BusinessMagazin

Tag: design

  • I love my job. O poveste despre bijuterii pe care nu le-ai primi de la mama ta, dar pe care le-ai face cadou fiicei tale

    …îşi descrie Lito Karakostanoglou brandul de bijuterii, pe care l-a creat în urmă cu aproape un sfert de secol. Dincolo de culori şi lumină mediteraneeană, în creaţiile antreprenoarei-designer se regăseşte cea mai importantă valoare a culturii cu care a crescut: libertatea. Spiritul liber a determinat-o să renunţe la advertising pentru design şi antreprenoriat, să studieze în Paris arta şi, mai ales, să facă piesele unice ce ajung acum în cele mai luxoase magazine de bijuterii ale lumii, pornind din micul ei atelier din Atena, cu obiectivul de a străbate nu doar graniţe, ci şi generaţii.

     

     

    „Fac designul multor bijuterii one off (unicat) – inelele care îţi plac, de exemplu, se înscriu în această categorie. Pentru acestea trebuie să găsim piatra, odată ce am găsit piatra, începem să facem montajul, care este ca dantelăria: încerci să susţii piatra în cel mai bun mod posibil pentru ca aceasta să fie stabilă, apoi împodobim montura cu diamante”, îmi povesteşte  Lito Karakostanoglou, grecoaica antreprenor care a creat brandul de bijuterii ce îi poartă numele, ca şi cum ar povesti unui prieten despre meşteşugul ei. Pare nu doar că are răbdarea necesară să explice cu lux de amănunte detaliile, dar este şi entuziasmată de entuziasmul meu la vederea setului de inele care au furat privirile celor care au venit la evenimentul din Bucureşti dedicat brandului – „genul acela de bijuterie care este foarte frumos şi pentru cel care îl poartă” – având un soi de pandantiv care se mişcă odată cu mişcările purtătoarei. „Fac multe bijuterii care sunt pentru cei care le poartă, pentru noi, astfel că atunci când le ai pe deget, observi un alt aspect important – acela că lumina trece prin piatră – aşadar poţi să vezi mai bine culoarea acesteia. De asemenea, poţi să porţi mai multe inele simultan – îţi poţi face propriul mic buchet, cum le numesc eu atunci când sunt alăturate”, mai detaliază ea. 

    Grecoaica Lito Karakostanoglou se descrie drept un antreprenor autodidact, care a învăţat pe cont propriu meşteşugul bijuteriei. A studiat marketingul şi advertisingul, a locuit câte doi ani în Boston şi, mai târziu, Paris, dar a revenit totuşi acasă, unde a pus bazele atelierului de bijuterii Lito Fine Jewelry.

    Mama sa avea deja un mic magazin în Atena, cu un alt profil însă, iar tatăl său este şi el antreprenor în industria confecţiilor, astfel că, având spiritul de întreprinzător în sânge şi soarele mediteraneean în suflet, a decis să o ia pe drumul designului de bijuterii în 1999.

    „Grecia are o istorie în realizarea de bijuterii, dar nu vin dintr-o familie de producători de bijuterii, ci de comercianţi: mama avea acest magazin unde vindea accesorii şi cosmetice pentru femei, tatăl şi-a dezvoltat businessul în industria textilelor, am fost născută în spiritul de business şi în ideea de a fi independentă. Mama şi-a asumat multe riscuri – călătorea de când era foarte tânără să găsească diferite produse din lume, iar asta este ceva ce am repetat şi eu la rândul meu în carieră.” De altfel, ambii săi părinţi i-au transmis lecţii importante pentru dezvoltarea propriului business: atât tatăl, pe care îl descrie mai conservator şi cu o etică de afaceri foarte puternică, care şi-a calculat atent mişcările, ca „niciodată să meargă mai departe decât poate duce” şi a dezvoltat astfel un business extrem de stabil, care se apropie de o istorie de 100 de ani, cât şi mama sa, care a învăţat-o să aibă idealuri măreţe, să experimenteze şi să fie aventuroasă, precum şi că „nu există nimic din ceea ce nu poţi face şi mereu trebuie să cauţi să fii înaintea vremurilor tale”.

    Unde vezi brandul Lito Fine Jewelry în viitor?

    Vreau să continui să cresc businessul, dar păstrând direcţia de a fi aproape de artizanat. Îmi plac bijuteriile antice, felul în care obişnuiau oamenii să lucreze în trecut şi încercăm prin munca noastră să păstrăm respectul pentru această artă – aşadar, vreau să continui să fac piese unice, să fac designul de bijuterii pentru femei – pentru ca ele să se simtă sexy, elegante, libere să îşi facă propriile alegeri; vreau de asemenea să includ şi bărbaţii în familia noastră şi să dezvolt şi piesele dedicate lor. Credit foto: ANDREI VINTILĂ

    Ce a determinat-o însă să o ia pe drumul antreprenoriatului în domeniul bijuteriilor a fost un articol dintr-o revistă: „Citisem un articol când eram în Boston şi studiam advertising la programul masteral, era vorba despre un designer de bijuterii din Anglia, care este şi antropolog, călătoreşte şi cunoaşte diverse triburi, vede cum fac bijuteriile acolo, lucrează apoi folosind parte din tehnicile acestora şi creează bijuterii  pe care să le vândă, dar oferă în acelaşi timp şi muncă oamenilor din triburi, astfel că m-am gândit că dacă ea poate să facă asta, pot şi eu asta, aşadar, de ce să nu încerc?”.

    A deschis magazinul şi a început să îşi facă propriile bijuterii şi să le vândă, începând taie prin colaborări editoriale cu reviste, în baza unor concepte oferite de ei: „Dacă aveam drept concept Africa, mergeam în Egipt, să spunem, cumpăram pietre, minerale şi lucram cu ele – revistele luau bijuteriile pentru şedinţe foto, apoi eu le luam în magazin şi le vindeam”. Aşa a început să facă multe bijuterii one off – unicat; apoi, următoarea etapă de dezvoltare a presupus angajarea de tehnicieni pentru prelucrarea metalului, pentru ca mai apoi să îşi construiască propriul atelier.  „Aşa am început, treptat, să fiu mai implicată în business.”

    Este loc de branduri noi de bijuterii în piaţă?

    Desigur, este mereu loc pentru antreprenori noi în piaţă, cred că fiecare brand nou are posibilitatea să aducă ceva nou pe piaţă mai ales că generaţiile se schimbă, nevoile se schimbă, iar noile generaţii văd lucrurile diferit, poartă lucrurile diferit – cu siguranţă un brand nou poate să vadă lucrurile dintr-o perspectivă diferită. Credit foto: ANDREI VINTILĂ

    Avea deja succes când şi-a dorit să aprofundeze cunoştinţele în domeniu, aşa că în 2004 a luat o pauză de la conducerea propriului atelier pentru a se muta la Paris ca să studieze sculptura şi desenul la École nationale supérieure des beaux-arts, iar apoi tehnica turnării în ceară pierdută şi desenul tehnic la École de la Chambre Syndicale de la Bijouterie, Joaillerie et Orfevrerie, potrivit presei internaţionale. În această perioadă, a creat piese pentru podiumurile legendare ale caselor de modă Kenzo şi Jean Paul Gaultier, în timp ce a proiectat şi accesorii pentru genţi pentru Zadig & Voltaire. La întoarcerea sa în Atena, în 2007, Lito a redeschis magazinul şi atelierul său noul nume, Cabinetele Curiozităţilor.

    A început să vândă în regim angro în 2010, după o colaborare cu o galerie din Paris care voia să facă designul unei colecţii pentru ei, pe bază de cărăbuşi taxidermizaţi. „În Grecia avem această tradiţie cu un talisman norocos pentru un an, pe care îl oferim pentru noroc înainte de anul nou – am adus această idee cu cărăbuşii în Franţa şi am început să fac aceste amulete norocoase pentru un an: prima bijuterie a fost cu doi cărăbuşi aflaţi într-o cuşcă, ieşind din cuşcă, aceea a fost prima dată când am făcut designul unei colecţii pentru o galerie – iar de atunci, am început să şi vând în regim wholesale”, povesteşte  Karakostanoglou, în timp ce îmi arată şi pozele cu bijuteriile pe telefon. 

    Creativitatea antreprenoarei-designer a fost influenţată însă de ţara natală mai profund, nu doar la nivel de culori sau idei de amulete norocoase. „Cred că m-a influenţat cel mai mult libertatea Greciei. Din punctul meu de vedere, Grecia are libertate, care merge dincolo de orice – avem frumuseţea Acropolei din Atena istoria antică, marea, soarele care sunt atât de frumoase – toate acestea te fac capabil să respiri, iar acea libertate este parte din ceea ce sunt. Aşadar, acea libertate îţi oferă putere să urmezi ceea ce crezi tu în interiorul tău. Când eram foarte tineri, aveam casa de vară unde mergeam la malul mării şi eram toată ziua acolo, fugind, dormind sub soare, nu eram izolaţi într-un loc – cred că acea libertate, când eşti o persoană creativă, îţi oferă acces nelimitat la imaginaţie.” Apoi, vara grecească nu lipseşte nici ea din creaţiile ei: „Multe dintre designurile mele au acest aer mediteraneean,  chiar şi inelele, deşi sunt foarte preţioase, au acest caracter jucăuş, există acest joc de lumină în ele,  chiar dacă sunt mari, nu sunt grele – mişcarea şi lumina care trece prin piatră cred că vin din cultura mea – vezi asta nu în mod direct, dar indirect, prin design”.

    Brandul Lito Fine Jewelry este poziţionat ca unul de lux: antreprenoarea-designer lucrează cu aur de 14 şi 18 carate, cu diamante, cu pietre preţioase şi semipreţioase şi, pe măsură ce brandul evoluează, se concentrează tot mai mult pe detalii: „Încercăm să avem cel mai bun control al calităţii, pentru ca bijuteriile să dureze timp de mai mulţi ani şi să le poţi purta, pentru ca bijuteriile să nu aibă doar un design frumos, ci să fie şi atent meşteşugite; aşadar nu este vorba despre o producţie de masă, sunt multe bijuterii unicat, ceea ce înseamnă că de la început la final, nu este un proces care se va repeta. Este o bijuterie pe care o vei putea purta timp de mulţi ani şi pe care o vei putea oferi fiicei tale, încercăm să avem această combinaţie de design modern şi clasic în acelaşi timp, iar calitatea să fie excelentă, să fie transmisă din generaţie în generaţie”.

    Brandul este  prezent în Europa, Statele Unite, Liban, Japonia – iar în România, a ajuns pentru prima dată în urmă cu 24 de ani. „Călătoresc destul de mult, ceea ce face destul de complicat să ai un program, un ritual, în fiecare zi, dar când sunt la Atena, în majoritatea dimineţilor mă duc la atelier, unde îmi petrec cea mai mare parte a ţimpului”, îşi descrie ea agenda. Se trezeşte, face gimnastică, îşi plimbă câinele, iese la teatru, la expoziţii sau cine alături de prieteni –„Atena este destul de plină de viaţă, aşa că ieşim des – insulele sunt foarte aproape, iar vara poţi să ai mici escapade în apropiere – câteodată călătoresc de asemenea pentru muncă – sunt multe de făcut”. Iar după doi ani de Boston, alţi doi de Paris şi vizite în aproape toată lumea, pentru Lito, „Grecia va rămâne mereu casă pentru mine şi îmi va oferi acea conexiune cu sufletul care este atât de importantă – este frumos, îmi place acolo”.     ■

    Ce sfat ai avea pentru cineva care lansează un brand nou?

    Aş spune că nu există corect sau greşit, ceea ce este important este să fii sincer cu ceea ce faci şi să ai o viziune clară.
    În lucrările Lito, temele clasice şi tehnicile de fabricaţie tradiţionale sunt interpretate printr-o lentilă contemporană. Bijuteriile Lito sunt realizate complet manual, iar fiecare colecţie este atribuită unui maestru bijutier, care realizează şi un control de calitate în scopul rezistenţei peste timp a bijuteriilor.     Credit foto: ANDREEA MACRI

    „I love my job” este o nouă rubrică lansată de Business MAGAZIN în care scoatem îi scoatem în faţă pe oamenii extrem de pasionaţi de ceea ce fac.  Sunt mulţi, iar poveştile lor sunt fabuloase: nu de puţine ori, în interviurile Business MAGAZIN, am auzit „Sunt îndrăgostit de… ” un lucru de care nu ne-ar fi trecut prin cap că cineva poate fi îndrăgostit (paleţi, tractoare, tehnologie ş.a.m.d..) poveştile oamenilor pasionaţi de joburile lor sunt savuroase, de aceea le vom acorda o rubrică specială în revista noastră.

  • Sculpturi pentru design

    Pe lângă produsele sau lucrările expuse, diverse evenimente se remarcă prin nota distinctivă dată de artişti invitaţi de organizatori, ca în cazul recent încheiatei Săptămâni a Designului de la Clerkenwell din Londra. În acest caz, a fost invitat artistul britanic Steve Messam, care a creat o serie de patru sculpturi, care, în viziunea sa, regândesc arhitectura locurilor în care sunt amplasate. Creaţiile sale sunt sculpturi gonflabile din material textil, cu ţepi sau protuberanţe, instalate lângă clădiri istorice sau pe vechi cabine telefonice, elemente foarte cunoscute din Londra, din zona în care se desfăşoară evenimentul pentru care au fost create, scrie Dezeen.

  • Povestea tinerei care, după ce a stat 5 ani într-un birou, a decis că nu mai vrea să lucreze pentru alţii. Ce a făcut apoi i-a schimbat viaţa complet

    O cafenea, o clinică de estetică, un restaurant, un spaţiu de coworking, un proiect de birouri. Ce au toate acestea în comun? Talentul şi creativitatea din mintea lui Carmen Orzea, o arhitectă care face magie în spaţiile care îi sunt date pe mână şi care dă sens locurilor, prin En Place Studio, biroul ei de design, pe care îl numeşte mai degrabă „playground”, adică loc de joacă.

    Povestea businessului începe în 2021, în valul acela al demisiilor postpandemie. După aproape cinci ani de lucru într-un singur birou, mi-am luat inima în dinţi şi, fără nicio acoperire financiară, am luat decizia să creez propriul meu birou. De obicei, îl numesc playground (loc de joacă – trad.), nu birou, pentru că este locul în care experimentăm cu ideile. Ne dorim să livrăm mai mult decât un simplu design de interior”, povesteşte Carmen Orzea. A creat En Place Studio cu gândul la „sense of place”, un concept care se referă la crearea de legături între un spaţiu şi businessul care are loc acolo. Aşa că în orice proiect Carmen începe să descifreze identitatea de brand, serviciile şi interacţiunile sociale pentru a crea mediul propice astfel încât să ia naştere sentimentul de apartenenţă, de familiaritate, dependenţa de spaţiu, identitatea spaţiului, atmosfera, comunitatea.

    Designul de interior este printre ultimele zale din lanţ, dar şi printre cele mai importante. „Afacerea este deţinută de mine, dar suntem o echipă colaborativă de arhitecţi, absolvenţi ai Universităţii de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, cu experientă de peste zece ani în domeniul designului de interior specializat în HoReCa, birouri, dar şi în spaţii rezidenţiale. Colaborăm cu arhitecţi, cu structurişti, proiectanţi de instalaţii.” Investiţia este una continuă şi este împărţită în cel puţin două categorii, spune Carmen. Pe de o parte, este cea făcută în dezvoltarea lor, a cunoştinţelor, a memoriei vizuale. Pentru asta, călătoresc mult, merg la cel puţin două târguri de design pe an şi se plimbă prin localuri deschise recent pentru a lua pulsul noutăţilor. Pe de altă parte, este vorba despre investiţia fără de care (aproape) nicio firmă nu ar putea să îşi desfăşoare activitatea, adică cea în tehnologie şi softuri, care a implicat o investiţie iniţială în jur de 7.000-8.000 de euro euro de persoană.

    En Place Studio îşi desfăşoară momentan activitatea în România, avându-şi biroul în Bucureşti, însă echipa lui Carmen Orzea este deschisă la colaborări în alte ţări, pentru care, de altfel, are de gând să lucreze activ în următorii cinci ani. Aici, în România, clienţii lor sunt de obicei oameni care deţin afaceri sau investitori care îşi doresc să modifice un spaţiu existent sau să facă un concept nou, de la zero. Se regăsesc aici spaţii precum cafenele, birouri, restaurante, hoteluri, săli de sport, spaţii comerciale, magazine, dar şi ansambluri rezienţiale. „Clienţii noştri caută soluţii moderne, inovative, creative, ştiu ce înseamnă să ai o afacere de succes, călătoresc mult, citesc articole, sunt informaţi, merg la evenimente culturale, sunt iubitori de animale, sunt dispuşi să plătească pentru un design integrat.”

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL 

  • Natura atrage tot mai mult tinerii sãtui de statul la calculator şi între betoanele gri ale Bucureştiului. Doi tineri au decis chiar să transforme natura într-o afacere pe care o vând şi altora asemeni lor

    „Suntem Andreea şi Alex, doi creatori care apreciază arta şi designul în toate formele lor. Împreună am fondat brandul LAVA Atelier Botanic – un proiect prin care ne propunem să celebrăm natura, explorând modalităţi inedite de a încorpora plantele ca element de design interior.” Aşa îşi încep povestea doi tineri antreprenori din Bucureşti, care au redescoperit natura şi au ales s-o celebreze sub forma unei afaceri căreia i se dedică zi de zi.

    Andreea Vrabie şi Alexandru Lupu au pus la comun studii de specialitate în arhitectură, design interior şi grafică. După multiple experienţe profesionale în diferite domenii creative din România şi din străinătate, ideea de a lucra cu plantele a venit din nevoia de a se desprinde de ecrane, de a-şi pune imaginaţia la treabă şi de a meşteri ceva cu mâinile.

    „Am remarcat din ce în ce mai des că ieşirile în aer liber ne relaxau cel mai mult după o săptămână plină în forfota oraşului. Fiecare plimbare în pădure ne oferea o experienţă nouă aproape de natură şi aşa am început să descoperim cu entuziasm specii de ciuperci şi de plante sălbatice, să căutăm cu atenţie pietre cu forme interesante.” Primul terariu l-au făcut în urmă cu patru ani, în cadrul unui atelier DIY, iar de atunci au experimentat cu multe alte plante culese, găsite în diferite medii naturale.

    Pe lângă terarii, explorează tehnici de plantare şi asocieri de plante în special din cultura japoneză (kokedama, wabi-kusa), dar şi sub formă de tablouri botanice cu plante vii, care fac interioarele să prindă viaţă. „Experienţele profesionale anterioare ne permit să vizualizăm şi să concepem obiecte durabile şi sustenabile. În majoritatea cazurilor, alegem materiale eco responsabile, biodegradabile şi cât mai neprelucrate. Ne dorim să urmăm o estetică minimalistă, care, tocmai prin simplitatea ei, să poată pune în evidenţă elementele naturale în orice spaţiu interior.”

    Produsele LAVA Atelier Botanic iau naştere în atelierul amenajat la NOD Makerspace, un spaţiu din centrul Capitalei, unde sunt concepute şi realizate toate aranjamentele.

    Deşi investiţia iniţială nu a fost foarte mare, limitându-se la 2.000-3.000 de euro, Andreea şi Alex au continuat să contribuie cu bani pe parcursul primului an de activitate. Abia în martie 2022 au fondat firma, iar acum, în al doilea an de existenţă a brandului LAVA Atelier Botanic, cei doi încep să culeagă roadele muncii lor, plasându-şi produsele pe rafturile unor locuri precum Cărtureşti, ALTRNTV, The Fragrant Garden, Plantropic, Modernium x Variegata Shop.„Clienţii noştri sunt, evident, oameni care iubesc plantele, dar locuiesc, ca majoritatea dintre noi, într-un oraş aglomerat, în care contactul cu natura devine din ce în ce mai dificil. Misiunea noastră este să facem această conexiune posibilă, indiferent că vorbim de produse singulare sau de proiecte mai complexe, de amenajări interioare. De curând am adăugat în lista noastră de servicii şi posibilitatea de activitate tip team building, pentru firmele care îşi doresc să le ofere angajaţilor un moment de relaxare.”

    Produsele LAVA Atelier Botanic iau naştere în atelierul amenajat la NOD Makerspace, un spaţiu din centrul Capitalei, unde sunt concepute şi realizate toate aranjamentele. Preţurile variază în funcţie de produs. „Ne-am propus şi sperăm ca în anul 2024 să putem mări echipa cu o persoană în plus, care să se ocupe cu aprovizionarea şi distribuţia.” Din lecţiile învăţate până acum pe drumul antreprenoriatului, cei doi tineri amintesc problema transportului, cauzată de natura fragilă a produselor. Distribuţia către alte oraşe este o provocare pentru care îşi doresc să găsească o soluţie în viitorul apropiat. „Am învăţat că antreprenoriatul nu este uşor, dar că este plin de satisfacţii. Este un sentiment minunat atunci când munca pe care o depui dezvoltă o idee creată de la zero.”   

    „Am învăţat că antreprenoriatul nu este uşor, dar că este plin de satisfacţii. Este un sentiment minunat atunci când munca pe care o depui dezvoltă o idee creată de la zero.” Andreea Vrabie şi Alexandru Lupu

     

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    BodyMoveFit Studio – centru de activităţi sportive (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Raluca Bratan

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 500.000 de lei (100.000 de euro)

    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Înmiresmat – brand de cosmetice (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Maria Morar şi Antonia Motântan

    Investiţii: 20.000 de euro

    Prezenţă: online

    7Pillars – proiect care sprijină tinerii aflaţi la început de drum profesional (Bucureşti)

    Fondatoare: Mariana Cosenco

    Prezenţă: Bucureşti

    B4Human – firmă de resurse umane (Bucureşti)

    Fondatoare: Melania Hăncilă

    Prezenţă: Bucureşti

    WineDrops – winebar (Bucureşti)

    Fondatori: Liviu Enache şi Aurelia Nica

    Investiţii: 40.000 de euro

    Venituri: 8.000-9.000 de euro pe lună

    Prezenţă: pe bulevardul Regina Elisabeta din Bucureşti

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • A lucrat ca arhitect pe trei continente şi, după ce a adunat în portofoliu proiecte de mii de metri pătraţi, s-a întors acasă, cu o idee nouă

    Andreea Chiser a lucrat ca arhitect, profesia ei de bază, pe trei continente. A adunat în portofoliu proiecte de mii de metri pătraţi, dar cu timpul a realizat că ce-i place cel mai mult este să aibă libertatea de a-şi exprima creativitatea în proiecte mai mari sau mai mici, pe cont propriu, aşa că a abordat designul interior şi graphic designul. Şi pas cu pas, mai târziu, a pornit pe drumul către o nouă afacere.

    Sunt arhitect de profesie şi ceramist din pasiune. Ce m-a făcut să mă îndrăgostesc iremediabil de ceramică este faptul că obiectele realizate sunt rezultatul imediat al imaginaţiei mele”, povesteşte Andreea Chiser. Atelier Lutfain, aşa cum se numeşte brandul pe care l-a creat, este un business pornit din dorinţa de a crea. Explorându-şi pasiunile şi curiozităţile, a descoperit ceramica în Cairo, unde a locuit timp de doi ani. S-a îndrăgostit de acest domeniu şi de versatilitatea lutului, iar la întoarcerea în ţară, pentru a-şi duce mai departe pasiunea pentru ceramică, a fondat acest proiect în care îmbină designul cu meşteşugul. Investiţia iniţială a fost de aproximativ 10.000 de euro. „Plăcile ceramice realizate manual sunt căutate de arhitecţi şi designeri care îşi doresc finisaje unice care să contureze viziunea pe care o au pentru spaţiile amenajate. Majoritatea clienţilor care îmi cumpără vazele, farfuriile sau obiectele decorative sunt femei în căutare de frumos sau de un cadou pentru cei dragi.”

    Obiectele şi plăcile ceramice sunt produse în atelierul situat în zona Gării de Nord din Bucureşti, locul în care Andreea organizează şi cursuri pentru cei dornici să descopere tainele acestui domeniu care pe ea a cucerit-o iremediabil. Plăcile ceramice se realizează pe comandă, iar cei care doresc să achiziţioneze obiecte ceramice sau să se înscrie la un atelier o pot găsi online. De asemenea, o parte din ceramica Lutfain se regăseşte în magazine precum AlbAlb şi ALTRNTV, în Capitală. Sau pot fi admirate în unele locuri din lumea HoReCa. „În 2022 am contribuit cu plăci ceramice la două restaurante din Bucureşti – Sciccheria şi Studio 80. Arhitecţii de la PickTwo Studio au venit cu propunerea de a colabora şi am realizat plăcile ceramice care decorează barul din aceste două spaţii.”

    Cifra de afaceri medie pe ultimii doi ani realizată de Lutfain este de aproximativ 10.000 de euro, iar Andreea Chiser este deocamdată singura persoană din spatele afacerii. Estimează că în termen de cinci ani va putea să genereze o cifră de afaceri de 200.000 de euro pe an. „În ultimul trimestru al anului (2023 – n. red.) urmează să lansez un catalog de produse care să includă mai multe opţiuni de plăci ceramice. De asemenea, plănuiesc să deschid atelierul pentru mai multe cursuri dedicate pasionaţilor de ceramică şi să diversific gama de ateliere pe care le ofer. Colaborez cu specialişti din diferite domenii precum serigrafie şi terapie prin artă pentru a arăta cât de ofertant este lucrul cu lutul.”

    Preţul pentru un metru pătrat de plăci ceramice este cuprins între 300 şi 500 de euro, iar pentru obiectele ceramice poate varia între 50 şi 1.000 lei, în funcţie de complexitate şi timpul de realizare. Anul trecut, familia Andreei s-a mărit cu un membru, după ce a devenit mamă, aşa că provocarea cea mai mare în acest moment constă în găsirea unui echilibru între viaţa personală şi cea profesională. Altfel, în cadrul businessului Lutfain, fiecare proiect custom reprezintă o provocare, dar şi o oportunitate de învăţare şi creştere. „De când am deschis Atelier Lutfain, am învăţat că cel mai important este să începi şi să fii dispus să ieşi din zona de confort. Dificultatea stă în a-ţi menţine direcţia şi a nu te lăsa distras de toate oportunităţile care vin înspre tine fiindcă nu toate te duc mai aproape de visul tău”, mărturiseşte Andreea Chiser.  

    Cifra de afaceri medie pe ultimii doi ani realizată de Lutfain este de aproximativ 10.000 de euro.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Mental Training – reţea de centre de psihoterapie şi coaching (Cluj-Napoca)

    Fondator: Marius Pentilie

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 1 mil. lei (200.000 de euro)

    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Magic Charms – brand de bijuterii (Bucureşti)

    Fondatoare: Maria Georgescu

    Investiţii: 100.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 140.000 de euro

    Prezenţă: online şi la târgurile pentru antreprenori

    RawZilla – cofetărie cu produse vegane (Craiova)

    Fondatoare: Ileana Paliu

    Investiţie iniţială: 40.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: sub 100.000 de lei (20.000 de euro)

    Prezenţă: Craiova

    Iunonix – firmă de construcţii (Bucureşti)

    Fondator: Iurie Ciobanu

    Cifră de afaceri în 2022: 400.000 de lei (80.000 de euro)

    Prezenţă: în zona Bucureşti-Ilfov, dar şi naţională

    Borcănelul cu Dichis – brand de produse cosmetice (Haţeg, jud. Hunedoara)

    Fondatoare: Andreea şi Diana Negoiţă

    Investiţie iniţială: 36.000 de lei (7.200 de euro)

    Prezenţă: pe site-ul propriu şi în alte magazine din ţară

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Expo cu dar. Cum au reuşit organizatorii evenimentului Săptămâna Designului de la Milano să atragă atenţia într-un mod inedit

    O expoziţie din cadrul recent încheiatei Săptămâni a Designului de la Milano a atras atenţia prin caracterul său inedit, şi anume posibilitatea ca vizitatorii să plece acasă cu un exponat cadou. Expoziţia, scrie Dezeen, a fost organizată de arhitecta italiană Paola Navone, care a adus cu această ocazie diverse obiecte din colecţia personală, de la prototipuri realizate pentru clienţi la linguri de metal de la categoria antichităţi. Majoritatea obiectelor expuse au fost adunate de-a lungul timpului doar pentru că i-au plăcut colecţionarei, care s-a gândit să facă loc  pentru altele noi, propunându-le pe cele vechi publicului. Cei interesaţi s-au putut înscrie la o tombolă, după care au trebuit să caute în expoziţie obiectul care corespundea biletului tras şi să decidă dacă vor sau nu să ia câştigul acasă, făcând apoi o fotografie cu acesta.


     

     

  • Povestea tinerei care, după ce a stat 5 ani într-un birou, a decis că nu mai vrea să lucreze pentru alţii, şi-a luat inima în dinţi şi a început propria afacere cu care face mii de euro

    O cafenea, o clinică de estetică, un restaurant, un spaţiu de coworking, un proiect de birouri. Ce au toate acestea în comun? Talentul şi creativitatea din mintea lui Carmen Orzea, o arhitectă care face magie în spaţiile care îi sunt date pe mână şi care dă sens locurilor, prin En Place Studio, biroul ei de design, pe care îl numeşte mai degrabă „playground”, adică loc de joacă.

    Povestea businessului începe în 2021, în valul acela al demisiilor postpandemie. După aproape cinci ani de lucru într-un singur birou, mi-am luat inima în dinţi şi, fără nicio acoperire financiară, am luat decizia să creez propriul meu birou. De obicei, îl numesc playground (loc de joacă – trad.), nu birou, pentru că este locul în care experimentăm cu ideile. Ne dorim să livrăm mai mult decât un simplu design de interior”, povesteşte Carmen Orzea. A creat En Place Studio cu gândul la „sense of place”, un concept care se referă la crearea de legături între un spaţiu şi businessul care are loc acolo. Aşa că în orice proiect Carmen începe să descifreze identitatea de brand, serviciile şi interacţiunile sociale pentru a crea mediul propice astfel încât să ia naştere sentimentul de apartenenţă, de familiaritate, dependenţa de spaţiu, identitatea spaţiului, atmosfera, comunitatea.

    Designul de interior este printre ultimele zale din lanţ, dar şi printre cele mai importante. „Afacerea este deţinută de mine, dar suntem o echipă colaborativă de arhitecţi, absolvenţi ai Universităţii de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, cu experientă de peste zece ani în domeniul designului de interior specializat în HoReCa, birouri, dar şi în spaţii rezidenţiale. Colaborăm cu arhitecţi, cu structurişti, proiectanţi de instalaţii.” Investiţia este una continuă şi este împărţită în cel puţin două categorii, spune Carmen. Pe de o parte, este cea făcută în dezvoltarea lor, a cunoştinţelor, a memoriei vizuale. Pentru asta, călătoresc mult, merg la cel puţin două târguri de design pe an şi se plimbă prin localuri deschise recent pentru a lua pulsul noutăţilor. Pe de altă parte, este vorba despre investiţia fără de care (aproape) nicio firmă nu ar putea să îşi desfăşoare activitatea, adică cea în tehnologie şi softuri, care a implicat o investiţie iniţială în jur de 7.000-8.000 de euro euro de persoană.

    En Place Studio îşi desfăşoară momentan activitatea în România, avându-şi biroul în Bucureşti, însă echipa lui Carmen Orzea este deschisă la colaborări în alte ţări, pentru care, de altfel, are de gând să lucreze activ în următorii cinci ani. Aici, în România, clienţii lor sunt de obicei oameni care deţin afaceri sau investitori care îşi doresc să modifice un spaţiu existent sau să facă un concept nou, de la zero. Se regăsesc aici spaţii precum cafenele, birouri, restaurante, hoteluri, săli de sport, spaţii comerciale, magazine, dar şi ansambluri rezienţiale. „Clienţii noştri caută soluţii moderne, inovative, creative, ştiu ce înseamnă să ai o afacere de succes, călătoresc mult, citesc articole, sunt informaţi, merg la evenimente culturale, sunt iubitori de animale, sunt dispuşi să plătească pentru un design integrat.”

    Preţurile se stabilesc în funcţie de nevoie, de intervenţii, de proiecte şi nu sunt fixe. De exemplu, pentru amenajarea unui restaurant de mici dimensiuni, preţul unui proiect poate varia între 2.000 şi 8.000 de euro, în funcţie de obiectivele pe care En Place Studio le setează împreună cu beneficiarul. Printre proiectele pe care Carmen şi le-a adăugat în portofoliu în 2022 se numără o serie de magazine Secom în mai multe spaţii comerciale din ţară, o cafenea în cadrul birourilor Sameday, un spaţiu de coworking chiar în buricul Bucureştiului, pe strada Mendeleev, V7 Start-up Studio, chiar vizavi de cafeneaua de specialitate M60, la a cărei deschidere de asemenea a contribuit, cu un concept mai dezvoltat pe partea de bucătărie şi bar. Tot anul trecut, biroul de design a mai făcut mici inserţii la Mercato Kultur, un spaţiu potrivit pentru vremea caldă de vară, dar s-a ocupat şi de Caf’tory, o cafenea cochetă din zona Arcului de Triumf din Capitală.

    Cifra de afaceri pentru 2022, al doilea an de activitate pentru En Place Studio, a fost în jur de 40.000 de euro, iar activitatea s-a desfăşurat doar cu colaboratori, nu cu angajaţi. „Pentru anul 2023 dorim să ne dublăm cifra de afaceri şi să începem să creştem şi sub forma unei echipe interne. Ne dorim să dezvoltăm atât o echipă în interiorul biroului, cât şi o echipă de colaboratori din domenii conexe, branding, marketing, grafică.” Pe drumul ei de antreprenor, Carmen Orzea spune că a dat până acum peste multe provocări şi nici măcar nu le mai pune la calcul pe cele de administrare şi din relaţia cu statul. „Nimeni nu te învaţă ce să îi ceri unui contabil, cum să arate un contract sau ce să îi ceri unui avocat, cum să gestionezi ofertele, a durat foarte mult să înţelegem efectiv ce oferim şi ce ne diferenţiază ca business.” Provocările înseamnă să ieşi din zona de confort, dar este important să existe un echilibru, crede Carmen. „Am învăţat că este absolut necesar să investim în noi, mini-MBA-ul absolvit recent în cadrul JCI Bucureşti mi-a dovedit acest lucru.”   

    De exemplu, pentru amenjarea unui restaurant de mici dimensiuni, preţul unui proiect poate varia între 2.000 şi 8.000 de euro, în funcţie de obiectivele pe care En Place Studio le setează împreună cu beneficiarul.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Lilsnack – foodtruck (jud. Ilfov)

    Fondator: Nicholas Hristea

    Investiţie iniţială: 13.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primele şase luni de activitate: peste 100.000 de euro

    Prezenţă: Bragadiru, jud. Ilfov

    Zmura – brand de budinci de chia (Oradea)

    Fondator: Laurenţiu Culda

    Investiţii: 100.000 de euro

    Cifră de afaceri: peste 200.000 de euro

    Prezenţă: cafenele, magazine de proximitate, Mega Image

    Visura – tablouri create cu ajutorul inteligenţei artificiale (Bucureşti)

    Fondator: Alin Amariei

    Cifră de afaceri estimată până în 2025: 1 mil. euro

    Prezenţă: online

    Feidd – atelier de încălţăminte (Bucureşti)

    Fondatoare: Cristina Moldoveanu

    Investiţii: 40.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 200.000 de euro

    Prezenţă: Veranda Mall din Bucureşti

    Bunătăţi Uscate – legume şi fructe deshidratate (Mărgău, jud. Cluj)

    Fondatori: Mihaela şi Sorin Faur

    Investiţii: 100.000 de euro

    Prezenţă: online şi în băcănii, la târguri de profil şi la întâlnirile ROA Cluj (Roade Online din Ardeal)

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Reciclare 3D la cumpărături

    Imprimantele 3D sunt folosite pentru crearea de diverse obiecte, iar mai nou au fost puse la lucru pentru amenajarea unui magazin. Situat în cadrul complexului comercial Las Rozas Village de lângă Madrid, magazinul are interiorul construit din plastic reciclat, pentru aceasta folosindu-se peste trei tone de deşeuri de plastic devenite material pentru imprimanta 3D, scrie Dezeen. Proiectul a fost realizat de o firmă spaniolă de design, Nagami, care a gândit elementele de decor şi piesele de mobilier ca pe bucăţi de gheţari care se topesc, vrând să atragă astfel atenţia asupra efectelor schimbărilor climatice, iar componentele pot fi demontate şi refolosite în altă parte în caz că se doreşte acest lucru.

  • CEC Bank începe tranziţia cardurilor către alternativa din plastic reciclat în paralel cu relansarea portofoliului de carduri sub un design care aduce în prim-plan tradiţiile româneşti

    CEC Bank anunţă că şi-a relansat portofoliul de carduri cu un nou design care aduce în prim-plan tradiţiile româneşti. În paralel, cardurile nou emise de CEC Bank sunt eco-friendly – din plastic reciclat şi cu elemente biodegradabile.

    “Pentru că CEC Bank este în primul rând o bancă românească, ne-am dorit să avem un concept creativ care să fie axat pe tradiţiile populare, dar într-un stil modern, actual. Ilustraţia de pe fiecare card are ca element central o datină românească – Căluşarii, Ursul, Capra, Hora, Pluguşorul – reinterpretată cu elemente grafice moderne şi ilustrate în paleta coloristică a brandului”, spune Cristian Tudorancea, Director Carduri în cadrul CEC Bank.

    Designul noilor carduri de debit şi de credit a fost realizat de artistul român Mihai Ţenovici, care şi-a pus amprenta asupra mai multor branduri româneşti.

    Procesul de tranziţie va avea loc etapizat şi se va aplica atât cardurilor nou-emise cât şi celor reînnoite, spun oficialii băncii.

    Potrivit acestora, cardurile pot fi obţinute din orice sucursală CEC Bank, dar şi 100% online.

    CEC Bank are deja în oferta sa o variantă de plată eco-friendly care nu implică folosirea unui plastic fizic: cardul virtual Visa Multicurrency. Acesta este emis în următoarea zi lucrătoare putând fi imediat vizualizat în aplicaţia de mobile banking CEC app şi utilizat prin intermediul portofolelor digitale Apple Pay şi Google Pay pentru plăţi la comercianti şi/sau retrageri direct cu telefonul mobil la cele peste 900 de echipamente ATM/MFM care au implementată funcţionalitatea contactless. De asemenea, posesorii de carduri VISA pot adăuga cardul pe ceasul smart şi pot face plăţi prin aplicaţiile Fitbit Pay şi Garmin Pay.  

    Fondată în 1864, CEC Bank are în prezent cea mai extinsă reţea naţională, cu peste 1.000 de sucursale şi unităţi teritoriale şi cu active de peste 61,8 miliarde lei, la sfârşitul lui 2022.

     

  • Care este motivul pentru care o tânără din România a renunţat la meseria de doctor. Ce a reuşit ea sa construiască printr-o investiţie de 70 de lei este impresionant

    Irina Rusu ar fi putut să fie medic veterinar. Asta dacă, după cei şase ani de facultate, un an de pregătire şi doi de doctorat, nu ar fi renunţat mai mult sau mai puţin brusc, pentru că i se părea tot mai dificil să se regăsească în această meserie. S-a regăsit însă într-o altă activitate pe care a transformat-o într-un business.

    În timpul facultăţii, făcusem un curs de design grafic şi am înţeles că asta îmi aduce mai multă plăcere şi mult mai puţin stres, aşa că treptat am făcut acest salt profesional.”

    Aşa a prins contur şi culoare Urban Tale, un atelier unde papetăria, caligrafia şi mesajele personalizate fac casă bună împreună, în Cluj-Napoca. Proiectul a pornit de fapt în februarie 2016, în preajma Zilei Îndrăgostiţilor, cu un set de cartoline în stilul în care Irinei i-ar fi plăcut să cumpere sau să primească.

    „Am fost mereu pasionată de papetărie şi acest prim pas a fost un vis şi o plăcere puse în practică.”

    Investiţia iniţială a fost de fix 70 de lei, cât a costat-o să facă primul set de cartoline cu mesaje mai diferite decât ce se găsea atunci prin librării. Deşi punea toată pasiunea la bătaie, nu a luat prea în serios Urban Tale până anul trecut, când a început să şi câştige din asta, nu doar să reinvestească puţinul pe care îl făcea din vânzări. Până în 2020, Irina era freelancer în graphic design şi social media management, iar Urban Tale a fost mult timp doar un hobby.

    Irina Rusu este one-woman show în acest proiect, făcând totul singură: de la design la poze, de la căutat producţie la împachetat, de la comunicat online la trimis colete. Estimează că din activitatea Urban Tale a avut în 2020 un profit de 20.000 de euro.

    „Urban Tale este un hobby în continuare pentru că reinvestesc aproape tot profitul pentru a crea produse noi mai faine şi mai scumpe. Stocurile costă mult, iar producţia la cantităţi mici este un efort destul de mare. Acum am plătit facturi măricele pentru tricouri brodate, ceşti şi calendare pentru 2022.”

    Urban Tale înseamnă, de altfel, o colecţie întreagă de cartoline cu mesaje, stickere, calendare, plannere, tricouri sau căni, acestea din urmă fiind şi cele mai apreciate, mai ales că pot fi oferite cadou.

    „Am început cu cartoline cu mesaje de dragoste, dar altfel: «Vreau să îmbătrânim împreună» sau «Mi-e bine cu tine» sau «Îmi place cum gândeşti». Acum am lansat stickere, calendare/plannere, tricouri cu mesajele «Let’s make bunul-simţ cool again» sau «Niciodată nu este prea târziu să îţi vezi de treaba ta» sau «Cearcăne de fericire».”

    Aproape totul ia naştere la Cluj, însă tricourile şi ceştile sunt făcute în afara României, în Uniunea Europeană, fiind ulterior personalizate de ateliere locale. Urban Tale funcţionează în proporţie de 90% prin magazinul online şi de 10% prin vânzările prin intermediul colaboratorilor. Printre ei, se numără Bookstory şi Collect Stories de la Cluj.

    „Suntem în căutare de parteneri la nivel naţional – mici magazine şi librării. Aş vrea să avem produsele în magazine fizice unde pot fi pipăite şi observate în realitate, pentru că-s tare faine. Produsele Urban Tale sunt preferate preponderent de femei de peste 20 de ani, mame, studente, antreprenoare şi angajate – femei ca mine – ocupate, dar cărora le place să adauge un pic de time off cu umor în rutina de zi cu zi.”

    Cel mai mic preţ este de 5 lei pentru un sticker şi cel mai scump produs este, în acest moment, tricoul, care costă 145 lei. Irina are planuri măreţe pentru produse mult mai complexe, dar are nevoie de timp pentru a implementa planurile.

    „Lucrez cât de mult îmi permite timpul cu un bebe, aştept să iasă din producţie calendarele pentru noul an şi ceştile pentru părinţi şi bunici. Aveam planuri să lansăm un portofoliu mai mare de produse, dar nu am reuşit. Am apelat şi la ajutor şi colaborez cu cineva pe partea de comunicare şi pregătirea comenzilor. Dacă nu era ea, nu îmi imaginez cum şi dacă aş mai fi continuat toată treaba asta.”

    Despre 2020, Irina spune că a fost un an bun, în ciuda pandemiei. Produsele Urban Tale sunt pentru acasă şi birou, pentru familie şi prieteni, aşa că, chiar dacă oamenii au păstrat o distanţă fizică, micile cadouri de la distanţă au fost încă de interes.

    „Îndemnăm clienţii să trimită cadouri celor dragi direct de pe site. Noi personalizăm cu o notiţă scrisă de mână şi ambalaj drăguţ coletele care urmează să fie oferite cadou şi cred că este util acest lucru. Suntem aproape, chiar dacă păstrăm distanţarea socială.”

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL