Tag: demitere

  • Conducerea RATB, demisă cu scandal în Consiliul General al Capitalei

    Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a convocat, de urgenţă, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi a cerut demiterea Consiliului de Administraţie al RATB şi numirea unei noi conduceri.

    ,,În urma reclamaţiilor primite la Telverde, foarte multe s-au îndreptat către conducerea RATB-ului. Sunt total nemulţumită de modul cum au acţionat privind eliberarea staţiilor de autobuz. Pe traseu nu au fost suficiente autobuze, astfel că oamenii au aşteptat zeci de minute maşinile în staţii. Am toleranţă zero faţă de indisciplină, am toleranţă zero la tupeu faţă de cetăţeni, am toleranţă zero faţă de şmecherii din anumite instituţii, cărora nu li s-a mişcat un fir de păr ani de zile şi cred că pot să continue în acest fel. Mai mult, directorul RATB nu a depus planul de management în termen de 30 de zile, ceea ce nu s-a întâmplat, iar CA-ul RATB trebuie să depună în termen de 30 de zile planul de administrare, ceea ce nu s-a întâmplat. Deci conducerea putem spune că e demisă de drept”, a declarat Gabriela Firea.

    Consilierii Uniunii Salvaţi România s-au opus, însă, demiterii conducerii RATB, explicând că primarul general nu a prezentat niciun raport care să confirme că CA-ul Regiei de Transport nu şi-a dus la îndeplinire atribuţiile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premierul l-a demis pe subprefectul de Timiş după declaraţiile despre “statul naţional unitar”

    ”Potrivit Constituţiei, prefectul şi subprefectul sunt reprezentanţii Guvernului pe plan local. Prefectul şi subprefectul fac parte din categoria înalţilor funcţionari publici, iar la numirea în funcţie depun un jurământ în care se angajează să respecte inclusiv Constituţia, nu să o interpreteze. Tuturor prefecţilor şi subprefecţilor li s-a cerut să-şi exercite funcţia respectând Constituţia şi legile ţării. În urma acestor declaraţii ale dlui subprefect, la propunerea ministrului Afacerilor Interne, Guvernul a decis să adopte hotărârea privind încetarea exercitării cu caracter temporar prin detaşare a funcţiei publice de subprefect al judeţului Timiş de către dl. Zoltan Gheorghe Marossy”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu, după şedinţa de joi a Executivului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premierul l-a demis pe subprefectul de Timiş după declaraţiile despre “statul naţional unitar”

    ”Potrivit Constituţiei, prefectul şi subprefectul sunt reprezentanţii Guvernului pe plan local. Prefectul şi subprefectul fac parte din categoria înalţilor funcţionari publici, iar la numirea în funcţie depun un jurământ în care se angajează să respecte inclusiv Constituţia, nu să o interpreteze. Tuturor prefecţilor şi subprefecţilor li s-a cerut să-şi exercite funcţia respectând Constituţia şi legile ţării. În urma acestor declaraţii ale dlui subprefect, la propunerea ministrului Afacerilor Interne, Guvernul a decis să adopte hotărârea privind încetarea exercitării cu caracter temporar prin detaşare a funcţiei publice de subprefect al judeţului Timiş de către dl. Zoltan Gheorghe Marossy”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu, după şedinţa de joi a Executivului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cutremur în lumea politică: Preşedintele uneia dintre cele mai mari ţări din lume a fost demis

    Şaizeci şi unu de senatori au votat pentru destituirea din funcţie a Dilmei Rousseff, iar 20 au votat împotrivă.

    După cele şase zile ale procesului de demitere, senatorii au decis că Dilma Rousseff este vinovată pentru încălcarea legilor bugetare, relatează Le Figaro.

    Rousseff neagă acuzaţiile.

    Preşedintele interimar Michel Temer o va înlocui pe Rousseff pe perioada mandatului, care se încheie pe data de 1 ianurie 2019.

  • Situaţie explozivă în Guvernul României. Primul ministru care anunţă că îşi dă demisia. „Există suspiciuni foarte credibile”

    Situaţie extrem de tensionată în guvern. Una dintre problemele care l-au costat mandatul pe un fost ministru revine acum pe masa guvernului. Unul dintre miniştrii cheie din cabinetul Cioloş ameninţă cu demisia la nici două luni după ce a depus jurământul în faţa preşeditelui Iohannis.

    „Eu însumi am ridicat chestiunea şi am spus că sunt foarte neliniştit, că sunt într-o poziţie inconfortabilă să accept o astfel de poziţie, foarte onorantă de altfel, atunci când există aceste suspiciuni foarte bine argumentate şi credibile – cel puţin din ce am văzut în presă.În măsura în care nu vor fi luate măsuri administrative şi politice, eu mă retrag din acest guvern. Fără niciun fel de rezervă”, a spus ministrul.

    Află aici care este situaţie explozivă în Guvernul României. Primul ministru care anunţă că îşi dă demisia. „Există suspiciuni foarte credibile”

  • Mircea Dumitru, de la conducerea Universităţii din Bucureşti la Ministerul Educaţiei

    Mircea Dumitru, propunerea premierului pentru ministerul Educaţiei, este profesor univeristar, rector al Universităţii din Bucureşti şi membru al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare.

    Propus marţi pentru Ministerul Educaţiei, după demiterea lui Adrian Curaj, Mircea Dumitru ar urma să îşi preia mandatul după ce preşedintele Klaus Iohannis va semna decretul de numire a sa în funcţie şi după depunerea jurământului, cel mai probabil miercuri.

    A mai deţinut poziţia de rector al Universităţii din Bucureşti în perioada 2011-2015 şi prorector între 2008-2011.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Croaţia va organiza alegeri legislative anticipate, după ce Parlamentul a fost dizolvat

    După săptămâni de impas politic, 137 de parlamentari au votat luni în favoarea dizolvării Legislativului de la Zagreb. Doi deputaţi au votat împotrivă, iar unul s-a abţinut de la vot.

    Dizolvarea Parlamentului va deveni efectivă în 15 iulie, iar alegerile anticipate trebuie să se desfăşoare într-un interval cuprins între 30 şi 60 de zile.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Demis Hassabis, omul care a învăţat un calculator cum să învingă un mare maestru Go

    Emoţia este ceva ce-l deosebeşte pe maestrul Lee Sedol de adversarul său, AlphaGo, un program dezvoltat de Google, care prin cele patru victorii contra coreeanului a intrat în istoria omenirii aşa cum a făcut-o şi Deep Blue, al IBM, cu meciurile contra marelui şahist Garri Kasparov. AlphaGo probabil nu realizează, deocamdată, ce a făcut, însă creatorul său, Demis Hassabis, este copleşit de emoţie.

    Go este un joc mult mai complex decât şahul şi cere mai multă intuiţie şi strategie, cel puţin de la oameni. Lee Sedol este considerat cel mai bun jucător de Go din ultimul deceniu. Un singur jucător a câştigat mai multe titluri internaţionale decât el, iar Hassabis îl plasează pe locul cinci la nivel mondial. El şi echipa sa l-au ales pe coreean pentru că au vrut ca meciurile să rămână în istorie, scrie revista Wired. Intuiţia sa i-a adus succes. Victoriile lui AlphaGo arată cât de departe a ajuns inteligenţa artificială. Sedol a câştigat un singur meci din cinci.

    „Este ceva ce ţine de predare şi învăţare. Un joc nu oferă, pentru o maşină, suficiente date pentru a învăţa, iar pregătirea cere foarte mult timp“, a explicat Hassabis după unul dintre meciuri. După prima etapă, Sedol a recunoscut că a fost „şocat“ de cât de bine a jucat AlphaGo.

    „Nu credeam că va juca atât de perfect“, a spus el.

    Una din tehnicile de învăţare ale lui AlphaGo a reinventat deja unele  servicii online ale Google şi altor companii mari de internet, ajutând printre altele la identificarea imaginilor, la recunoaşterea comenzilor vocale, la îmbunătăţirea rezultatelor căutărilor. O altă tehnică de învăţare este folosită la roboţii experimentali ai Google şi în cercetările universităţilor de renume.

    AlphaGo este ghidat de o tehnologie care-i permite să înveţe şi să acţioneze singur şi să se perfecţioneze pe măsură ce acţionează. Hassabis şi echipa sa au dezvoltat programul utilizând ceea ce ei numesc reţele neuronale profunde, reţele vaste de hardware şi software care imită reţelele de neuroni din creierul uman. AlphaGo a fost învăţat să joace prin scrierea a mii şi mii de mutări umane din jocul de Go în aceste reţele. Apoi, folosind o tehnică numită „reinforcement learning“ – modul în care animalele învaţă, prin intermediul sistemului de recompensă pentru creier pe bază de dopamină –, echipa lui Hassabis l-a pus pe AlphaGo să joace singur, din nou şi din nou. Astfel, programul a învăţat să urmărească mutările care aduc nu cele mai multe puncte, ci probabilitatea cea mai mare de victorie. Aceasta înseamnă anticipare şi strategie.

    AlphaGo învaţă singur, fără ajutorul vreunei baze de date, şi cu fiecare joc poate învăţa să fie mai bun. Astfel ajunge să facă mutări surprinzătoare, şi perfecte, cum a fost a 19-a mutare din cea de-a doua confruntare cu maestrul Lee Sedol.

    Mutări perfecte în cariera sa a făcut până acum şi Hassabis, un tânăr de 39 de ani cu mamă chinezoaică şi tată cipriot. El visează de mult la aceste victorii, dar nu se va opri aici. Ambiţia sa depăşeşte tabla de Go: vrea să găsească soluţia inteligenţei artificiale şi apoi „să rezolve cu ea orice problemă“.

    „Mulţi oameni prognozau că va lua cel puţin un deceniu, aşa că suntem încântaţi că am depăşit acest punct“, spune el pentru Financial Times.

    Hassabis este de mic un as al şahului, un programator desăvârşit, designer de jocuri video şi, desigur, expert în neurologie.

    La vârsta de patru ani a început să joace şah, la cinci ani concura la nivel naţional şi nu după mult timp la nivel internaţional. La 13 ani era deja recunoscut ca maestru şahist şi jucător la Olimpiada Sporturilor Minţii, unde juca mai multe meciuri în acelaşi timp. Hassabis a câştigat de cinci ori întrecerile pentru elită din aeastă competiţie, un record mondial. Organizatorii l-au descris ca fiind „probabil cel mai bun jucător din istorie“. Legendarul Tim Berners-Lee, inventatorul internetului, l-a descris şi el ca fiind „una dintre cele mai deştepte fiinţe de pe planetă“.

    „Una dintre cele mai deştepte fiinţe de pe planetă“ este fan înfocat al lui Liverpool şi nu se fereşte să recunoască faptul că îi plac toate sporturile. Ca spectator.

    „Mă plictisesc repede, iar lumea este atât de interesantă. Sunt atât de multe lucruri frumoase de făcut. Dacă aş fi fost un sportiv, aş fi vrut să fiu decatlet“, spune Hassabis.

    Tânărul mai are o soră, pianistă şi compozitoare, şi un frate, care studiază literatura creativă. Tehnologia nu a avut o prezenţă remarcabilă în familia lor. Unul din părinţi a deţinut ceva timp un magazin de jucării.

    „Sunt cu siguranţă oaia neagră extraterestră a familiei“, glumeşte el, amintindu-şi cum şi-a cheltuit banii câştigaţi în competiţii pe computerele copilăriei lui, deloc ieftine. Pe unul din acestea l-a desfăcut şi astfel şi-a dat seama cum este programat.

    „Părinţii mei sunt tehnofobi chiar. Nu le plac computerele, sunt chiar boemi. Fraţii mei au luat-o şi ei pe calea artei. La niciunul dintre ei n-a prins matematica sau fizica. Este ciudat, da. Nu-mi dau seama cum am ajuns aşa.“

    Cu acest bagaj informaţional Hassabis a creat compania britanică DeepMind în 2010 alături de prietenul său din copilărie Mustafa Suleyman şi de Shane Legg, cu care a fost coleg de facultate. Dezvoltatorul de inteligenţă artificială a fost cumpărat de Google în 2014 pentru 400 de milioane de lire sterline.

    „Ceea ce este şi mai neobişnuit la Denis este că oameni atât de înzestraţi ca el pot fi dificil de abordat. Însă el este deschis, generos şi modest. Nu este deloc arogant“, povesteşte Hermann Hauser, informatician şi antreprenor.

    Hassabis a făcut cunoştinţă cu inteligenţa artificială la facultate, la Cambridge, unde profesorii săi insistau cu promovarea unei inteligenţe „înguste“, în care programatorii ataşau „etichete“ informaţiilor pentru ca un computer să le poată folosi. Modelul nu l-a mulţumit pe Hassabis, care a vrut să creeze un sistem „general“ de inteligenţă artificială care utilizează informaţii luate din mediul înconjurător pentru a lua decizii şi face predicţii independent.

    Sistemele neuronale ale lui DeepMind fac greşeli, dar în timp învaţă şi devin mai bune. Programele pot juca diferite jocuri şi pot rezolva diferite sarcini. Inteligenţa este generală, aşa cum este cea a omului, nu specifică.

    Lui Hassabis îi plac jocurile în care triumfă spontaneitatea umană. A câştigat turnee de poker şi spune că îl încântă astfel de provocări deoarece jucătorii pot pierde chiar dacă au jucat perfect.

    Îi place Diplomacy, un joc dificil cu reguli laxe, în care jucătorii trebuie să negocieze înţelegeri, să construiască alianţe şi să şi trădeze pentru a ajunge să domine lumea.

    Go este „Sfântul Graal“ pentru inteligenţa artificială. „Ştiu să joc suficient de bine pentru a-i aprecia frumuseţea, însă aici nu sunt puternic. Nu am jucat cu AlphaGo deoarece programul mi-a dovedit încă de la început că este mai bun decât mine“, a explicat Hassabis.

    Inteligenţa artificială a mai fost testată în jocuri. În 1997 supercomputerul Deep Blue l-a înfrânt pe Kasparov, campionul mondial la şah de atunci. Într-unul dintre meciuri maestrul chiar s-a simţit agasat de agresivitatea cu care juca computerul. Prin Deep Blue, programatorii au construit un sistem care încerca să analizeze fiecare deznodământ posibil al fiecărei mutări posibile. Însă Go este un joc cu mult, mult mai complex decât şahul. Toate configuraţiile posibile, o bază imensă de date, ar copleşi orice supercomputer, oricât de puternic ar fi el. De aceea pentru o victorie cu un jucător uman era nevoie de tehnologii revoluţionare. Iar AlphaGo le are. Deep Blue poate să bată un maestru şahist, dar n-ar face faţă unui copil de trei ani la aranjatul unor figuri geometrice.

    Se poate face o ironie pe seama succesului programului. „Una din curiozităţile progresului fenomenal pe care-l facem cu inteligenţa artificială este că avem un nou campion mondial la Go, dar nu avem un computer care poate muta, fizic, piesele pe tabla de joc“, remarcă Hauser.

    Hassabis dă mai multă importanţă creierului electronic decât mâinii. El încearcă să construiască „o maşină universală care poate învăţa“, un singur set de algoritmi flexibili, adaptabili, care pot învăţa aşa cum fac sistemele biologice: să înveţe de la zero să facă ceva folosind nimic altceva decât informaţie brută, după cum observă The Guardian.

    În viziunea lui Hassabis despre viitor, maşinării superinteligente vor lucra în tandem cu experţi umani pentru a rezolva toate problemele lumii. „Cancerul, schimbările climatice, genomul, macroeconomia, sistemele financiare, fizica: multe dintre sistemele pe care am vrea să le putem controla devin prea complexe“, spune Hassabis.

    „Există un aşa exces de informaţie că devine dificil chiar şi pentru cel mai deştept om să se descurce în timpul vieţii sale. Cum putem cerne acest potop informaţional pentru a găsi ce este cu adevărat relevant? O perspectivă din care poate fi privită inteligenţa artificială generală este ca proces care va transforma automat informaţia nestructurată în cunoştinţe care pot fi folosite. Ceea ce facem poate fi soluţia supremă pentru orice problemă.“

    S-ar prea putea ca această soluţie supremă să fie la o depărtare de decenii de noi, însă se apropie. În februarie 2015, revista de ştiinţă Nature prezenta pe copertă „invadatori spaţiali“ alături de dezvăluirea că „un program care învaţă singur“ a atins „în jocurile video performanţe demne de un om“. În revistă, un material al DeepMind descrie primul program funcţional de învăţare generală în care agentul artificial, un algoritm denumit Deep-Q Network, implementat într-un procesor grafic, a învăţat să proceseze informaţiile primite de pe un ecran, să înţeleagă ce sunt acestea şi să acţioneze astfel încât rezultatul să fie cel dorit – în acest caz să devină supraom în jocuri clasice Atari precum Invadatorii Spaţiali, Box şi Pong. A fost ceva monumental pentru lumea ştiinţifică. Câteva luni mai târziu, inteligenţa artificială creată de DeepMind avea să-l înfrângă pe maestrul Lee Sedol, învăţând totul despre un joc vechi de două milenii şi jumătate, în care victoria este adusă mai degrabă de intuiţia jucătorilor decât de forţa brută de calcul a posibilităţilor.

    Următorul nivel ar fi, de exemplu, integrarea unei funcţii de memorie şi apoi progres până vor fi puse toate bazele inteligenţei artificiale. „Este esenţial să combinăm toate aceste domenii diferite deoarece suntem interesaţi de algoritmi care pot folosi ce au învăţat dintr-un domeniu într‑un domeniu cu totul nou“, spune Hassabis.

  • Şeful temutului ANAF a fost demis. Câţi bani pierde Gelu Diaconu

    Premierul Dacian Cioloş l-a demis joi pe preşedintele ANAF, Gelu Diaconu, au declarat pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.

    Gelu Ştefan Diaconu, 56 de ani, managerul care a ocupat din aprilie 2013 până astăzi funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, a avut venituri lunare de peste 50.000 de lei pe lună (cca. 11.400 de euro net pe lună) în 2014, potrivit datelor din declaraţia sa de avere de anul trecut.

    Astăzi, premierul Dacian Cioloş l-a demis pe preşedintele ANAF, Gelu Diaconu, după ce acesta a fost implicat într-un dosar gestionat de Direcţia Naţională Anticorupţie  în care este urmărit penal pentru abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului, alături de vicepreşedintele Mihai Gogancea-Vătăşoiu.

    Diaconu a reuşit să îşi majoreze veniturile anuale de până la de zece ori faţă de nivelul încasat ca şef al Fiscului, din funcţiile „conexe“ pe care le are Eximbank, CEC Bank, GDF Suez Energy şi Romgaz. Astfel, el a ajuns în 2014 la un venit lunar mediu de 4.700 de lei din funcţia de bază de şef al ANAF, la care se adaugă alte 46.000 de lei pe lună din celelalte funcţii care, teoretic, nu îi ocupă mai mult de câteva ore pe lună. De departe, cele mai „bănoase“ joburi secundare ale lui Diaconu au fost la Eximbank şi la CEC Bank, de unde a încasat, în medie, câte 20.000 de lei, respectiv 18.000 de lei pe lună anul trecut.

  • Şeful ANAF, Gelu Diaconu, a fost demis de către premierul Dacian Cioloş. “Este important să nu menţinem o stare de ambiguitate la ANAF”

     Şeful Executivului a semnat decizia de eliberare din funcţie a preşedintelui ANAF. De asemenea, Cioloş l-a demis şi pe vicepreşedintele ANAF, Mihai Gogancea-Vătăşoiu.

    Deciziile urmează să fie publicate în Monitorul Oficial şi vin după discuţii ale premierului atât cu Gelu Diaconu, cât şi cu ministrul de Finanţe.

    Premierul Dacian Cioloş a confirmat joi la prânz că îl va demite pe Gelu Diaconu precizând că aşteaptă o propunere de înlocuire de la ministrul de Finanţe.

    Primul-ministru a subliniat că ”este important să nu menţinem o stare de ambiguitate la ANAF”, pentru ca aceasta să rămână o ”structură credibilă”.

    Preşedintele ANAF, Gelu Diaconu, a refuzat, joi, cererea ministerului Finanţelor de a-şi prezenta demisia, calificând dosarul DNA în care este urmărit penal pentru abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului, alături de vicepreşedintele Mihai Gogancea-Vătăşoiu, drept “kafkian”.

    Ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, a cerut demisia preşedintelui ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, şi a vicepreşedintelui ANAF, Mihai Gogancea-Vătăşoiu, după ce aceştia au fost puşi sub acuzare de către DNA în dosarul deputaţilor Mădălin Voicu şi Nicolae Păun.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro