BusinessMagazin

Tag: diaspora

  • SURPRIZĂ de proporţii la opt luni de la alegeri. DNA tocmai a făcut ANUNŢUL care îl vizează direct pe Ponta

    La secţiile de vot din străinătate s-au creat cozi imense, mii de români neputând să aibă acces la urne pentru a vota, din cauza condiţiilor organizatorice precare.

    Imagini cu miile de români care au stat la cozi de sute de metri în faţa secţiilor de votare din străinătate au făcut înconjurul lumii, însă una dintre cele mai violente situaţii a avut loc la Torino, unde locuieşte una dintre cele mai mari comunităţi de români din Italia. În turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, câteva sute de români rămaşi în afara secţiei de votare, înainte de ora 21.00, fără a mai putea să voteze, au declanşat revolta, iar forţele speciale de intervenţie ale poliţiei italiene (DIGOS) au fost nevoite să intervină cu gaze lacrimogene şi cu fumigene, pentru a dezamorsa situaţia.

    SURPRIZĂ de proporţii la opt luni de la alegeri. DNA tocmai a făcut ANUNŢUL care îl vizează direct pe Ponta

     

  • Românii din diaspora vor cere dizolvarea Parlamentului, dacă nu se aprobă votul prin corespondenţă

    Daniel Ţecu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE), a afirmat, vineri seară, că românii din diaspora sunt pregătiţi să facă presiuni asupra autorităţilor din România, pentru a avea vot prin corespondenţă şi vot electronic, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    ”Am înţeles că va exista o sesiune extraordinară peste puţin timp. Dacă în perioada asta nu se va vota votul prin corespondenţă şi votul electronic, nu mai este posibil. De aceea, sunt pregătit să îi cer preşedintelui României dizolvarea Parlamentului, care nu a fost capabil să creeze o lege pentru românii din diaspora, în timp ce (parlamentarii – n.r.) au fost capabili şi au avut timp să îşi creeze legi pentru a-şi mări salariile şi pentru a-şi crea pensii pentru ei”, a declarat Daniel Ţecu.

    Preşedintele FADERE s-a arătat ”optimist”, cu toate că ”din ce în ce mai mulţi factori de decizie, parlamentari şi voci de mai sus”, i-au spus că nu ar mai fi timp pentru aşa ceva.

    De asemenea, el a susţinut că la alegerile din 2016 numărul românilor care se vor prezenta la urne va fi mai mic decât la scrutinul pentru alegerile prezindeţiale de anul trecut.

    ”Atunci a fost o anumită emoţie şi mai vreau să mai spun ceva, eu cred că românii votau mai puţini la alegerile preşedintelui dacă nu se crea acea emoţie din lipsa secţiilor de vot. Acum avem o lege care deja a ieşit, sperăm să avem secţii de vot suficiente. Dar chiar dacă vor fi secţii suficiente, sunt persoane care locuiesc în zone foarte depărtate de secţiile de vot şi e nevoie de o formă de vot care să poată înlesni şi votul lor”, a explicat Daniel Ţecu.

    La rândul său, Eugen Terteleac, preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia, consideră că la alegerile de anul viitor vor vota mulţi români din diaspora, pentru că a fost extinsă posibilitatea de înfiinţare a secţiilor de votare.

    ”Este de ajuns să prezinţi o listă cu o sută de persoane şi statul român este obligat să înfiinţeze secţii de votare. Preconizez că în Italia putem să avem o mie de secţii de votare, pentru că poate să fie şi va fi un exemplu important pentru clasa politică italienească, care va descoperi că românii sunt activi politic şi se implică. Vom face tot posibilul să mobilizăm comunităţile noastre de români să obţinem secţii de votare în toate satele, oraşele unde comunităţile de români sunt puternice”, a spus Eugen Terteleac.

    Deşi este ”încrezător că speranţa moare ultima”, preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia se aşteaptă la ”o trădare” din partea parlamentarilor care reprezintă diaspora.

    ”Văzând ce s-a întâmplat în ultima perioadă în Parlamentul României în ceea ce ne priveşte, mă aştept la o altă trădare la fel de mare cum a fost aceea când nu a fost acceptată mărirea numărului de parlamentari. Parlamentari care reprezintă diaspora au fost în sală şi nu au votat această lege. A lipsit doar un singur vot şi acei parlamentari au stat cu mâinile în buzunar”, a spus Terteleac.

    Reprezentanţii românilor din Italia şi Spania au acuzat partidele politice româneşti că au ”măcinat” diaspora, că dezbină comunităţile româneşti pentru a le obţine voturile şi că după ce ajung la guvernare ”îşi scurg” banii destinaţi românilor, uitând de promisiunile pe care le-au făcut.

    ”Diaspora este măcinată de partidele din România, care vin şi dezbină comunităţile româneşti. Politicienii şi partidele politice din România au interes în diaspora doar când se apropie alegerile. Ne vizitează, ne cer votul, după care se întorc şi uită de problemele noastre. Este adevărat că, după ce ajung la guvernare, pentru ca să poată folosi banii din Departamentul pentru Românii de Pretutindeni sau altor instituţii, îşi crează asociaţii, pe perioada în care ei guvernează, ca să poată folosi banii. Că nu au interesul să finanţeze asociaţii care sunt acolo de ani de zile, care fac proiecte serioase şi sănătoase, ci au interesul să-şi creeze asociaţii prin care să îşi scurgă banii de la instituţia pe care o conduc”, a mai spus preşedintele FADERE, Daniel Ţecu.

    Şi Eugen Terteleac a povestit că situaţia este identică şi în Italia, unde clasa politică românească este „cel mai puternic implicată în dezbinarea comunităţilor româneşti”, în loc să protejeze interesele românilor şi „să lupte” pentru drepturile acestora.

    ”Parlamentarii din diaspora sunt nişte trădători. Vorbesc de rău alte asociaţii, spunând că ceilalţi sunt infractori, sunt securişti şi tot aşa, la fiecare asociaţie repetă povestea şi se construiesc bisericuţe. Concomitent, încearcă să le afilieze politic şi numai în preajma alegerilor electorale, niciodată nu se discută de un proiect politic puternic, de sine stătător. Acestea automat devin politice, încep lupte poltice între asociaţii, lucru care nu este normal, pentru că aceste asociaţii s-au născut ca şi asociaţii culturale, care se ocupă de menţinerea tradiţiilor, uzanţelor, nu de a face politică în Italia. De suferit are comunitatea românilor din Italia, care este văzută foarte rău de autorităţile statului italian şi din cauza acestor probleme de dezbinare”, a spus preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia.

    În opinia reprezentanţilor românilor din diaspora, soluţia ar fi ca viitorii parlamentari care le vor reprezenta interesele să fie aleşi din rândul românilor care trăiesc în străinătate, persoane neimplicate politic, cu iniţiative, respectate de comunităţile în care trăiesc şi care nu se folosesc de ”sistemele tradiţionale «divide et impera»”.

    ”Cei care ne reprezintă în Parlament, deputaţii şi senatorii, ar trebui să fie din dispora. Însă am remarcat că există o şmecherie pe care ei au învăţat-o: dacă sunt într-un partid de foarte mulţi ani, merg, îşi fac o rezidenţă şi peste trei zile vin în România, se duc la televizor şi spun că locuiesc în Spania sau Italia şi vor să candideze. Iar ceilalţi nu au cum să-i contreze, pentru că arată câte o rezidenţă. Problema este să fie un om care într-adevăr a făcut ceva acolo, că a făcut proiecte cu românii, nu doar să organizeze concerte cu Irina Loghin şi cu cântăreţi din România. Că săracii români, cu atâta dor de România, după ce i-ai dus la un concert cu muzică românească, le poţi fura votul mai uşor decât se fură în România cu mici şi bere”, a spus preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Români din Europa.

    Cele câteva milioane de români din diaspora sunt reprezentaţi în Parlamentul României de patru deputaţi şi doi senatori, ”puţini şi cu aproape zero iniţiative legislative la fiecare dintre ei”, potrivit reprezentanţilor acestora.

  • Registrul Electoral, extins pentru românii din diaspora; ei ar putea vota aproape de domiciliu

    Extinderea Registrului Electoral pentru românii din diaspora face parte dintr-un contract-cadru multianual, care se întinde pe patru ani şi care prevede, de asemenea, mentenanţa şi modernizarea Registrului Electoral, valoarea estimativă a proiectului publicat, miercuri, de AEP în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice fiind de 8,4 milioane de euro, cu TVA inclusă.

    “Este vorba despre achiziţia unui contract-cadru multianual care se întinde pe patru ani. Conţine un număr de cinci contracte subsecvente, care sunt fiecare bugetate, începând cu anul acesta. Noi am reuşit să prindem în buget, anul acesta, o sumă de aproape două milioane de euro, TVA inclusă, urmând de văzut dacă Guvernul va aloca în anii următori fondurile necesare pentru celelalte contracte subsecvente”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Autorităţii Electorale Permanente, Marian Muhuleţ.

    “Ne dorim ca, în baza modificărilor legislative operate recent, care prevăd că, dacă un numar de cetăţeni români – 100 de cetăţeni limita stabilită pentru alegerea Parlamentului – doresc să li se înfiinţeze o secţie de votare, aceştia pot completa o cerere, urmând ca, în baza cererilor făcute de ei, să se întocmească o listă permanentă, aşa cum există şi în secţiile de votare din România”, a declarat Marian Muhuleţ, pentru MEDIAFAX.

    El a spus că, la alegerile anterioare, pentru românii din diaspora se întocmeau doar liste suplimentare, astfel că cetăţenii români care voiau să voteze mergeau în secţiile de votare din ţările în care îşi aveau reşedinţa sau domiciliul şi erau trecuţi pe listă de către preşedintele secţiei de votare.

    Ca urmare a extinderii Registrului Electoral şi pentru diaspora, românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate vor putea să înainteze către AEP cereri, urmând ca aceştia să poată vota la secţiile care se vor înfiinţa, în apropierea adresei pe care au comunicat-o AEP.

    Cei care aleg, însă, să nu dea date despre locul în care doresc şă-şi exercite dreptul de vot, vor vota în continuare pe listele suplimentare, la misiunile diplomatice ale României din străinătate.

    “Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot formula astfel de cereri şi pot vota la secţiile de votare care se vor înfiinţa, iar cei care nu formulează o cerere şi aleg să nu furnizeze date despre locaţia în care doresc să-şi exercite dreptul de vot vor vota în continuare pe listele suplimentare, la misiunile diplomatice ale României din străinătate”, a mai spus Marian Muhuleţ.

    Purtătorul de cuvânt al AEP a adăugat că, prin modificările care vor fi aduse Registrului Electoral, AEP vrea ca “efortul administrativ depus de fiecare cetăţean să fie unul cât mai mic, în sensul în care, dacă este cu putinţă, totul să se desfăşoare online, iar cererile să poată să fie procesate, de asemenea, cu operativitate”.

    Autoritatea Electorală Permanentă va centraliza datele, înregistrate în Registrul Electoral, iar pe baza centralizării acestora, va transmite către Ministerul Afacerilor Externe o listă cu oraşele în care trebuie înfiinţate secţii de votare.

    “Ministerul Afacerilor Externe este instituţia statului român care face diligenţele către autorităţile din celelalte state şi va discuta cu oficialii din ţările respective, urmând să identifice spaţii pentru a înfiinţa secţii de votare în localităţile pe care noi le vom indica”, a precizat Marian Muhuleţ.

    Potrivit anunţului publicat, miercuri, în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), contractul scos la licitaţie, în valoare de 8,4 milione de euro, cu TVA inclusă, prevede extinderea Registrului Electoral pentru românii din diaspora, mentenanţa şi suportul tehnic al Registrului Electoral existent folosit în prezent de alegătorii din ţară, precum şi asigurarea unor noi funcţionalităţi.

    Printre noile funcţionalităţi ale Registrului Electoral ar trebui să fie preluarea datelor de localizare ale utilizatorilor din surse multiple, în vederea validării încrucişate a corectitudinii datelor (Ministerul Afacerilor Interne, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice), generarea unor machete de formulare (liste suplimentare, procese verbale), gestionarea/alegerea oficialilor electorali (preşedinţi şi vicepreşedinţi de secţii), modul de verificare automată a listelor de susţinători în format electronic, dar şi alte funcţionalităţi, la cerere, potrivit caietului de sarcini întocmit de AEP.

    Dezvoltarea componentei pentru facilitarea comunicării cetăţenilor cu primarul, dar şi punerea la dispoziţia alegătorilor a unei aplicaţii pentru telefoanele mobile care permite localizarea secţiilor, identificarea şi crearea unui drum către secţiile de votare sunt alte servicii incluse în contract.

    Extinderea Registrului Electoral pentru românii din diaspora “va trebui să gestioneze situaţia votului cetăţenilor români aflaţi în străinătate”. În prima fază, se doreşte o reînregistrare a tuturor cetăţenilor români aflaţi în străinătate, pentru a avea o situaţie foarte clară a numărului şi a locului în care se află aceştia, se mai arată în anunţul de licitaţie publicat de AEP.

    Reînregistrarea românilor din diaspora se va putea face fie prin depunerea de către alegători a unei cereri de înregistrare, la sediul unei ambasade, consulat, filială AEP sau primărie, fie online, prin intermediul sistemul informatizat al Registrului Electoral. Cetăţenii români aflaţi în străinătate care vor opta pentru înregistrarea online, ce presupune încărcarea documentelor care fac dovada domiciliului sau a reşedinţei, nu vor fi scutiţi, însă, de transmiterea cererii în original la sediul unei ambasade, consulat, filială AEP sau primărie.

    Autentificarea în Registrul Electoral se face, în prezent, cu ajutorul unui user şi al unei parole, însă AEP vrea să îmbunătăţească modul de autentificare, astfel că electorii ar putea accesa Registrul Electoral prin token, sistem de autentificare în doi paşi, înregistrare, precum şi autentificare prin semnatură electronică.

    Cât priveşte condiţiile de participare la licitaţie, în anunţul AEP se arată că ofertanţii sau grupul de operatori economici trebuie să aibă o medie a cifrei de afaceri globale pe ultimii trei ani financiari încheiaţi de minimum 3.545.650 de euro şi să facă dovada prestării de servicii similare, în ultimii trei ani. AEP a stabilit ca termen limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare 15 septembrie, iar ca termen limită de evaluare a ofertelor data de 9 octombrie.

    La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, din 2 şi 16 noiembrie 2014, românii din străinătate au ieşit la vot în număr record, însă în mai multe capitale europene cozile au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.

    Problemele la votul din diaspora au dus la demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean. Înlocuitorul lui, Teodor Meleşcanu, a făcut apel, înaintea turului al doilea, ca românii din diaspora să vină la vot devreme, el menţionând că dacă declaraţiile pe propria răspundere sunt completate din timp şi dacă cei şapte membri ai secţiei sunt prezenţi, numărul celor care vor vota se va dubla.

    După scrutin, Meleşcanu şi-a cerut scuze românilor din diaspora care nu au putut vota şi a declarat că trebuie identificate soluţii legislative pentru a asigura condiţiile ca românii să-şi exercite dreptul de vot oriunde s-ar afla în străinătate.

    La două zile după turul al doilea, şi Meleşcanu a demisionat, el precizând că face acest lucru pentru că nu toţi românii din diaspora au putut vota şi că a luat această decizie ca “om de onoare”, “într-o ţară în care nimeni nu prea-şi asumă responsabilităţile”.

  • Probleme pentru românii din diaspora. Situaţia a ajuns la preşedintele Iohannis

    Federaţia asociaţiilor de români din Europa (FADERE) a semnalat probleme grave cu care se confruntă mulţi români din diaspora.

    Situaţia a ajuns la preşedintele Klaus Iohannis, căruia i se cere să intervină.

    VEZI AICI DESPRE CE PROBLEME ESTE VORBA

  • Iohannis, de Ziua Românilor de Pretutindeni: Politicienii au obligaţia de a găsi o soluţie pentru votul diasporei. E o dovadă de respect

    “Anul acesta sărbătorim pentru prima dată Ziua Românilor de Pretutindeni în ultima duminică din luna mai. M-aş bucura ca acest moment festiv să reprezinte pentru fiecare dintre noi, indiferent de locul în care ne aflăm, un prilej de mândrie naţională. Încă de la începutul mandatului meu mi-am propus să mă întâlnesc cu cât mai multe comunităţi de români aflate dincolo de graniţele ţării. M-am întâlnit cu o parte dintre dumneavoastră şi voi continua să o fac pentru că îmi doresc să fiu preşedintele care se preocupă constant de soarta şi problemele concetăţenilor săi. Vă asigur că voi fi mereu garantul asigurării şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale tuturor românilor”, se arată în mesajul preşedintelui Klaus Iohannis, cu ocazia Zilei Românilor de Pretutindeni.

    Şeful statului atrage atenţia că “situaţii inacceptabile precum ceea ce s-a întâmplat anul trecut, în noiembrie trebuie să nu se mai repete niciodată”, dacă vrem ca românii să fie respectaţi în lume.

    În acest sens, preşedintele Iohannis precizează că “adoptarea unei legi care să ofere posibilitatea exprimării dreptului la vot de către toţi cetăţenii din afara graniţelor rămâne o prioritate”. “Este nu doar o obligaţie constituţională a clasei politice de a găsi rapid o soluţie la această problemă, dar mai ales dovada minimului respect pentru cetăţenii noştri aflaţi în străinătate”, susţine Klaus Iohannis.

    “Dumneavoastră, românii de pretutindeni, participaţi în mod direct la promovarea imaginii ţării noastre în lume. Contribuiţi la dezvoltarea societăţilor în care munciţi şi trăiţi, dar sunteţi parte şi din evoluţia României. De aceea, mi-am propus să identificăm modalităţi prin care pot fi îmbunătăţite mecanismele de dialog, consultare şi reprezentare. În acest sens, proiectul privind constituirea unui Consiliu Consultativ al românilor din afara graniţelor se află în dezvoltare. Unul dintre angajamentele asumate de mine este acela de a clădi o Românie prosperă, care oferă şanse şi oportunităţi fiecăruia dintre noi, o ţară în care se poate trăi cu demnitate. Cred cu tărie că este un obiectiv realizabil, dar ştiu totodată că nu vom putea reuşi să îl atingem decât uniţi, lucrând împreună. Vă chem aşadar alături de mine să construim România pe care ne-o dorim, România în care să vă placă să vă reîntoarceţi!”, se mai arată în mesajul prezidenţial.

     

  • Gorghiu: Declaraţiile lui Tăriceanu îmi aduc aminte de Ion Iliescu, de la începutul anilor 1990

    ”Oare ce resorturi pot determina un om politic ca Popescu Tăriceanu să se transforme dintr-un liberal pur-sânge în ceva greu de calificat! Acţiunile şi declaraţiile sale, mai cu seamă cele din acest an, îmi aduc aminte de acel Ion Iliescu, de la începutul anilor 1990, când salamul cu soia era folosit ca armă împotriva diasporei şi a seniorilor repatriaţi ai PNŢCD şi PNL”, scrie Gorghiu în postarea de pe Facebook, după precizările lui Călin Popescu Tăriceanu, privind votul prin corespondenţă şi votul din diaspora.

    Gorghiu spune că ”îi este ruşine de modul acesta de comportament în spaţiul public”.

    ”Românii din diasporă au venit de la sute de kilometri să voteze, au stat ore în şir la cozi interminabile, în frig şi ploaie. Datorită civismului lor, atât de impresionant, România este, în continuare, o ţară democrată. Tot ei sunt cei care au împiedicat ca susţinătorii din umbră ai candidaturii lui Ponta să îşi continue cinicele coabitări politice, din campania electorală şi dinainte. Pentru toate aceste lucruri, şi nu numai, în calitate de co-preşedinte al PNL, le transmit românilor jigniţi de CP Tăriceanu un singur cuvânt: respect!”, mai arată corpreşedintele PNL.

    Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a postat vineri, pe Facebook, un text cu titlul ”o clarificare necesară referitoare la votul prin corespondenţă”.

    ”Am văzut zilele acestea vehiculate o serie de neadevăruri referitoare la declaraţii pe care le-aş fi făcut la finalul lui ianuarie, în cadrul unei dezbateri privind soluţiile pentru un acces mai facil la vot al românilor din străinătate, organizată de Ambasada Franţei în România şi de Centrul Regional Francofon de Cercetări Avansate în Ştiinţe Sociale (CEREFREA). În primul rând, la această dezbatere am ridicat semne de întrebare privind posibile fraude care pot apărea în procesul de introducere a votului prin corespondenţă. Am afirmat că aşa cum s-a întâmplat şi în România în trecut, aşa s-ar putea întâmpla şi în diaspora în viitor. În România, din păcate, au existat multiple cazuri de cumpărare de voturi – prin chermeze organizate în campanie şi daruri oferite votanţilor. Românii îşi amintesc că un participant frecvent la astfel de chermeze – alături de personaje îndoielnice – a fost Traian Băsescu”, susţine Tăriceanu.

    El menţionează că a susţinut, cu acel prilej, ”că modernizarea legii electorale trebuie însoţită de măsuri de prevenţie a unor astfel de situaţii, mai ales că în cazul votului prin corespondenţă astfel de fraude sunt mult mai greu de urmărit”.

    ”De altfel, la acelaşi seminar, a fost invocată de către alţi participanţi experienţa unor democraţii, unde s-a constat că votul prin corespondenţă a fost însoţit de fraude. Sunt semne de întrebare legitime care ar trebui discutate civilizat, nu folosite în bătălia politică. Aşa că Traian Băsescu şi colegii lui din PNL (şi cei care fac comentarii similare în spaţiul public) ar trebui să lase ipocrizia, demagogia şi populismul. Nu foloseşte nimănui, nici măcar lor, să arunce în public minciuni, doar-doar vor reuşi să schimbe majorităţi parlamentare”, mai arată Călin Popescu Tăriceanu.

    Tăriceanu concluzionează: ”Traian Băsescu aparţine trecutului României şi trebuie să rămână acolo. Este un preşedinte care a făcut mult mai mult rău României, decât Nicolae Ceauşescu. Astăzi, România are nevoie de un cordon sanitar care să o separe de Traian Băsescu”.

  • Gafe diplomatice în România şi în lume – de la ţări inventate la glume bizare şi hărţi greşite

    Postul public german ZDF a prezentat, sâmbătă, gafele diplomatice ale săptămânii, printre ele figurând şi broşura cu harta Franţei acoperită cu steagul german oferită de ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, omologului Frank-Walter Steinmeier, în timpul vizitei făcute luni în România.

    Greşeala, asumată de Agerpres, care a realizat broşura respectivă, a dus la eliberarea din funcţie a purtătorului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

    În aceeaşi zi, Aurescu i-a comunicat lui Steinmeier “regretul profund” pentru faptul că pe broşură se afla harta Franţei, şi nu cea a Germaniei, aşa cum ar fi trebuit.

    Potrivit MAE, “ministrul de Externe german i-a transmis omologului român că nu apreciază că situaţia în cauză este de natură să producă vreun efect sau să creeze vreo problemă în relaţiile bilaterale, până la semnalarea acesteia de către omologul român ea nefiind remarcată”.

    Nici presa germană nu a fost prea vehementă, Hamburger Morgenpost notând că o astfel de încurcătură a făcut, recent, şi Ministerul de Externe de la Berlin. În februarie, în pregătirea vizitei lui Steinmeier în Republica Democrată Congo, MAE german a comandat insigne cu steagul acestei ţări. Din fericire, chiar înainte de plecare cineva a observat că în loc de steagul Republicii Democrate Congo pe insigne se afla cele al ţării vecine, Republica Congo (Congo Brazzaville).

    Din România, şeful diplomaţiei germane a mers la Sofia, de unde a postat pe Facebook, marţi, 10 martie, că spre finalul vizitei sale în Bulgaria a fost primit şi de către “preşedintele român Rosen Plevneliev”.

    Câteva ore mai târziu, greşeala a fost corectată, după ce a fost taxată într-o serie de comentarii furioase, inclusiv ale unor bulgari, potrivit cotidianului bulgar BGglas.

    Întâmplarea cu broşura a fost cea de-a doua gafă a diplomaţiei române în acest an. În februarie, la Ambasada din Paris a izbucnit un scandal, după ce mai mulţi invitaţi la o recepţie organizată cu ocazia vizitei preşedintelui Klaus Iohannis au primit un e-mail care avea ataşat şi un document intern în care o angajată a misiunii a trecut o serie de aprecieri nepotrivite, precum “indezirabil” şi scârbos”, la adresa unor persoane.

    În urma incidentului de la Paris, ministrul Aurescu a decis încheierea misiunii permanente a diplomatului implicat, precum şi încetarea detaşării şi a raporturilor de muncă cu Ministerul Afacerilor Externe. Yvette Fulicea, implicată şi ea în scandalul invitaţiilor, şi-a prezentat, demisia din funcţia de director al Institutului Cultural Român (ICR) din Paris.

    Nu a fost lipsit de incidente diplomatice nici mandatul lui Teodor Baconschi.

    Revocat intempestiv de la conducerea MAE în 23 ianuarie 2012, pentru declaraţii fără legătură cu politica externă, Teodor Baconschi rămâne în istorie ca un şef al diplomaţiei care s-a remarcat nu neapărat prin fapte – chiar dacă în timpul mandatului său s-a semnat acordul cu SUA privind scutul antirachetă şi s-a desfăşurat cea mai mare operaţiune de evacuare de români din străinătate: peste 700 aduşi din Libia – ci mai ales prin declaraţiile de culoare cu care şi-a presărat intervenţiile publice.

    El s-a remarcat de-a lungul timpului prin afirmaţii nu neapărat greşite, dar foarte colorate.

    Mandatul său a început sub auspiciile problemei cetăţenilor români de etnie romă din Franţa. “Avem nişte probleme fiziologice, naturale, de infracţionalitate în sânul unora dintre comunităţile româneşti, în special în rândul comunităţilor cetăţenilor români de etnie romă”, a spus el în declaraţii cu omologul francez, în februarie 2010, referindu-se la comunitatea de romi.

    La începutul lui 2011, Baconschi afirma, într-un interviu, că în condiţiile în care MCV este folosit în alte domenii şi devine un handicap, România îl poate denunţa unilateral, la fel cum poate condiţiona aderarea Croaţiei la UE. La acel moment au intervenit atât Comisia Europeană – precizând că România nu poate denunţa unilateral MCV – cât şi preşedintele Traian Băsescu.

    Mai puţin diplomatic, însă foarte sincer, Baconschi deplângea, la 6 ianuarie 2012, faptul că nu există nici la MAE, nici în altă parte “o baghetă magică” prin care să se schimbe compoziţia Guvernului olandez, referindu-se la opoziţia Olandei faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen, pusă pe seama faptul că Executivul de la Haga era sprijinit în Parlament de o formaţiune de extremă dreapta. Ministrul mai spunea atunci că deplânge “aceste opţiuni câteodată radical eurosceptice sau chiar antieuropene”.

    Şi Adrian Cioroianu a fost un şef al diplomaţiei care s-a remarcat printr-o serie de gafe.

    La puţin timp după începerea mandatului, în aprilie 2007, ministrul Cioroianu a fost aspru criticat după ce i-a solicitat o întrevedere secretarului de stat al SUA Condoleezza Rice, cu ocazia reuniunii miniştrilor de Externe din ţările NATO, de la Oslo, dar a primit răspuns negativ, din cauza scurtei prezenţe a oficialului american în capitala Norvegiei. În timp ce Ambasada SUA de la Bucureşti explica imposibilitatea organizării unei reuniuni bilaterale prin programul foarte aglomerat al Condoleezzei Rice, Cioroianu declara că a avut o întâlnire “de prim contact” cu secretarul de stat american, dar că nu s-a urmărit realizarea unei întrevederi bilaterale, în sens clasic.

    O întâlnire pe care a avut-o cu secretarul de stat american Condoleezza Rice l-a adus din nou pe Adrian Cioroianu în centrul controverselor. “Da”, “da, da, desigur”, “bineînţeles” şi “vă mulţumesc foarte mult” au fost singurele cuvinte rostite de ministrul român de Externe în prezenţa omologului său american, în timpul întâlnirii cu presa, conform transcrierii publicate pe site-ul Departamentului de Stat american.

    Uciderea unei italience de către un imigrant român de etnie romă din Italia a creat contextul în care ministrul a făcut o nouă gafă.

    În timpul unei intervenţii telefonice la un talk-show televizat, Adrian Cioroianu a spus: “Vă rog să mă credeţi. Şi eu mă gândesc de săptămâni de zile care ar fi situaţia. Eu vă spun deschis că nu mi se pare cea mai bună soluţie aceasta, de a nu-i lăsa să părăsească… Aceasta ar trebui să fie, cum să spun, cea mai uşoară pedeapsă. Aceşti oameni, din păcate, repet, nu am studii de drept, nu vreau să pozez în altceva decât ceea ce sunt, dar, aşa cum judec eu, aceşti oameni care comit astfel de fapte, aceşti oameni nu trebuie trimişi în regim de celulă, cu televizor, ar trebui puşi la muncile cele mai dure şi formate probabil batalioane din alea disciplinare. Nu ştiu dacă asta le-ar aduce mintea la cap, dar, credeţi-mă, eram ieri pe drumul dintre Alexandria şi Cairo, la sfârşitul vizitei, îmi veneau ştirile din ţară, din păcate pe SMS, nu puteam fi prins pe telefonul mobil, vă daţi seama, prin deşert…şi mă gândeam dacă nu cumva puteam cumpăra un teren în deşertul ăla egiptean, să-i plasăm acolo pe cei care..astfel de oameni ne fac de râs”.

    În vara lui 2007, aflat în vizită în Macedonia, Adrian Cioroianu a confundat Georgia cu Azerbaidjanul.

    Aflat în vizită în Italia, în noiembrie 2007, împreună cu premierul Călin Popescu Tăriceanu, Cioroianu s-a întâlnit cu reprezentanţi ai românilor din această ţară, printre care şi cu liderul Asociaţiei romilor refugiaţi politici din Italia, Costică Argint. Cei doi s-au îmbrăţişat, iar Adrian Cioroianu a spus “Să trăiască domnu’ Argint”. Argint era acuzat de mai multe infracţiuni în România, iar ulterior el a fost arestat şi pentru infracţiuni comise pe teritoriul italian.

    Tot în noiembrie 2007, presa a relatat că, aflat în vizită în Spania, în delegaţia care îl însoţea pe preşedintele Traian Băsescu, Cioroianu i s-a adresat într-un limbaj colocvial suveranului spaniol. În timpul ceremonialului de primire, ministrul i-ar fi spus regelui Juan Carlos: “Good point, good, good point”. Mai mult, ministrul de Externe a continuat, ridicând degetul mare de la mâna dreaptă în sus, cu pumnul strâns în dreptul pieptului, facându-i regelui Juan Carlos semnul “OK”, a mai relatat presa.

    Tot presa a relatat că, în timpul vizitei în Suedia, alături de şeful statului, Adrian Cioroianu a întârziat la întâlnirea cu oamenii de afaceri suedezi, la care au participat preşedintele Traian Băsescu şi regele Suediei, Carl XVI Gustaf. El a intrat după rege, ceea ce contravine protocolului.

    Şi summit-ul NATO de la Bucureşti a fost o ocazie pentru criticii lui Cioroianu să remarce că acesta nu s-a aflat la aeroportul “Henri Coandă” pentru a-l întâmpina pe preşedintele SUA George W. Bush, iar la plecarea acestuia l-a condus însoţit de logodnică.

    Prezenţa militară slovacă în Irak i-a pus în încurcătură, pe 29 mai 2009, pe şefii diplomaţiilor de la Bucureşti şi Bratislava, ministrul Diaconescu spunând că a fost o temă discuţiilor bilaterale, nefiind contrazis iniţial de omologul său, care ulterior a spus însă că Slovacia s-a retras din Irak în 2007.

    Gafe şi greşeli diplomatice se întâmplă şi la case mai mari.

    În 2008, înainte de summitul NATO de la Bucureşti, Casa Albă anunţa, potrivit transcriptului conferinţei de presă a consilierului pe probleme de securitate naţională al preşedintelui american, că preşedintele SUA, George W. Bush, se va deplasa la “Constadt”, pe litoralul Mării Negre, pentru a se întâlni cu “preşedintele Vasesque”.

    Ulterior, Casa Albă, prin intermediul unei precizări făcute de Ambasada SUA la Bucureşti pentru MEDIAFAX, şi-a exprimat regretul pentru eroarea de grafie apărută în transcriptul referitor la vizita preşedintelui Bush în România, precizând că, din păcate, transcriptul a fost postat pe pagina de Internet înainte de a fi editat, iar numele preşedintelui Băsescu a apărut “aşa cum a auzit stenografa”.

    Tot fostul preşedinte Traian Băsescu a fost “victima” unei greşeli în 2012, când site-ul oficial al summitului NATO de la Chicago, chicagonato.org, l-a prezentat drept prim-ministrul României.

    Preşedintele Barack Obama a fost criticat de presa americană şi de cea britanică după ce, în martie 2009, i-a dăruit premierul Gordon Brown, aflat în vizită în SUA, o colecţie de DVD-uri cu filme americane clasice. Acestea însă nu erau compatibile cu DVD playerele britanice.

    O lună mai târziu, Obama se ducea la Buckingham Palace cu un IPod pentru regina Elizabeta a II-a, cadou catalogat drept o gafă de către presa din Albion.

    În cadrul aceleaşi întrevederi, Michelle Obama a încălcat protocolul casei regale, îmbrăţişând-o pe suverana britanică, care nu a părut derajantă de gest.

    Una dintre cele mai criticate greşeli ale preşedintelui SUA s-a petrecut în 2012. Obama a vorbit, în cursul unei ceremonii omagiale, despre “lagărele de exterminare poloneze” din cel de-al doilea Război Mondial, sintagma fiind considerată o ofensă gravă în Polonia, unde regimul nazist german a executat polonezi şi evrei în timp ce ţara era sub ocupaţie.

    Liderul de la Casa Albă i-a trimis o scrisoare omologului Bronislaw Komorowski pentru a-şi cere scuze, dând asigurări că a folosit expresia “în mod eronat”.

    La summitul G20 din 2011, din cauza unor microfoane rămase deschise, întreg mapamondul a aflat o discuţie privată între preşedinţii Barack Obama şi Nicolas Sarkozy.

    Referindu-se la premierul israelian Benjamin Netanyahu, Sarkozy a declarat: “Nu îl mai suport. Este un mincinos”. Obama a replicat: “Tu te-ai săturat de el, dar eu trebuie să tratez cu el în fiecare zi!”.

    Ulterior, Sarkozy i-a trimis o scrisoare lui Netanyahu în care i-a amintit de prietenia pe care i-o poartă şi a subliniat că divergenţele lor privind problemele din Orientul Mijlociu, apărute în presă, nu au impact asupra acestei prietenii.

    Şi vicepreşedintele american Joe Biden este cunoscut pentru gafele sale, unele cu implicaţii asupra relaţiilor cu alte state.

    Anul trecut, a reuşit într-un singur discurs să enerveze autorităţile din Turcia şi Emiratele Arabe Unite, aliate ale SUA, acuzându-le că sprijină financiar grupările militare din Siria. Biden a fost nevoit să-i sune pe preşedintele turc, Recep Erdogan, şi pe prinţul moştenitor Mohammed bin Zayed Al Nahyan pentru a-şi cere scuze.

    Tot anul trecut, l-a descris pe fostul premier din Singapore Lee Kuan Yew drept “cel mai înţelept om din Orient”, asiaticii considerând termenul “Orient” ca fiind învechit şi ofensator.

    Secretarul de stat american John Kerry şi-a cerut şi el scuze autorităţilor de la Tel Aviv, după ce presa a relatat că oficialul SUA a avertizat Israelul că riscă să devină un stat “de apartheid”, în cazul în care nu face rapid pace cu palestinienii.

    Kerry a negat vehement că ar fi spus aşa ceva, dar Departamentul de Stat nu a dezminţit că şeful diplomaţiei americane a folosit acest termen care desemnează sistemul social segregaţionist aflat în vigoare în Africa de Sud în perioada 1948-1994.

    În septembrie 2013, secretarul de stat John Kerry a dorit să salute activitatea diplomaţilor americani din Kyrgyzstan, dar a dat impresia că a confundat această ţară cu vecina mai bogată în resurse, Kazakhstan.

    Diplomaţii SUA din afara ţării “luptă împotriva corupţiei în Nigeria, sprijină statul de drept în Burma, sprijină instituţiile democratice din Kyrzakhstan”, a spus Kerry.

    Predecesoarea sa, Hillary Clinton, a fost ţinta ironiilor în 2009, după ce i-a oferit omologului rus, Serghei Lavrov, un “buton de resetare”. Dar cuvântul de pe buton, “peregruzka”, înseamnă mai degrabă “supraîncărcare” decât “resetare”. Clinton i-a dat asigurări omologului său că personalul său a depus eforturi pentru a face acest lucru corect. “A fost corect?”, a întrebat ea, zâmbind. “Aţi greşit”, i-a răspuns Lavrov, care zâmbea, de asemenea.

    În pofida situaţiei stânjenitoare, cei doi s-au amuzat în faţa camerelor de luat vederi şi au apăsat butonul împreună. La o conferinţă comună, după două ore de discuţii, cei doi au glumit pe tema greşelii. “Am ajuns la un acord despre cum se scrie «resetare» în rusă şi engleză, nu mai avem divergenţe”, a spus Lavrov.

    În 2010, Hillary Clinton a felicitat-o pe regina Marii Britanii cu o săptămână înainte de ziua sa de naştere.

    “E mai bine să feliciţi cu o săptămână mai devreme decât cu o săptămână mai târziu”, a replicat Philip Crowley, un purtător de cuvânt de la Departamentul de Stat, încercând să repare gafa.

    Soţul reginei, ducele de Edinburgh, este recunoscut pentru comentariile incomode şi pentru umorul mai ciudat, cotidianul Daily Telegraph alcătuind o lungă listă cu gafele sale diplomatice.

    Printre ele, se numără şi întrebarea adresată, în 2002, unor aborigeni din Australia, prinţul dorind să ştie dacă aceştia trag în continuare cu săgeţi.

    “Nu sunteţi cei mai mulţi dintre voi descendenţi din piraţi?”, l-a întrebat el, în 1994, pe un locuitor din Insulele Cayman.

    “Arăţi de parcă eşti gata de culcare”, i-a spus, în 2012, preşedintelui nigerian, îmbrăcat într-un costum tradiţional.

    Fostul preşedinte George H. W. Bush i-a insultat involuntar pe australieni în timpul unei vizite la Canberra în 1992, când a făcut semnul victoriei, fără să ştie că în Australia acesta are altă semnificaţie, fiind un gest obscen.

    Fostul lider de la Casa Albă este, de altfel, autorul uneia dintre cele mai celebre gafe din politica internaţională. Involuntară şi aceasta.

    Din cauza unei gripe intestinale, Bush Sr. a vomitat pe premierul japonez Kiichi Miyazawa, în 1992, în timpul unui dineu găzduit de oficialul nipon. Incidentul i-a adus popularitate preşedintelui american în Japonia, fiind inventată o expresie nouă în limba japoneză: “bushu-suru” (a vomita în public).

    Aflat în vizită în China în 2010, premierul britanic, David Cameron, şi-a supărat gazdele, refuzând să renunţe la floarea de mac de la butonieră. Cameron şi miniştrii care îl însoţeau purtau la butoniere flori de mac, simbol al comemorării eroilor căzuţi la datorie în primul Război Mondial. Pentru chinezi, florile de mac reprezintă o amintire dureroasă a celor două războaie ale opiumului, ambele pierdute de ei în faţa britanicilor.

    Exprimarea liberă, gafele şi alte derapaje erau caracteristice şi pentru fostul premier italian Silvio Berlusconi.

    În noiembrie 2008, când se afla în vizită oficială la Moscova, Silvio Berlusconi l-a calificat pe preşedintele Barack Obama drept “tânăr, frumos şi chiar bronzat”.

    A recidivat un an mai târziu, spre indignarea opoziţiei din Italia.

    Întors de la Pittsburgh, el spunea: “Vă aduc salutările unui om care se numeşte, care se numeşte… aşteptaţi, era cineva bronzat: Barack Obama!. Nu o să credeţi, însă, au mers amândoi la plajă ca să facă baie de soare, pentru că şi soţia sa este bronzată!”.

    În 2003, Berlusconi a provocat o criză diplomatică între Roma şi Berlin după ce a declarat că Martin Schulz, pe atunci eurodeputat, ar putea juca “rolul unui gardian de lagăr” într-un film despre nazişti.

    În cursul summiturilor oficiale, Berlusconi a fost protagonistul mai multor episoade insolite, ascunzându-se în spatele unei plante pentru a o speria pe Angela Merkel sau punându-i coarne unui ministru spaniol în timpul unei fotografii de grup.

    În anul 2000, cancelarul german Gerhard Schröder a stins, din greşeală, flacăra eternă de la Memorialul Yad Vashem dedicat Holocaustului din Israel, flacăra care arde în memoria celor şase milioane de evrei ucişi de nazişti. Cancelarul şi premierul israelian Ehud Barak au încercat fără succes să o aprindă, fiind nevoie de intervenţia unui angajat de la Memorialul Yad Vashem.

  • Iohannis: Românii din străinătate să ştie că la Administraţia Prezidenţială e un Departament pentru diaspora

    Postarea de pe pagina de socializare a preşedintelui Klaus Iohannis a venit la scurt timp după ce şeful statului a avut, în cadrul vizitei oficiale în Republica Germania, o întâlnire cu românii din această zonă a Europei.

    Klaus Iohannis le-a transmis un mesaj, prin intermediul Facebook: ”Românii care au venit la ambasada României din Berlin în această seară trebuie să ştie că, în cadrul administraţiei prezidenţiale, există de acum încolo un departament dedicat diasporei”, a scris preşedintele, adăugând că îşi doreşte o politică externă apropiată de cetăţenii români, oriunde s-ar afla aceştia.

    ”Vreau ca românii, oriunde trăiesc, să fie mândri de modul în care sunt reprezentaţi în străinătate, iar întărirea relaţiilor cu celelalte state să aibă consecinţe pozitive asupra vieţii lor de fiecare zi. Cum spuneam şi în această dimineaţă, într-un interviu la ARD, radioul public german, România e mult mai bună decât imaginea pe care o are în lume. Noi, oamenii politici, trebuie să muncim mai mult împreună cu cetăţenii care ne-au votat pentru ca imaginea să fie pe măsura ţării pe care ne-o dorim”, a mai scris Klaus Iohannis.

    Preşedintele Klaus Iohannis şi soţia sa, Carmen, au petrecut, joi seara, la Berlin, mai bine de o oră printre cei aproximativ 300 de români veniţi din toate colţurile Germaniei pentru a se întâlni cu şeful statului, Iohannis transmiţându-le că vrea să schimbe modul de a se face politică, în ţară.

    Klaus Iohannis şi-a încheiat, joi seara, vizita din Germania printr-o întâlnire cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din această ţară.

    Peste 300 de români din Berlin dar şi din alte oraşe germane, de la copii mici la persoane de peste 70 de ani, au venit la întâlnirea cu şeful statului organizată la sediul Ambasadei României.

    Administraţia Prezidenţială a publicat pe site noua structură a Departamentelor conduse de consilierii prezidenţiali, 15 la număr, o noutate constituind-o, faţă de structura veche, Departamentul pentru Problemele Diasporei, un departament nou înfiinţat în mandatul lui Klaus Iohannis.

    Cele 15 departamente sunt: Cancelaria Preşedintelui, condusă de Dan MIhalache, Departamentul Securităţii Naţionale, condus de George Scutaru, Departamentul de Politică Externă, condus de Lazăr Comănescu, Departamentul de Comunicare Publică, condus de purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Tatiana Niculescu Bran, Departamentul Relaţii cu Autorităţile Publice şi Societatea Civilă, condus de Andrei Muraru, Departamentul Afaceri Europene, condus de Leonard Orban, Departamentul Politici Economice şi Sociale, condus de Cosmin Ştefan Marinescu, Departamentul Reformă Instituţională şi Constituţională, condus de Elena Simina Tănăsescu.

    Departamentul Politică Internă este condus de consilierul prezidenţial Laurenţiu Ştefan, Departamentul Legislativ, de Mihaela Ciochină iar Departamentul Cultură, Culte şi Centenar este condus de consilierul prezidenţial Sergiu Nistor.

    Structura organizatorică a Administraţiei Prezidenţiale mai cuprinde Departamentul de Sănătate Publică, Departamentul pentru Problemele Diasporei, care reprezintă o noutate, şi Departamentul Managementul Resurselor.

  • “Ce este diaspora” a fost cea mai căutată interogaţie pe Google în 2014

    Compania Google România a publicat lista celor mai populare căutări realizate pe Google de-a lungul anului 2014 de pe piaţa locală. Potrivit documentului citat, construcţia “ce este diaspora” se clasează pe locul întâi în topul căutărilor interogative din România din acest an.

    Top 10 cele mai populare căutări „Ce este…?”:

    1. Ce este diaspora
    2. Ce este ebola
    3. Ce este epidurala
    4. Ce este perhidrolul
    5. Ce este oncologia
    6. Ce este satelitul
    7. Ce este metafizica
    8. Ce este fabula
    9. Ce este coronarografia
    10. Ce este mucoviscidoza

    Conform dicţionarului explicativ al limbii române, cuvântul de gen feminin diasporă reprezintă un grup etnic aflat în afara graniţelor ţării de origine. Diaspora a jucat un rol decisiv în câştigarea alegerilor de către primarul Sibiului, Klaus Iohannis, pe fondul organizării deficitare a scrutinului în afara graniţelor de guvernul condus de contracandidatul său, Victor Ponta. Zeci de mii de persoane nu au reuşit să voteze din cauza numărului redus de secţii de votare, deşi numărul alegătorilor care şi-au exercitat dreptul la vot în diaspora s-a triplat comparativ cu alegerile din 2009. Conform rezultatelor finale ale scrutinului din turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, date publicităţii de BEC, la alegerile din 16 noiembrie în străinătate s-au prezentat la urne 377.651 de români, iar dintre aceştia 10,26% au votat pentru Victor Ponta şi 89,73% pentru Klaus Iohannis.

    Cele mai populare căutări din România

    1. Simona Halep
    2. iPhone 6
    3. Rezultate bacalaureat
    4. Eurovision
    5. Robin Williams
    6. Alegeri prezidentiale
    7. Conchita Wurst
    8. Titularizare
    9. World Cup
    10. Adrian Iovan
     

  • Tomac a iniţiat două proiecte de lege privind votul prin corespondenţă şi cel electronic în diaspora

    Tomac a precizat, la o conferinţă de presă, că cele două proiecte vor fi supuse dezbaterii publice până la începutul sesiunii viitoare astfel încât toţi parlamentarii care vor dori, să poată depune amendamente.

    El a spus că, după ce a fost respins în Parlament proiectul său privind votul prin corespondenţă pe motiv că nu asigura securitatea votului cetăţenilor, a redepus acest proiect într-o varianţă îmbunătăţită.

    Proiectul privind votul prin corespondenţă prevede că exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot se poate face la alegerile pentru Camera Deputaţilor şi a Senatului, alegerile pentru Preşedintele României şi alegerile pentru Parlamentul European de către alegătorii români care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

    Votarea prin corespondenţă se realizează prin expedierea buletinului de vot, prin intermediul serviciilor poştale, către birourile electorale ale secţiilor de votare organizate la misiunile diplomatice şi oficiile consulare din circumscripţiile consulare la care alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate sunt arondaţi.

    Proiectul privind votul electronic prevede că votul electronic poate fi exprimat în cadrul alegerilor parlamentare, alegerilor prezidenţiale şi, respectiv, alegerilor pentru Parlamentul European şi reprezintă o posibilitate alternativă de vot, faţă de votul la urne pentru toţi cetăţenii români.

    Camera Deputaţilor a respins, marţea trecută, proiectul iniţiat de Eugen Tomac privind introducerea votului prin corespondenţă pentru alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, cu 203 voturi, fiind înregistrate de asemenea 84 de abţineri şi 8 voturi împotrivă.

    Proiectul, iniţiat de deputaţii PMP Eugen Tomac, Mihaela Stoica, Valerian Vreme şi Clement Negruţ, propunea introducerea votului prin corespondenţă în cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare.

    Comisiile de administraţie şi juridică au apreciat că acest sistem de vot prezintă vulnerabilităţi semnificative din punctul de vedere al siguranţei procesului de votare.

    Camera Deputaţilor este for decizional cu acest proiect, Senatul respingându-l anterior.

    Preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, a precizat, în 19 noiembrie, că votul prin corespondenţă pentru prezidenţiale va fi discutat peste cinci ani, când va fi viitorul scrutin, el arătând că în acest moment prioritară este elaborarea unei legi pentru alegerile parlamentare care să includă acest tip de vot.

    „Am stabilit cu liderii grupurilor parlamentare că votul prin corespondenţă este important pentru alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senatului din 2016. Săptămâna viitoare convocăm comisia pentru modificarea legii şi vom discuta acest capitol şi această iniţiativă parlamentară (privind votul prin corespondenţă, n.r.) şi vom găsi soluţia oportună ca în cel mai scurt timp să avem o lege de alegere a Camerei şi Senatului care să includă votul prin corespondenţă”, a spus atunci Zgonea.