Tag: dobanda

  • Talerul greu al inflaţiei continuă să ameninţe Europa: Banca Centrală Europeană anunţă mai multe majorări de dobândă pe fondul unei inflaţii de bază care continuă să rămână „prea ridicată”

    Banca Centrală Europeană trebuie să continue majorarea ratelor dobânzilor pe fondul unei rate a inflaţiei „prea ridicate”, a declarat Klaas Knot, membru al Consiliului guvernatorilor, scrie Bloomberg.

    BCE va trebui să majoreze costurile de împrumut „atâta timp cât inflaţia de bază va rămâne la un nivel ridicat”, a declarat Knot într-un interviu acordat duminică la emisiunea Buitenhof TV. „Adevărata noastră problemă în acest moment este că inflaţia de bază este încă prea mare”.

    Banca centrală a majorat joi rata depozitelor cu un sfert de punct, la 3,25%, după trei majorări de două ori mai mari. Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a semnalat, de asemenea, că este posibil să urmeze şi alte majorări ale ratelor dobânzii. „Drumul este foarte lung. Pentru a-l parcurge în întregime, nu ne putem permite luxul de-a face nicio pauză”, a spus ea.

    Preţurile de consum din zona euro, fără a lua în calcul elementele volatile precum combustibilul şi alimentele, au crescut în aprilie cu 5,6% faţă de anul trecut – marcând o scădere uşoară faţă de nivelul record de 5,7% din martie. Bancherul central din Olanda, care se numără printre oficialii mai fermi din regiune, a declarat că BCE ar putea atinge obiectivul de inflaţie de 2% „undeva în 2025″.

    „Politica noastră funcţionează cu unele întârzieri, astfel încât cele mai importante efecte ale măsurilor luate până în prezent sunt încă în curs de manifestare”, a spus Knot. „De aceea am considerat, împreună cu ceilalţi colegi, că este responsabil să facem un pas înapoi de la o jumătate de punct procentual la un sfert de punct procentual pe şedinţă.”

  • În timp ce ungurii sunt primii din UE care fac pasul către normalizarea dobânzilor, polonezii se declară gata să le majoreze

    Consiliul monetar al băncii centrale a Ungariei a redus semni­ficativ plafonul superior al dobânzii în cadrul şedinţei de ieri, de la 25% la 20,5%. Decizia nu a fost o sur­priză, deoarece viceguvernatorul băn­cii Barnabas Virag anunţase săptă­mâna trecută că aceasta ar putea decide să-şi îngusteze coridorul ratei dobânzii ca parte a unui „proces în mai mulţi paşi“ către normalizarea politicii sale monetare, cu inflaţia a­fla­tă pe o tendinţă descendentă.

    Cu acest pas, după mesajul pu­ter­nic de săptămâna trecută, procesul care ar putea duce la o reducere a ratei cheie a dobânzii în următoarele luni ar putea începe cu adevărat, scrie Portfolio.

    Rata dobânzii de referinţă de 18% şi dobânda de bază de 13% ră­mân neschimbate.

    Potrivit analiştilor, rata de refe­rin­ţă a dobânzii ar putea fi redusă încă din luna mai în cazul în care cursul forintului rămâne stabil până atunci, iar mediul de risc extern nu se deteriorează. Este posibil însă ca banca să amâne prima relaxare efec­tivă până în iunie, când se publică raportul de inflaţie.

    Cu mulţi economişti spunând că inflaţia din Europa Centrală şi-a atins vârful, ultima decizie a băncii cen­trale ungare pregăteşte calea pen­tru prima reducere de dobânzi din regiune din 2021, când strategii au început o înăsprire severă a politicii monetare pentru a domoli inflaţia, notează Reuters.

    JPMorgan se aşteaptă la o redu­cere cu 100 de puncte bază a dobânzii de referinţă în iunie la 17%, urmată de o serie de decizii similare.

    Banca centrală ungară a declarat că ultimele date privind inflaţia, in­dicând o rată de peste 25%, sunt în linie cu aşteptările. Comisia Euro­pea­nă vede inflaţia din Ungaria atin­gând 16,4% în acest an, cea mai ridi­cată rată din Uniunea Europeană.

    Spre deosebire de banca centrală ungară, banca centrală a Poloniei s-a declarat recent gata să majoreze dobânzile dacă va fi nevoie.

    Consiliul monetar al băncii centrale poloneze este pregătit să majoreze dobânzile, dar acest lucru nu este necesar în acest moment, a declarat Ireneusz Dabrowski, membru al consiliului băncii, potrivit The First News.

    Luna trecută, banca şi-a menţinut dobânda neschimbată la 6,75% pentru a şaptea oară consecutiv după 11 majorări consecutive menite să reducă inflaţia.

    Polonia se confruntă la rândul său cu una dintre cele mai ridicate rate ale inflaţiei  in Europa, aceasta atingând în martie 16,1% faţă de anul anterior, în scădere uşoară de la 18,4% în februarie.

     

  • Atenţie că şi finanţarea în euro devine din ce în ce mai scumpă: dacă anul trecut dobânzile la lei au explodat, anul acesta dobânzile la euro cresc exponenţial, iar cei care au împrumuturi în euro plătesc din plin tensiunile externe, creşterea riscurilor şi majorarea ratelor

    Anul trecut toată lumea era cu ochii pe dobânzile la lei, care au crescut de trei ori în mai puţin de un an, din cauza exploziei inflaţiei.

    În octombrie 2022, ROBOR la trei luni, indicatorul de referinţă cel mai urmărit şi cel mai folosit de către companii şi persoanele fizice la stabilirea dobânzilor la credite, a atins un maxim de 8,2%. De la acel nivel ROBOR a început să scadă, mai ales după ce Banca Naţională a slăbit politica monetară şi a lăsat mai mulţi lei în piaţă spre finalul anului, pentru ca băncile, economia şi Ministerul Finanţelor, care are nevoie continuă de bani, să nu aibă probleme. Scăderea a intervenit şi ca urmare a prognozelor legate de reducerea inflaţiei, care urmează să se vadă mai evident începând cu luna aprilie. BNR crede că de la 16%, inflaţia va ajunge în decembrie la 7%, iar acest lucru a determinat Banca Naţională să nu mai majoreze dobânda de referinţă, care a ajuns la 7% la începutul anului.

    Vineri, pe 21 aprilie, ROBOR a fost cotat la 6,78%, care este un nivel al dobânzii destul de rezonabil, având în vedere condiţiile din piaţă.

    Pentru că anul trecut dobânzile la euro erau mult mai mici decât cele la lei, companiile au început să-şi treacă creditele din lei pe euro, iar stabilitatea cursului valutar leu/euro a ajutat mult acest lucru. Plus că băncile locale aveau destul de multă lichiditate în euro, în timp ce pe lichiditatea în lei aveau deficite şi trebuiau să majoreze dobânzile.

    Dar de la finalul anului trecut şi împrumuturile în euro au început “să ardă”, odată ce dobânzile la euro au început să crească susţinut. De la un minus de 0,176% în iunie (acum mai puţin de un an dobânzile la euro erau în continuare negative), vineri, 21 aprilie, EURIBOR la trei luni a ajuns să fie cotat la 3,26%, deci costul finanţării în euro a crescut şi el de peste trei ori.

    În România 70% din finanţarea bancară este în lei, iar 30% este în valută, dintre care cea mai mare parte este în euro.

    Problema este că această creştere nu se va opri aici: Banca Centrală Europeană (BCE) a avertizat pieţele să se aştepte la o nouă creştere a dobânzii de referinţă, de la 3% cât este acum spre 3,25%, dacă nu chiar 3,5%, ceea ce va însemna că EURIBOR va ajunge la 3,7%-3,8%.

    Dacă inflaţia în Europa nu va da semne evidente de scădere iar economia europeană nu va fi în recesiune (analiştii cred că fără recesiune inflaţia nu are cum să scadă), ne putem trezi şi cu o dobândă de referinţă a BCE de chiar 4% la euro.

    Acelaşi lucru se întâmplă şi pe piaţa americană, dar acolo dobânzile sunt deja şi mai mari: dobânda de referinţă la Fed – Banca Centrală Americană, este acum de 4,75-5%, iar ultimele date indică faptul că Fed va majora din nou dobânda de referinţă la 5-5,25%, având chiar o perspectivă de 5,25-5,5%.

    Aşa că finanţarea este, dar va şi deveni din ce în ce mai scumpă. La dobânzile de referinţă ale băncilor centrale, la dobânzile de pe piaţă – EURIBOR sau LIBOR, încep să se adauge din ce în ce mai mult tensiunile şi mai ales riscurile de pe pieţele financiare. Nicăieri nu este linişte. Nici în birourile bancherilor.

    Criza bancară din America, criza bancară din Europa, care a dus la salvarea in extremis a Credit Suisse, a doua mare bancă a Elveţiei, se vede din ce în ce mai mult în risc şi în dobânzile pe care le cer investitorii de la cei care vor să ia bani.

    Banca Transilvania, prima bancă de pe piaţă, a ieşit vineri după-amiază pe pieţele externe, unde a vândut obligaţiuni de 500 de milioane de euro, dar pentru care trebuie să plătească un randament/dobândă efectivă de 9% pe an.

    Este adevărat că aceste obligaţiuni au un regim special – MREL, adică pot fi convertite în capital, dacă este nevoie.

    9% nu este chiar deloc o dobândă mică, dar acesta este preţul actual, care include tensiunile de pe pieţe, creşterea riscului şi continuarea trendului de creştere a dobânzilor la euro.

    În februarie, CEC Bank a plătit o dobândă de 7,5% pe an pentru a lua 119 milioane de euro de pe piaţa externă, tot în obligaţiuni de tip MREL.

    Ministerul Finanţelor plăteşte dobânzi între 7-7,5-8% la euro dacă vrea să se împrumute de pe piaţa externă.

    Pe piaţa internă Ministerul Finanţelor a plătit la emisiunea de obligaţiuni Fidelis pe un an adresată populaţiei o dobândă de 3,7% pe an şi 5,8% pe an, dar la titluri Fidelis pe trei ani.

    Creşterea dobânzilor plătite la depozite, la titlurile Fidelis sau dobânzile pe care trebuie să le plătească Banca Transilvania bineînţeles că bucură deponenţii şi investitorii.

    Pe de altă parte, cei care au credite sau care trebuie să ia credite simt că le arde buzunarul. Finanţarea este din ce în ce mai scumpă şi s-ar putea ca şi accesul la finanţare să fie puţin mai complicat, mai ales pentru cei care nu stau prea bine la evaluarea riscului.

    Foarte multă lume crede că aceste dobânzi vor fi pasagere, iar odată ce inflaţia va scădea, războiul din Ucraina se va temina iar tensiunile geopolitice se vor diminua, lumea şi pieţele vor reveni acolo unde erau înainte.

    Dar nu va fi aşa, iar dobânzile vor rămâne mari (comparativ cu ceea ce a fost în ultimul deceniu) mult mai mult timp decât se aşteaptă lumea.

    Pe piaţa românească companiile, în speciale cele româneşti, antreprenorii români, resimt această creştere a dobânzilor şi încep din ce în ce mai mult să ceară intervenţia statului, intervenţia guvernului ca să “plătim dobânzi mai mici”. Pentru asta trebuie să ne luăm băncile înapoi – este retorica care se aude din ce în ce mai mult.

    De unde să ofere statul/guvernul credite cu dobânzi mai mici (cele de acum fiind considerate înrobitoare) dacă statul, dacă băncile – iar Banca Transilvania şi CEC sunt bănci româneşti – plătesc dobânzi mari pentru a face rost de finanţare pentru buget şi pentru capitalul propriu, cum este cazul băncilor?

  • Cifrele din spatele afacerii Revolut: 1 mld. de dolari venituri şi o marjă de profit de peste 80%. În România, banca digitală are 2,6 mil. clienţi, dintre care 500.000 au făcut solicitări pentru a lua un credit

    Revolut, aplicaţia de origine britanică intrată cu paşi repezi în România, a prins o tracţiune semnificativă, care a propulsat-o pânnă la 27 de milioane de clienţi la nivel global din 2015 până în prezent. În ultimii trei ani, Revolut şi-a crescut veniturile de patru ori, ajungând de la 220 de milioane de lire sterline în 2020, la peste 850 de milioane de lire sterline în 2022. Despre strategia din spatele acestor cifre vorbeşte Mikko Salovaara, CFO al Revolut.

    Mikko Salovaara a explicat că de-a lungul ultimilor ani, compania a avut o creştere exponenţială a businessului, motorul principal fiind ritmul rapid de adopţie a noilor utilizatori, dar şi dezvoltarea majoră a produselor. „Credem că am ajuns la un nivel de unde putem demonstra că suntem un business sustenabil. Suntem aici pe termen lung, modelul nostru de business are sens şi nu avem nevoie de finanţare”, susţine Mikko Salovaara. 2021 este anul în care Revolut a trecut pe profit  mai exact, compania a înregistrat un profit net de 26 de milioane de lire sterline – motiv pentru care Mikko Salovaara a explicat că Revolut se poate finanţa singură, iar în ceea ce priveşte planurile pentru anul 2023, CFO-ul consideră că acesta va fi un an important pentru extinderea geografică.

    „În 2020 am avut venituri de 220 de milioane de lire sterline, în 2021 am avut 636 de milioane de lire sterline, iar în 2022 avem peste 850 de milioane de lire sterline, adică peste 1 miliard de dolari. Ne-am cvadruplat businessul în trei ani. În acelaşi timp, ne-am crescut marja de profit brut de la 33% în 2020, la peste 70% în 2021 şi apoi şi mai mult în 2022. Această creştere cuplată cu un control mai accentuat în zona costurilor fixe ne-a permis să avem o pârghie operaţională pentru a ajunge la EBITDA de 100 de milioane de lire sterline şi 26 de milioane de lire sterline profit net în 2021. De aceea, putem să ne finanţăm singuri.”

    El a mai adăugat că produsul Revolut a fost adoptat semnificativ de către clienţi, ajungând de la 11 milioane de clienţi la începutul anului 2021 la 27 milioane de clienţi în prezent. „Am început 2021 cu 11 milioane de clienţi, am terminat anul 2021 cu 16 milioane de clienţi şi apoi am ajuns la 25 de milioane de clienţi în trimestrul IV din 2022, iar în prezent am ajuns la aproximativ 27 milioane de clienţi. Produsele pe care le-am construit sunt relevante şi îndrăgite, ceea ce generează veniturile, profitul brut, care ne permit să investim în marketing, brand, dezvoltarea produsului şi expansiunea geografică.

    Dacă ne uităm la 2023, credem că va fi un an important pentru extinderea geografică. O să lansăm în Noua Zeelandă, apoi avem oameni în India, Brazilia şi Mexic. În acelaşi timp ne uităm la pieţe noi în regiunea Americii Latine, Asia şi Orientul Mijlociu”, a mai adăugat CFO-ul Revolut.

    Chiar dacă evoluţia aplicaţiei Revolut a fost una importantă în ultimii ani, începutul companiei a fost  destul de timid. „La început, destul de devreme ca business, eram destul de limitaţi. Am început ca un FX, un cont care îţi permitea să ţii mai multe valute pentru a le tranzacţiona la nivelul cursului interbancar, care era ataşat unui card de debit. Pe de altă parte, am evoluat destul de rapid de la acest model şi cred că am fost destul de deschişi privind ambiţia noastră de a fi o bancă digitală şi globală. Acest lucru înseamnă că, în ceea ce priveşte retailul, vom putea deservi utilizatorii prin toate modalităţile serviciilor financiare pe care le vor întâlni în viaţă. Cât priveşte clienţii business, vrem să deservim comercianţii pe tot parcursul afacerii. Aceste lucruri sunt baza ambiţiilor noastre de ceva timp şi suntem mulţumiţi de progresul nostru de până acum”, a mai adăugat Mikko Salovaara. Începând cu anul 2018, Revolut a obţinut licenţa bancară europeană, care a permis companiei să se extindă dincolo de zona unui portofel electronic. Acest pas a permis companiei să dezvolte produse şi servicii de creditare şi depozit, iar ţara noastră nu a fost ocolită de acestea. „România a fost printre primele ţări în care am lansat produse de creditare. Nivelul de dobândă pe care îl oferim variază. Ar trebui să te loghezi în aplicaţie, să alegi produsul pe care îl vrei şi în funcţie de profilul de creditare şi perioada de creditare, se va obţine un anumit nivel de dobândă. Totul este generat pe logica de subscriere, costurile pe care le avem cu finanţarea şi pe baza datelor din piaţă. În general, strategia noastră este să oferim cele mai mici comisioane, cele mai bune rate de schimb, atât în ceea ce priveşte economisirea, cât şi creditarea”, a explicat CFO-ul companiei.

    El a subliniat, de asemenea, că România se numără printre primele pieţe care primesc produsele pe care le lansează Revolut. „Va fi în continuare un ritm similar de evoluţie. Vrem să ne atingem acest obiectiv de a fi o banca digitală şi globală. Din perspectiva finanţărilor, pentru că suntem profitabili ne susţinem singuri. Avem fonduri suficiente pentru planurile noastre. Problema ţine mai degrabă de modul de execuţie pentru că ai nevoie de un anumit tip de oameni. Ne gândim la achiziţionarea unor companii mici, care au fie o tehnologie bună, o licenţă relevantă sau o echipă bună, dar nimic transformaţional. Există un risc destul de mare dacă am achiziţiona de exemplu o bancă foarte mare pentru că ar dilua pasul creşterii organice pe care îl avem şi nu vrem să facem acest lucru”, este de părere Mikko Salovaara.

    Din punctul de vedere al evoluţiei Revolut doar în România, Gabriela Simion, Revolut branch head şi head of lending pentru România şi Italia, a explicat că au ajuns deja la peste 500.000 de clienţi care au solicitat un credit prin intermediul aplicaţiei, iar majoritatea sunt din oraşele mari din ţară, cu venituri mult peste salariul mediu pe economie. „În Europa, pot fi accesate credite în Lituania, Polonia, Irlanda, România şi Spania. Am avut un răspuns pozitiv din partea clienţilor în fiecare piaţă în care am lansat aceste produse şi vedem o cerere solidă în toate pieţele. Portofoliul nostru s-a extins de la un an la altul, pe măsură ce ne-am diversificat produsele şi le-am lansat pe pieţe noi”, a explicat Gabriela Simion. Pe termen mediu şi lung, ea susţine că Revolut îşi propune o diversificare a paletei de produse de creditare menită să satisfacă toată gama de nevoi de finanţare, de la credite de nevoi personale la linii de credit cu beneficii pentru cumpărăturile de zi cu zi şi până la credite ipotecare şi liberalizarea creditului de graniţele frontaliere. „Revolut propune clienţilor cel mai accesibil credit de nevoi personale de pe piaţa locală, cu o dobândă fixă între 7,99% şi 17,09%, cea mai mică din categorie, fără alte costuri asociate sau condiţionări, cum ar fi încheierea unei asigurări de viaţă sau încasarea salariului în contul Revolut. Extrem de important de menţionat este faptul că unicitatea şi atractivitatea produsului nostru derivă din faptul că, în afară de dobândă, nu se percepe niciun alt cost pe toată perioada creditului, mai exact: zero comision de analiză/aprobare, zero comision de mentenanţă (lunar, anual, modificare dată scadentă, emitere scrisori confirmare etc.) şi zero comision de rambursare anticipată, indiferent de suma rambursată sau momentul efectuării acesteia”, a mai adăugat Gabriela Simion.

    Din perspectiva zonei de economisire, executivul român a mai adăugat că în secţiunea Vault (conturi de economisire, fără acumulare de dobândă), numărul clienţilor care au deţinut în 2022 puşculiţe digitale a crescut cu 75% faţă de anul 2021, iar suma totală deţinută în aceste conturi s-a dublat. „Circa 34% dintre seifurile Vault create în 2022, de exemplu, au avut ca destinaţie o rezervă personală (economii), 7% au fost pentru sărbători şi vacanţe, 3% pentru rezerva pentru «zile negre» şi 2,4% pentru cadouri sau doar bani în «puşculiţa digitală». Euro a fost moneda preferată de clienţii români pentru a face economii, reprezentând 44,4% din sumele totale depozitate în seifurile Vault, iar pe locul al doilea s-a aflat moneda locală, leul, cu 32% din total. Clasamentul primelor cinci cele mai populare monede pentru a economisi cu Revolut este completat de dolarul american (13,8% din suma totală), lira sterlină (5,4%) şi francul elveţian (2%)”, a mai spus Gabriela Simion.

    România are peste 2,6 milioane de clienţi pe zona de retail, a doua cea mai mare piaţă pentru Revolut, după cea din Marea Britanie, care are circa 6 milioane de clienţi pe retail. Cea de-a treia piaţă este Polonia, cu peste 2 milioane de clienţi, urmată de Irlanda şi Franţa, conform datelor transmise de reprezentanţii Revolut. Bucureştiul are peste 500.000 de utilizatori de Revolut, reprezentând 20% din baza totală de clienţi activi înregistraţi în această piaţă, şi se află pe locul al doilea în top 10 oraşe cu cei mai mulţi clienţi Revolut, potrivit datelor disponibile în aplicaţie la nivelul lunii ianuarie 2023. Bucureştiul are o rată de adopţie a aplicaţiei Revolut care se ridică la 41% din populaţia activă, ceea ce înseamnă că patru din zece bucureşteni cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani deţin un card Revolut şi îl folosesc zi de zi pentru operaţiuni bancare şi tranzacţii precum transferuri bancare sau P2P, schimb valutar, plăţi către comercianţi, economii, credite de nevoi personale, investiţii sau pentru a-şi controla bugetul personal. Dacă la finalul anului 2021 serviciile băncii digitale de origine britanică erau cunoscute mai ales de locuitorii capitalei, în prezent baza de clienţi cuprinde tot mai mulţi utilizatori din oraşele din ţară. Pe locul al doilea se află Iaşi, cu aproape 90.000 de clienţi, urmat de Cluj-Napoca, cu 89.000 clienţi, Timişoara (71.000 clienţi), Constanţa (63.000 clienţi) şi Braşov (62.300 clienţi). În top 10 se mai află Craiova, Galaţi, Ploieşti şi Sibiu, având între 35.000 şi 47.000 de clienţi fiecare. Aproape o treime dintre clienţi (29%) se încadrează în segmentul de vârstă 25-34 de ani, 24% sunt din categoria 35-44 de ani, iar 23% din categoria 18-24 de ani. Revolut a început să crească în popularitate şi printre segmentele de vârstă aflate în vârf de carieră sau seniori (16% din categoria 45-54 de ani şi 6% din categoria 55-64 de ani), pe măsură ce şi-a diversificat portofoliul de produse şi funcţionalităţi. Astfel, a evoluat de la poziţionarea de aplicaţie specializată în transferuri rapide şi schimb valutar, preferată mai ales de pasionaţii de călătorii, la cea de cont bancar primar. În România, echipa Revolut reuneşte peste 120 de angajaţi care lucrează pe proiecte diverse ale companiei, mai ales pentru produse şi funcţionalităţi oferite la nivel global de Revolut. 

    „Avem peste 500.000 de clienţi care au solicitat un credit la Revolut, majoritatea fiind din oraşele mari din ţară, cu venituri mult peste salariul mediu pe economie.”

    Gabriela Simion, Revolut branch head şi head of lending pentru România şi Italia

  • Veste proastă pentru cei care au credite în euro

    Veste proastă pentru cei care au credite în euro. BCE va mai majora dobânda de politică monetară.

    În cadrul unui acord general la nivelul Băncii Centrale Europene cu privire la necesitatea de a majora în continuare ratele dobânzilor, există preferinţe persistente în rândul unor oficiali pentru o nouă majorare importantă, scrie Bloomberg, citat de ZF.

    Comentariile din perioada premergătoare reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internaţional din această săptămână s-au concentrat din ce în ce mai mult pe faptul că cel mai puternic proces de înăsprire monetară din istoria BCE se apropie de final – un proces probabil grăbit de falimentele băncilor din SUA şi Elveţia.

    Dar, în timp ce factorii de decizie politică care au luat cuvântul la Washington au recunoscut ameninţarea la adresa creditării şi a expansiunii economice din cauza recentelor turbulenţe din sectorul financiar, a existat şi optimism cu privire la faptul că zona euro ar putea scăpa relativ nevătămată.

  • JPMorgan depăşeşte estimările Wall Street, pe fondul creşterii ratelor de dobândă

    Acţiunile creditorului au urcat cu 6%, performanţa sa subliniind modul în care marile bănci – cu afacerile lor diversificate şi cu active de mii de miliarde de dolari – au rezistat mai bine la criză decât băncile regionale.

    Directorul general Jamie Dimon a declarat că economia şi consumatorul american rămân solide, dar a avertizat că criza bancară ar putea face ca creditorii să devină mai conservatori şi să aibă un impact asupra cheltuielilor de consum.

    „Economia americană continuă să se afle pe baze în general sănătoase – consumatorii continuă să cheltuiască şi au bilanţuri solide, iar companiile sunt în formă bună”, a declarat Dimon. „Cu toate acestea, norii de furtună pe care i-am monitorizat în ultimul an rămân la orizont, iar turbulenţele din industria bancară se adaugă la aceste riscuri”.

    Silicon Valley Bank şi Signature Bank au dat faliment luna trecută, după ce deponenţii şi-au retras fondurile, marcând al doilea şi al treilea cel mai mare colaps din istoria SUA.

    JPMorgan a pus deoparte provizioane pentru pierderi din credite de 2,3 miliarde de dolari, în creştere cu 56% faţă de anul trecut. A raportat o creştere de 52% a profitului, la 12,62 miliarde de dolari, sau 4,10 dolari pe acţiune, în cele trei luni încheiate la 31 martie.

    Excluzând costurile excepţionale, banca a câştigat 4,32 dolari pe acţiune, peste aşteptările medii ale analiştilor, de 3,41 dolari pe acţiune, potrivit datelor Refinitiv IBES.

  • JPMorgan depăşeşte estimările Wall Street, pe fondul creşterii ratelor de dobândă

    Acţiunile creditorului au urcat cu 6%, performanţa sa subliniind modul în care marile bănci – cu afacerile lor diversificate şi cu active de mii de miliarde de dolari – au rezistat mai bine la criză decât băncile regionale.

    Directorul general Jamie Dimon a declarat că economia şi consumatorul american rămân solide, dar a avertizat că criza bancară ar putea face ca creditorii să devină mai conservatori şi să aibă un impact asupra cheltuielilor de consum.

    „Economia americană continuă să se afle pe baze în general sănătoase – consumatorii continuă să cheltuiască şi au bilanţuri solide, iar companiile sunt în formă bună”, a declarat Dimon. „Cu toate acestea, norii de furtună pe care i-am monitorizat în ultimul an rămân la orizont, iar turbulenţele din industria bancară se adaugă la aceste riscuri”.

    Silicon Valley Bank şi Signature Bank au dat faliment luna trecută, după ce deponenţii şi-au retras fondurile, marcând al doilea şi al treilea cel mai mare colaps din istoria SUA.

    JPMorgan a pus deoparte provizioane pentru pierderi din credite de 2,3 miliarde de dolari, în creştere cu 56% faţă de anul trecut. A raportat o creştere de 52% a profitului, la 12,62 miliarde de dolari, sau 4,10 dolari pe acţiune, în cele trei luni încheiate la 31 martie.

    Excluzând costurile excepţionale, banca a câştigat 4,32 dolari pe acţiune, peste aşteptările medii ale analiştilor, de 3,41 dolari pe acţiune, potrivit datelor Refinitiv IBES.

  • Una caldă, una rece: Fostul şef al Trezoreriei SUA avertizează că recesiunea e mai aproape ca oricând, dar şi că Fed a terminat cu rundele de majorare a ratei dobânzii

    Lawrence Summers, fostul secretar al Trezoreriei SUA, a avertizat că probabilitatea unei recesiuni în State este în creştere şi că pericolul este real, totodată el este de părere că Fed se apropie de sfârşitul episoadelor de înăsprire a politicii monetare, scrie Bloomberg.

    „Ceea ce este destul de clar este că ne aflăm în ultima parte a actualului ciclu de înăsprire”, a declarat fostul secretar al Trezoreriei.

    Summers nu a luat în considerare raportul de vineri privind locurile de muncă din martie, despre care a spus că reflectă puterea economiei la începutul primului trimestru, dar că acum este mai puţin relevant, având în vedere perspectivele de înăsprire a creditării. Datele au arătat o nouă creştere fermă a numărului de salariaţi din SUA, iar rata şomajului a scăzut la 3,5%.

    În schimb, cifrele mai slabe decât se aştepta privind industria prelucrătoare şi serviciile, publicate în această săptămână, au arătat o încetinire a activităţii mai mare decât se estima iniţial.

     Indicatorul ISM pentru fabrici a atins cel mai scăzut nivel din primăvara anului 2020. Alte date din această săptămână au arătat o scădere a numărului de locuri de muncă vacante şi o creştere a tendinţei privind cererile de şomaj.

    „Avem sentimentul că există o limitare substanţială a creditării. În aceest moment, probabilitatea unei recesiuni creşte periculos de mult şi cred că Fed trebuie să ia niste decizii dificile”, a mai spus Summers.

    Summers a  cerut Fed să se angajeze într-o revizuire amplă a modelelor sale interne, care nu au reuşit să anticipeze creşterea bruscă a inflaţiei care a început în 2021 şi nu au surprins riscurile care au apărut în sistemul bancar, care au intrat în atenţie odată cu prăbuşirea Silicon Valley Bank luna trecută.

    „Fed trebuie să îşi reevalueze sistemul, pentru că în ultimii doi ani operaţiunile lor nu au avut prea mult succes”, a mai spus fostul oficial.

    „Am avut un sistem financiar care s-a bazat pe dorinţa unui număr mare de gospodării care şi-au ţinut banii în bancă chiar dacă ştiau că randamentul depozitelor nu le va aduce prea mulţi bani în buzunare. Acest lucru nu va mai continua. Fed trebuie să se gândească foarte bine la tipul de sistem financiar care va funcţiona în SUA în următorii ani”, a concluzionat Lawrence Summers.

     

  • Un donator de sânge a investit 50 de milioane de lei în titlurile de stat Fidelis, ediţia aprilie 2023

    Un investitor care a ales să doneze sânge pentru a primi o dobândă mai mare la emisiunea de titluri de stat Fidelis, ediţia aprilie 2023, a alocat doar astăzi 50 de milioane de lei în astfel de instrumente, la o dobândă de 7,7% pe an. Astfel, în primăvara lui 2024, adică atunci când ajung la scadenţă aceste titluri de stat, investitorul va primi principalul plus o dobândă de 3,85 mil. lei, arată calculele realizate de ZF.

    Ordinul de subscriere, de 500.000 de titluri de stat, a fost procesat pe 6 aprilie 2023 în sistemul brokerilor de la Bursa de Valori Bucureşti şi a majorat valoarea totală a investiţiilor pe tranşa donatorilor de sânge pentru Fidelis de la 30 mil. lei în şedinţa precedentă la aproximativ 90 mil. lei. Al doilea ordin ca mărime este de 78.000 de unităţi, adică 7,8 mil. lei.

    Cel mai probabil astfel de ordine de asemenea dimensiune vor mai continua pe parcursul zilelor de 7 aprilie şi 10 aprilie, când se încheie subscriere Fidelis, dat fiind faptul că recent au ajuns la scadenţă mai multe emisiuni de titluri de stat, listate în anii trecuţi. Cu alte cuvinte cei care investesc acum în Fidelis sunt cei care au plasat şi în trecut şi care zilele acestea primesc principalul plus cuponul.

    “Interesul investitorilor pentru titluri de stat este în continuare ridicat”, spune Răzvan Raţ, director general adjunct al societăţii de brokeraj BRK Financial Group. “Clienţi care subscriu în principal vin cu bani noi în piaţă, nu am observat vânzări de acţiuni sau obligaţiuni pentru a subscrie  titluri de stat”.

    În ediţia Fidelis, aprilie 2023, donatorii au o dobândă mai mare decât investitorii “clasici”, respectiv 7,7% faţă de 6,7%, aşadar o primă de 100 de puncte de bază, într-un demers al Ministerului Finanţelor pentru încurajarea donării de sânge. Nu se ştie dacă ordinul mamut de 500.000 de titluri de stat a venit prin subscrierea de la brokeri sau prin sindicatul de intermediere.

    Situaţia la 6 aprilie pentru Fidelis, aprilie 2023, este în felul următor: 107 mil. lei pe un an cu 6,7% pe an, 67 mil. lei pe trei ani cu 7,35% dobândă pe an şi 90,6 mil. lei pentru tranşa donatorilor de sânge, respectiv 7,7% dobândă pe 1 an.

    Pe euro, tranşa pe un an cu 3,7% a strâns 95 mil. euro şi cea pe cinci ani cu 5,8% pe an circa 140 mil. euro. În total 240 mil. euro pe moneda unică europeană, adică echivalentul a 1,2 mld. lei.  “Un interes mai ridicat se vede pe emisiunea în euro, pe tranşa cu scadenţa la 5 ani, dobânda ridicată atragând investitori, dar şi posibilitatea ca pe viitor să ofere un randament peste inflaţie până la scadenţă”, adaugă Raţ.

    Cu totul, până acum Fidelis aprilie 2023 are subscrieri de 1,5 mld. lei. Vineri şi luni mai pot subscrie investitorii.

    Pe tranşa donatorilor pot fi plasate ordine doar de investitorii care au donat sânge începând cu data de 30 septembrie 2022 şi/ sau care donează în perioada derulării ofertei de vânzare de titluri de stat Fidelis. Pe lângă o dobândă mai mare, donatorii de sânge pot investi minimum 500 de lei faţă de 5.000 de lei în cazul celorlalte tranşe.

    Alocarea titlurilor de stat subscrise în cadrul ofertei se va efectua la data alocării (11 aprilie 2023), iar numărul final de titluri de stat oferite va fi stabilit de către emitent cu consultarea sindicatului de intermediere.

    Ordinele aferente subscrierilor alocate investitorilor pe baza subscrierilor validate de membrii sindicatului de intermediere/Participanţii Eligibili vor fi înregistrate în sistemul de tranzacţionare al BVB dedicat ofertelor publice (titluri de stat). Data estimată de intrare la tranzacţionare este 18 aprilie 2023.

    Din vara lui 2020 şi până la final de 2022 MFP a atras 15 mld. lei de la investitorii care au subscris titluri de stat Fidelis.

    Persoanele fizice rezidente şi nerezidente, cu vârsta peste 18 ani, pot subscrie prin intermediul consorţiului de intermediere sau intermediarii care au semnat angajamentul privind respectarea condiţiilor de derulare a ofertei, a prevederilor prospectului de emisiune şi a transmis angajamentul către Lead Manager.

    Consorţiul este format din BT Capital Partners&Banca Transilvania, Banca Comercială Română, BRD – Groupe Societe Generale şi Alpha Bank România, titluri de stat FIDELIS denominate în lei şi în euro, în cadrul ofertei publice de vânzare derulate la Bursa de Valori Bucureşti.​

  • BNR a decis marţi să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an

    Consiliul de administraţie al BNR, întrunit în şedinţa de marţi, 4 aprilie a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an.

    De asemenea, Banca Naţională a păstrat neschimbată rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an, dar şi  nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.