Parcă este un experiment la nivel mondial, în care se testează limitele umane, până unde, până când pot rezista oamenii blocaţi în case.
Celebrul #statiacasa a devenit mai degrabă un coşmar.
Când lumea era la birou, cu şefii alături, cu limitările birocratice de rigoare, cu interminabilele şedinţe fără sens, cu celebrele Power Point-uri fără sfârşit, cu monitorizarea accesării oricărui site, cu colegii de lângă, lumea tânjea din când în când la o zi liberă pe săptămână, să lucreze de acasă.
Mulţi chiar se gândeau că telemunca era o alternativă mai bună la statul în trafic, o oră dus, o oră întors, la aglomeraţia sufocantă din metrou, la atmosfera mai proastă sau mai bună de la birou.
A venit şi acea zi, dar nu una, ci 50 de zile consecutive, şi cred că multora nu le place rezultatul.
Acasă trebuie să fii disciplinat ca să poţi să rezişti în acel spaţiu cu un calculator, un laptop, un telefon, un Zoom, nu mai poţi să pierzi timpul uitându-te la nesfârşit pe site-uri la ultimele breaking news-uri, la ultimele oferte (ce bine era când cineva îţi interzicea acest lucru, trebuie să rezolvi taskurile într-o cadenţă de fabrică, la banda de lucru, nu mai există şedinţele ci doar videoconferinţele, nu mai ai eliberarea de presiune în minte, gândindu-te că mai ai o oră şi pleci acasă etc.).
Plus că, alături de copii şi de soţ/soţie, colegii de birou par dintr-o dată cele mai bune persoane.
Acasă nu mai există bârfa corporatistă, atât de umană şi socială, este mai greu să scrii pe WhatsApp decât să vorbeşti, nu mai există interacţiunea în care fiecare îl analizează pe celălalt, ci doar patru pereţi, în care poţi să intri în depresie, vorbind de unul singur.
Dar cel mai mult, când lucrezi de acasă, devii propriul şef pentru că trebuie să te organizezi singur, să-ţi dai temele de făcut şi chiar să le faci. Şi mulţi descoperă că nu vor să fie şefi, propriul şef, ajungând la concluzia că este mai bine să ai un alt şef.
A fi şef este o povară, o cruce mult prea mare, şi dacă devii propriul şef nu mai ai pe cine să dai vina pentru nerealizări şi eşecuri.
Bucureştiul a ajuns să fie plasat pe primele locuri într-un top european pentru telemuncă, pentru lucrat de acasă, datorită infrastructurii de internet.
Dar după două luni de stat acasă, cei mai mulţi îşi doresc încă de pe acum să revină la birou, să aibă interacţiune socială, să vorbească cu cineva faţă în faţă, să vadă pe cineva viu, în carne şi oase.
Dintr-o dată, colegii de birou şi şefii vor fi apreciaţi, cu calităţile şi defectele lor.
Şeful de la birou este mult mai bun decât cei 50-60 de metri pătraţi de acasă în care trebuie să convieţuiască mai multe persoane, fiecare cu „piticii” ei.
Problema este că firmele au descoperit că funcţionează şi cu mulţi angajaţi lucrând de acasă, iar criza în care am intrat le poate economisi o parte din costuri, funcţionând prin telemuncă.
Angajaţii vor dori să se întoarcă la birou, dar companiile nu vor fi aşa de încântate pentru că ar trebui să gestioneze distanţarea socială (nu ar vrea să se trezească cu o infectare) şi nu în ultimul rând trebuie să reducă costurile. Iar sloganul #statiacasa s-ar putea prelungi pentru mulţi.
Tag: descoperire
-
Nu vreau să lucrez de-acasă! Nu vreau să devin propriul meu şef!
-
O nouă descoperire de la spitalele din Wuhan: Coronavirusul persistă în aer în spaţiile aglomerate închise
Noul coronavirus persistă în aer în spaţiile aglomerate lipsite de ventilaţie, conform unui studiu realizat în Wuhan, China, citat de Bloomberg.
La două spitale din Wuhan, China, cercetătorii au descoperit părţi mici din materialul genetic al virusului care pluteau în aerul din toaletele spitalului, precum şi în camerele în care cadrele medicale îşi dau jos echipamentele de protecţie.
Studiul a fost publicat luni în jurnalul medical Nature Research, însă cercetătorii nu au reuşit să determine dacă aceşti aerosoli ar putea cauza îmbolnăviri.
Cât de uşor se poate răspândi virusul prin aer – a fost o întrebare care a stârnit multe dezbateri până acum. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a transmis că riscul se limitează la circumstanţe specifice, plecând de la o analiză a peste 75.000 de cazuri din China, unde nu a fost identificată transmisia pe calea aerului.
Însă pe măsură ce virusul avansează şi pandemia se apropie de 3 milioane de îmbolnăviri la nivel global, oamenii de ştiinţă încearcă să determine cu exactitate modul în care se desfăşoară contaminările.
Oamenii produc două tipuri de stropi atunci când respiră, tuşesc sau vorbesc. Stropii mai mari ajung pe o suprafaţă înainte să se evapore, ceea ce duce la infectarea obiectelor pe care se aşează. Stropii mai mici – cei care duc la formarea de aerosoli – pot rămâne în aer chiar şi pentru câteva ore.
Echipa de cercetători condusă de Ke Lan de la Universitatea din Wuhan a experimentat cu aşa-numite capcane de aerosoli – aplicate atât în interiorul cât şi în exteriorul celor două spitale situate în oraşul considerat a fi punctul de plecare al pandemiei.
Cercetătorii au descoperit puţini aerosoli în secţiile unde erau internaţi pacienţii, în magazine şi în clădirile rezidenţiale. Totuşi, au descoperit mult mai mulţi aerosoli de acesst tip în toalete şi în două zone prin aglomerate prin care circulă mulţi oameni.
Mai mult, au descoperit concentraţii ridicate în camerele în care cadrele medicale renunţă la echipamentul de protecţie.
Descoperirile studiului subliniază importanţa ventilaţiei, a distanţării sociale şi a unor eforturi sanitare sporite, au notat cercetătorii.
-
Ţara în care oamenii cheltuie pe mâncare aruncată mai mult decât pe utilităţ iar fermierii aruncă tone de alimente
În luna ianuarie, trei familii aparent sănătoase au fost lovite de COVID-19 după ce au cinat în interiorul unui restaurant fără ferestre din Guangzhou, China, conform Business Insider.
Oamenii de ştiinţă care au studiat cazul sunt de părere că sistemul de aer condiţionat al restaurantului a răspândit secreţiile sub formă de picături ale unei persoane asimptomatice. Ulterior, s-au îmbolnăvit încă nouă oameni din trei familii diferite.
Este o perspectivă înfricoşătoare pentru oamenii care încearcă să menţină o distanţă sănătoasă faţă de restul lumii. Însă, privind jumătatea plină a paharului, nu s-a îmbolnăvit nimeni dintre cei 73 de clienţi şi opt angajaţi.
„Pentru a preveni răspândirea virusului în restaurante, recomandăm creşterea distanţei dintre mese şi îmbunătăţirea sistemului de ventilaţie”, au scris cercetătorii.
Ultimele descoperiri implică faptul că munca nu va reveni imediat la normal după ce va dispărea pandemia, însă există modalităţi prin care putem controla răspândirea virusului. Cel mai probabil, clienţii vor petrece un timp limitat în restaurante, care vor opera la o capacitate sub nivelurile normale, iar sistemele de încălzire şi de aer condiţionat ar putea fi oprite. În plus, angajaţii ar putea fi sfătuiţi să poarte măşti.
Cercetătorii cred că sursa focarului a fost o femeie de 63 de ani care a început să prezinte simptome – cum ar fi febra şi tusea – abia spre sfârşitul zilei, când a decis să meargă la spital, unde a fost diagnosticată pozitiv cu COVID-19.
Într-un interval de două săptămâni, s-au îmbolnăvit patru rude ale femeii şi încă cinci persoane care au mâncat la mese vecine în restaurantul cu pricina.
Descoperirea i-a luat prin surprindere pe cercetători, de vreme ce coronavirusul se transmite prin secreţii sub formă de picături sau prin particule grele care nu pot pluti mai departe de 1 metru, familiile aflându-se la o distanţă mai mare una de cealaltă. Astfel, concluzia oamenilor de ştiinţă este că sistemul de aer condiţionat a suflat picăturile pe o distanţă suficient de mare încât să infecteze şi alte persoane.
Cercetătorii din Guangzhou nu au replicat fenomenul într-un laborator şi nu au avut alte cazuri cu care să îl compare, aşa că descoperirile lor trebuie privite ca atare.
William Schaffner, profesor de boli infecţioase în cadrul Universităţii Vanderbilt din SUA, a spus că descoperirile reprezintă o sursă bună de înţelegere a felului în care ar putea arăta restaurantele după dispariţia pandemiei.
„Ne vom întoarce înapoi la muncă. Dar ideea este să începem încet, treptat. Restaurantele trebuie să fie redeschise la jumătate din capacitate, separând cât mai mult mesele”, a spus Schaffner.
Momentan nu este clar dacă regulile propuse de Schaffner vor rezolva problema, dar, cel mai probabil, vor fi implementate.
-
Cercetătorii au descoperit 6 tipuri noi de coronavirus la lilieci, care fac parte din aceeaşi familie ca SARS-CoV-2
Oamenii de ştiinţă au descoperit 6 tipuri noi de coronavirus la liliecii din Myanmar, potrivit publicaţiei Live Science.
Aceste virusuri fac parte din aceeaşi familie ca virusul SARS-CoV-2, responsabil pentru pandemia de COVID-19.
Cu toate acestea, cercetătorii susţin că din punct de vedere genetic, aceste noi virusuri nu sunt atât de apropiate de SARS-CoV-2 sau de celelalte două coronavirusuri care au cauzat probleme de sănătate la nivel global – SARS şi MERS.
Cercetătorii au descoperit virusurile în timp ce analizau lilieci din Myanmar, ca parte a unui program guvernamental de cercetare denumit PREDIC – proiectat pentru a identifica boli infecţioase care au potenţialul de a trece de la animale la oamenii.
În acest context, liliecii sunt principalii suspecţi, întrucât se crede că mamiferul ar fi gaza a mii de coronavirusuri încă nedescoperite. Până acum, se crede că şi virusul SARS-CoV-2, care cauzează COVID-19, ar fi plecat de la lilieci înainte de ajunge la oameni, însă cercetătorii iau în calcul posibilitatea ca acesta să fi avut o gazdă intermediară.
Între 2016 şi 2018, cercetătorii au colectat sute de mostre de salivă şi excremente de liliac de la 464 de lilieci din cel puţin 11 specii diferite. Aceşia Au colectat mostre de la trei locaţii din Myanmar unde oamenii iau contact cu viaţa sălbatică în contextul unor activităţi recreaţionale sau culturale.
„Două dintre aceste situri cuprind o serie de peşteri populare, unde oamenii sunt expuşi în mod constant la lilieci în timpul recoltării de excremente în scopul fertilizării solului, cât şi în timpul practicilor religioase şi al turismului”, au scris cercetătorii în studiul lor publicat în data de 9 aprilie în jurnalul PLOS ONE.
Sunt necesare analize pentru a înţelege impactul potenţial al acestor şase noi descoperite virusuri de a trece la alte specii şi pentru a aprofunda modul în care acestea ar putea afecta sănătatea oamenilor”, au scris cercetătorii.
-
Dezinfecţie până în antichitate (23 martie 2020, Cairo, Egipt)
Un angajat dezinfectează masca lui Tutankhamon, expusă la muzeul din Cairo.
Masca este din aur şi datează din timpul celei de a 18-a dinastii a Egiptului, din care face parte şi faraonul Tutankhamon (care a domnit între 1332 şi 1323 î.Hr.). A fost descoperită în 1925 în Valea Regilor şi este în prezent unul dintre cel mai cunoscute obiecte de artă din lume.
Potrivit presei internaţionale, care citează un raport al Naţiunilor Unite, ţările arabe vor înregistra un declin de 42 de miliarde de dolari din cauza Covid-19. Totodată, 1,7 milioane de angajaţi îşi vor pierde locul de muncă din cauza răspândirii coronavirusului.
Egiptul implementează o serie de măsuri pentru a ajuta industriile şi afacerile care vor fi cel mai afectate de pandemia de COVID-19. Spre exemplu, guvernul a decis să reducă preţul gazului natural şi al electricităţii oferite anumitor sectoare ale industriei.
Preşedintele Abdel-Fattah-al Sisi al Egiptului a aprobat un plan de 6 miliarde de dolari pentru a amortiza căderea economică. Măsura include plata angajaţilor care lucrează de acasă.foto: HEPTA (DPA Images / Gehad Hamdy)
-
O nouă descoperire schimbă ce ştim despre coronavirus: cum se transmite de fapt virusul
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a transmis că va analiza mai îndeaproape modul în care se transmite noul coronavirus între oameni şi animale de companie. Pisicile pot fi infectate cu noul coronavirus, dar câinii nu par a fi vulnerabili, potrivit unui nou studiu.
Un studiu apărut miercuri pe site-ul publicaţiei Science a arătat că pisicile pot fi infectate cu noul coronavirus, în timp ce câinii nu par a fi vulnerabili.
Acelaşi studiu a arătat că şi dihorii domestici pot fi infectaţi cu SARS-CoV-2, coronavirusul care provoacă la om boala COVID-19.
Autorii studiului mai spun că nici găinile, porcii şi raţele nu par a fi vulnerabili.
Studiul a avut ca scop identificarea animalelor care par a fi vulnerabile la virus, pentru a fi folosite în testarea vaccinurilor experimentale anti-COVID-19, boală care a provocat la nivel mondial peste 83.000 de decese.
Se crede că SARS-CoV-2 s-a răspândit de la lilieci la om. Cu câteva excepţii de infecţii raportate la pisici şi câini, nu există dovezi puternice care să arate că aceste animale de companie pot fi purtători ai coronavirusului.
-
Doctor american anunţă că cercetătorii au descoperit un nou mod de testare a coronavirusului
Doctorul Nicole Saphire, expert american, a declarat într-un interviu acordat Fox News, că specialiştii în epidemiologie sunt aproape de realizarea unui nou tip de test care să detecteze infecţia cu coronavirus.
Dr. Nicole Saphire, expert american, a declarat intr-un interviu acordat Fox News, că specialiştii în epidemiologie sunt aproape de realizarea unui nou tip de test care să detecteze infecţia cu coronavirus.
„Dacă nu putem detecta patogenul, putem detecta anticorpii pe care îi generează organismul ca răspuns la infectare. Asta ar însemna să detectăm şi persoanele asimptomatice ori pe cele cu imunitate la virus. Totuşi, trebuie să fim atenţi, pentru că nu ştim dacă cei vindecaţi se pot îmbolnăvi din nou. Este deocamdată o teorie că pacienţii vindecaţi dezvoltă imunitate. De asemenea, dacă o dezvoltă”, a declarat Nicole Saphire la Fox News.
-
Descoperire îngrijorătoare: Coronavirusul a supravieţuit pe nava de croazieră Diamond Princess timp de 17 zile după ce au plecat pasagerii
Noul coronavirus a supravieţuit timp de 17 zile la bordul navei de croazieră Diamond Princess, depăşind ceea ce ştiau până acum cercetătorii legat de durata de viaţă a virusului pe suprafeţe, potrivit datelor publicate de Centrul pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor din SUA (CDC), citate de CNBC.
Studiul CDC a analizat eforturile guvernelor din SUA şi din Japonia de a opri răspândirea COVID-19 pe nava Diamond Princess din Japonia şi pe cea numită Grand Princess în California.
Pasagerii şi echipajele de pe ambele nave de croazieră au fost puşi în carantină după ce o parte din pasagerii anteriori, asimptomatici, au fost confirmaţi cu COVID-19 când s-au întors acasă.
Virusul „a fost identificat pe mai multe suprafeţe, atât în cabinele celor simptomatici, cât şi în cele ale bolnavilor asimptomatici, timp de 17 zile după ce aceştia au părăsit nava, înainte de procesul de dezinfecţie”, au notat cercetătorii.
Aceştia au subliniat totuşi ideea că descoperirea lor nu înseamnă că virusul se răspândeşte pe suprafeţe.
-
Antidotul pentru coronavirus a fost găsit de olandezi. Ce le mai lipseşte
Cercetători de la universităţile Erasmus MC şi Utrecht din Olanda au descoperit un anticorp împotriva COVID-19. Documentul ştiinţific al unui grup format din 10 oameni de ştiinţă este acum pregătit pentru recenziile de la egal la egal ale altor specialişti. Prima publicaţie care a anunţat vestea este Rotterdam University, potrivit unui articol publicat pe platforma innovationorigins.com.
Anticorpul trebuie să fie testat pe oameni, iar acest lucru va dura câteva luni. Totuşi, Frank Grosveld, profesor de biologie celulară, parte a echipei de cercetători care a descoperit anticorpul a declarat, potrivit Erasmus Magazine: „Acum încercăm să convingem o companie farmaceutică să ne susţină demersurile, care ar putea să producă medicamentul pentru mase. Există şanse ca acest medicament să ajungă pe piaţă. Dacă este luat de un pacient, se aşteaptă că infectarea lui să fie oprită. Astfel, pacientul va avea o şansă de recuperare”.
În articol, Grosveld a fost critic la abordarea instituţiilor olandeze în gestionarea pandemiei: „Am fost prea relaxaţi şi foarte slab pregătiţi. Spre exemplu, au existat prea puţine teste şi prea puţine restricţii, deşi am văzut cu toţii ce s-a întâmplat în China.”
-
Al 15-lea caz de coronavirus a fost confirmat în România. Vezi în ce zonă a ţării noastre a fost descoperit
Un al 15-lea caz de coronavirus a fost confirmat în România, fiind vorba despre o femeie în vârstă de 70 de ani din Mureş, au anunţat reprezentanţii Grupului de Comunicare Strategică (GCS) privind situaţia COVID-19 în ţara noastră.
Anunţul vine la scurt timp după ce un al doilea caz de infectare cu noul virus a fost anunţat în Bucureşti.
Referitor la cazul din Capitală, este vorba despre o femeie, 42 de ani care este „contact apropiat al bărbatului de 49 de ani, din Bucureşti, confirmat pozitiv în cursul zilei de ieri (sâmbătă – n.r.)”.
„Femeia de 42 de ani se află în centrul de carantină Bucureşti şi urmează să fie transferată la Matei Balş”, arată informarea de presă a GCS.
Bărbatul din Bucureşti, în vârstă de 49 de ani,care s-a întors din Roma, Italia pe 27 februarie, dintr-o zonă neafectată, a fost cel de-al 12-lea caz confirmat.
El s-a prezentat seara trecută la Institutul Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş cu febră, dar cu simptomatologie care nu intra în definiţia de caz COVID-19. Ulterior i-au fost recoltate probe şi pentru că persoana a călătorit în Italia a fost decis să i se recolteze probe şi pentru coronavirus.
Acesta a fost primul caz depistat în Bucureşti. Bărbatul le-a spus medicilor că a stat acasă în această perioadă, de la revenirea în ţară.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro