeri caracterizate prin dorinţa de a înlătura un partid de la putere. Deşi stânga a câştigat toate alegerile locale din 1992 şi până astăzi, au existat momente în care opoziţia s-a apropiat destul de mult de câştigarea majorităţii primăriilor; în 1996, 2004 şi 2008 partidele de dreapta sau centru-dreapta au câştigat un număr semnificativ de mandate. Singurul partid constant în ultimii 24 de ani a fost UDMR, care a obţinut la fiecare ciclu electoral între 100 şi 150 de mandate de primari.

    A spune că imaginea politicianului român este una extrem de proastă este deja un clişeu; situaţia de astăzi, cu aproape jumătate dintre primarii ce conduc reşedinţe de judeţ aflaţi în vizorul DNA, este relevantă în acest sens. Dacă ne uităm la consiliile judeţene, acolo situaţia stă şi mai rău: aproape două treimi dintre preşedinţii CJ sunt condamnaţi sau anchetaţi pentru diverse fapte.

    Toate alegerile sunt în mod egal foarte importante, explică sociologul Andrei Boţeşteanu, dar „semnul sub care sunt organizate acestea poate fi însă considerat unul aparte, pe fondul unui dialog şi pe fondul acţiunilor anti-corupţie. „Nu cred că oamenii sunt mai interesaţi de alegerile generale, dimpotrivă: alegerile locale au teme cu care alegătorii pot relaţiona perfect. Dar alegerile generale sunt mai uşor de discutat, fiind dincolo de sfera imediată a utilului. Alegerile generale sunt încărcate de ideologii şi principii atât de mult rafinate încât devin simple: ai lor sunt răi, ai noştri sunt buni, sau mai des întâlnitul «toţi sunt la fel». Cred, de asemenea, că votanţii din mediul urban sunt interesaţi şi de alegerile din mediul rural. Nu mai suntem demult atât de izolaţi încât să nu respirăm acelaşi aer, să nu ne vizităm unii pe alţii sau să nu avem cunoştinţe sub un primar sau altul. Iar cei care teoretic s-ar putea feri de toate, probabil că vor folosi alegerile locale şi ca un barometru pentru cele generale“.

    Alegerile locale din acest an vor avea loc la data de 5 iunie şi vor fi organizate după noi reguli, cu primari aleşi într-un singur tur şi şefi de consilii judeţene aleşi indirect, prin votul consilierilor judeţeni. Modificări au fost aduse şi în privinţa sistemului de vot, fiind pregătit un sistem informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. În urma implementării acestui proiect, alegătorii care doresc să îşi exprime opţiunea prin vot nu vor mai prezenta actul de identitate membrilor secţiilor de votare, ci operatorului unui calculator. Ulterior, sistemul va semnala dacă persoana respectivă a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv, dacă şi-a pierdut drepturile electorale, dacă este arondată la altă secţie şi dacă şi-a mai exercitat dreptul la vot la acelaşi scrutin.