BusinessMagazin

Tag: demisie

  • Unul dintre cei mai vocali userişti a demisionat, vineri, din partid, acuzând dubla măsură, ipocrizia, lipsa de transparenţă şi „politica de gaşcă”

    Florina Presadă a scris, vineri, pe Facebook, faptul că este „momentul despărţirii de USR” şi şi-a înaintat demisia biroului filialei USR Sector 3.

    „A fost o decizie pe care am luat-o cu inima grea dar privind spre viitor. Adevărul este că nu mă mai regăsesc în această construcţie politică de ceva vreme iar după decizia BN USR de aseară de a-l propune pe Călin Badiu ca secretar de stat la Ministerul Dezvoltării, mi-a fost clar că expertiza mea nu mai este de folos în această organizaţie. Dubla măsură, ipocrizia, lipsa de transparenţă şi politica de gaşcă au devenit emblematice pentru noul USR. Numirile politice pentru anumite poziţii sunt fireşti şi pot accepta că cei ajunşi la putere îi vor prefera pe unii în detrimentul altora, dacă au de ales între oameni cu competenţe similare. Dar ce nu pot accepta este ca în urma acestor numiri să aibă de suferit serviciul public sau ca aceste numiri să nu ţină cont deloc de competenţe”, scrie fostul senator USR.

    Aceasta precizează că a cunoscut în USR oameni extraordinari, dar, „din păcate, mulţi dintre ei au părăsit deja partidul şi mulţi o vor mai face”.

    Nu este prima dată când Florina Presadă critică modul în care s-a schimbat USR şi politica de la vârful partidului.

  • Ministrul Educaţiei ameninţă cu demisia dacă nu primeşte un buget mai mare decât cel din 2020

    Ministrul Educaţiei a declarat, joi, la Antena 3, că nu intenţionează să rămână în funcţie dacă nu i se va da un buget mai mare în 2021 comparativ cu 2020.

    „Am afirmat public, în mod repetat şi în mod deliberat, că, dacă înţelegând constrângerile bugetare din acest an, constrângeri bugetare care nu sunt specifice doar României totuşi am o aşteptare clară, în valoare absolută, raportat la execuţia pe 2021, bugetul Ministerului Educaţiei în special şi bugetul educaţiei în general să fie mai mare, în valoare absolută faţă de execuţia bugetară pe 2020. Este un minim. Acest minim dacă va fi asigurat va fi acelaşi ministru la educaţie. Dacă nu va fi asigurat va fi un alt ministru al Educaţiei care ştie să rezolve problemele fără resurse financiare”, a spus Sorin Cîmpeanu.

    Declaraţia a fost făcută anterior şedinţei la care participă la Palatul Cotroceni, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis.

    Bugetul pe 2021 nu a fost încă publicat.

     

  • Jeff Bezos demisionează din funcţia de director executiv al Amazon

    Bezos va deveni preşedinte executiv, o mişcare care îi va oferi „timp şi energie” să se concentreze asupra celorlalte proiecte ale sale.

    Cel mai bogat om din lume va fi înlocuit de Andy Jassy, ​​care conduce în prezent afacerea Amazon în cloud computing.

    Schimbarea va avea loc în a doua jumătate a anului 2021, a spus compania.

    “A fi CEO al Amazon este o responsabilitate profundă şi consumă. Când aveţi o astfel de responsabilitate, este greu să fii atent la orice altceva”, a spus Bezos într-un mesaj către personalul Amazon.

    „În calitate de preşedinte executiv, voi rămâne implicat în iniţiative importante ale Amazon, dar voi avea şi timpul şi energia de care am nevoie pentru a mă concentra pe Day 1 Fund, Bezos Earth Fund, Blue Origin, The Washington Post şi celelalte pasiuni ale mele.”

    Bezos, în vârstă de 57 de ani, a condus Amazon de la înfiinţarea sa ca librărie online în 1994. Firma are acum 1,3 milioane de angajaţi la nivel global şi livrează orice, de la pachete şi streaming video la servicii cloud şi publicitate. El a acumulat o avere de 196,2 miliarde de dolari, conform Forbes.

    Creşterea averii sale a fost explozivă anul trecut, pentru că pandemia a determinat o creştere a cumpărăturilor online.

    Compania a raportat vînzări de 386 miliarde de dolari în 2020, în creştere cu 38% faţă de 2019. Profiturile aproape s-au dublat, crescând la 21,3 miliarde de dolari.

    Schimbarea are loc pe măsură ce Bezos a intrat tot mai mult în atenţia publicului. El a divorţat, a devenit o ţintă pentru activiştii pentru muncă şi inegalitate şi a intrat în alte afaceri, precum firma de explorare spaţială Blue Origin şi ziarul Washington Post. Amazon se confruntă, de asemenea, controale tot mai intense din partea autorităţilor de reglementare, care îi reproşează poziţia de monopol. Şi dominaţia sa în cloud computing este din ce în ce mai contestată de alte firme, precum Microsoft şi Alphabet, compania mamă a Google şi YouTube.

    Jassy, ​​absolvent la Harvard, a fost alături de Amazon din 1997 şi a contribuit la dezvoltarea serviciilor web Amazon, mult timp motorul de profit al companiei.

  • Marcel Ciolacu: Tragedia de la Matei Balş arată ce se întâmplă când pui ministru un politruc

    Şeful PSD, Marcel Ciolacu, îi cere ministrului Sănătăţii, Vlad Voiculescu, să demisioneze. Liderul social democrat a scris un mesaj pe reţeaua de socializare prin care îl acuză pe Voiculescu că este preocupat doar de propria imagine şi nu de sănătătatea românilor.

    „Tragedia de la Matei Balş arată ce se întâmplă când pui ministru un politruc cu 100% foame de imagine publică şi 0% acţiuni concrete pentru a proteja sănătatea românilor! De aceea, trebuie să punem rapid STOP acestui film de groază: Voiculescu, demisia!!!”, scrie în mesajul preşedintelui PSD.

    Luni, mai mulţi lideri PSD i-au solicitat ministrului Sănătăţii, Vlad Voiculescu, să demisioneze în urma incendiului de la Institutul Matei Balş din capitală.

  • A făcut scandal la poartă! Diana Şoşoacă a venit la Spitalul „Matei Balş”! Senatoarea AUR cere demisia lui Raed Arafat: „Abuzează poporul român!”

    Senatoarea AUR Diana Şoşoacă a cerut oficial, vineri, demisia lui Raed Arafat, după incendiul de la Spitalul „Matei Balş”, soldat cu cinci morţi. Potrivit martorilor, senatoare a făcut scandal în faţa spitalului!

    Update: 14:57 – Senatoarea Diana Şoşoacă ar fi făcut scandal în faţa Spitalului! Senatoarea AUR a avut un schimb dur de replici cu paznicul spitalului, care nu a lăsat-o să intre în unitatea medicală!

    „Sunt chestiuni pe care le-am aflat, nu pot să vi le devoalez, dar nu sunt singurul demnitar care a venit aici. Mai este şi doamna deputat Laura Vicol, tot avocat, care întâmplător se afla aici din cu totul alte motive. Atât pot să vă spun, că este obligatoriu să existe cel puţin o demisie şi demisia principală este a domnului Raed Arafat. Este deja al treilea eveniment care se petrece şi dânsul nu cade niciodată. Dacă mai pun şi Colectivul, înseamnă că avem patru. Dacă mai pun şi lacul Siutghiol, avem cinci. Dacă mai pun şi Munţii Apuseni, avem şase”, a declarat Diana Şoşoacă, potrivit b1.ro.

    „Se ocupă să abuzeze poporul român!”
    „Domnul Raed Arafat se ocupă mai mult de cum să abuzeze poporul român decât să îşi facă treaba. Eu, în acest moment, solicit pe cale oficială demiterea domnului Raed Arafat”, a declarat Şoşoacă.

    „Nu, nu, dar trebuie numiţi alţi oameni, pentru că toţi cei care au fost până acum nu au fost în stare să rezolve problemele sistemului medical din România. Sunt atâţi profesionişti care pot să deţină aceste funcţii, oameni care profesează, domnul Raed Arafat nu mai profesează de mult, dânsul doar stă acolo, pe scaunul dânsului de ministru-secretar de stat şi de şef al grupului de necomunicare strategică, pentru că nu am avut niciun fel de comunicare în acest timp”, a spus Şoşoacă, întrebată fiind dacă asemenea tragedii se vor întâmpla şi după eventuala demisie a lui Arafat.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Premierul italian Giuseppe Conte îşi dă demisia şi aruncă Italia într-o criză politică, în mijlocul recesiunii

    Premierul italian Giuseppe Conte şi-a dat demisia după ce a pierdut majoritatea pe care o avea în Senat, aruncând ţara într-o furtună de incertitudine politică, într-o perioadă în care întreaga Europă luptă cu recesiunea, potrivit Bloomberg.

    Slăbit la nivel politic după ce a fost părăsit de partenerul său de guvernare, Conte şi-a prezentat demisia în faţa preşedintelui italian Sergio Mattarella, marţi.

    Preşedintele ţării va chema partidele la consultări înainte de a nominaliza un nou premier care să formeze o nouă coaliţie de guvernare.

  • Liderul USR Sulina a demisionat după comentariile la adresa lui Ivan Patzaichin

    „Regret comentariile făcute de Mirel Constantin la adresa lui Ivan Patzaichin, ele nu reprezintă poziţia alianţei. Munca lui Ivan Patzaichin a inspirat generaţii întregi şi este un exemplu pentru toţi locuitorii Deltei. Preşedintele USR Sulina şi-a dat, astăzi (luni-n.r.), demisia din funcţie în urma comentariilor sale. Amintim că alianţa USR PLUS a propus, în premieră, un proces transparent şi consultativ pentru stabilirea conducerii executive a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD). USR PLUS consideră că viitorul guvernator al Deltei Dunării şi echipa sa trebuie să regândească rolul ARBDD prin armonizarea obiectivelor economice, de mediu, de patrimoniu natural şi cultural implicând în decizii comunităţile locale şi asociaţiile civice„, scrie pe Facebook Eugen Terente.

    Mirel Constantin afirmase că prezenţa lui Ivan Patzaichin în această comisie echivalează cu „lupul paznic la oi”.

    Ivan Patzaichin a reclamat „atacuri violente” şi a anunţat că renunţă să mai conducă comitetul consultativ iniţiat de USR PLUS pentru alegerea unui guvernator al Deltei Dunării.

    „Cred foarte tare în ideea de a decide transparent, printr-un proces de consultare, cine să fie guvernatorul ARBDD. Tocmai de aceea am acceptat să fiu parte din acest proces, însă am fost surprins de violenţa atacurilor la adresa mea pe acest subiect. Sunt mulţi oameni de calitate în Tulcea, şi sunt convins că vor găsi posibilitatea de a colabora şi fără mine. Aşa că mă voi retrage din această activitate. Eu n-am avut niciodată alte interese decât de a contribui la dezvoltarea Deltei şi la bunăstarea oamenilor săi. Nu doresc să trebuiască să dovedesc mereu şi mereu acest lucru, sau prin prezenţa mea să pun în pericol acest proces. Sper să continue această consultare, să ducă la rezultate frumoase şi le doresc succes celor ce o vor duce la bun sfârşit”, a scris, duminică, pe Facebook, Ivan Patzaichin.

  • Rareş Bogdan şi Robert Sighiartău cer demisia lui Ludovic Orban. Cine se află pe lista reformiştilor şi ar putea prelua şefia PNL

    Rareş Bogdan a cerut la Aleph News demisia lui Ludovic Orban din şefia PNL. Prim-vicepreşedintele PNL a anunţat că gruparea reformistă va avea alt candidat pentru şefia PNL.

    Robert Sighiartău cere şi el demisia lui Orban.Sighiartău: Există o echipă reformistă în interiorul PNL.

    Pe lista reformiştilor sunt şi Emil Boc, Gheorghe Falcă, Ilie Bolojan, Alina Gorghiu, Florin Roman. Surse: Emil Boc, Rareş Bogdan sau Robert Sighiartău sunt pe lista celor ce doresc să preia şefia PNL.

    Surse: Membrii grupării reformiste s-au înţeles să nu candideze unul împotriva altuia. Surse: Va candida la şefia PNL persoana care are cele mai multe şanse de reuşită la Congres.

    Şeful PNL Ludovic Orban este atacat în interiorul partidului. Rareş Bogdan, Robert Sighiartău şi alţi membri ai aripii progresiste din partid i-au declarat război şefului PNL şi îi cer public demisia. Primele declaraţiile au fost făcute aseară, în emsiunea Interviurile lui Cristoiu.

    „Cred că Ludovic Orban va fi un excelent preşedinte de Camera Deputaţilor şi trebuie să rămână preşedintele Camerei Deputaţilor patru ani de zile, dar nu cred că trebuie să fie şi preşedintele PNL. Cred că a eşuat ca preşedinte PNL. Toţi premierii care au ajuns în Palatul Victoria au ieşit de acolo trăncăniţi la cap, ai ieşit de acolo cu capul umflat. Ludovic Orban, din păcate, în loc să intre acolo şi să rămână omul care a fost, i s-a umflat capul. Şi-a închipuit că este lupul alfa, omul fără de care România nu merge înainte”, a spus Rareş Bogdan, la Aleph News.

    Rareş Bogdan a anunţat că o grupare reformistă îşi va desemna candidatul la şefia PNL. Din grupare fac parte Emil Boc, Ilie Bolojan, Robert Sighiartău şi Gheorghe Falcă.

    „În spatele nostru se află zeci de filiale. Vrem reformarea şi repoziţionarea partidului, democratizarea totală a partidului, repoziţionare pe bază de competenţă şi profesionalism a oamenilor în funcţii publice. Partidul, în continuare, este pe un butoi de pulbere”, a precizat prim-vicepreşedintele PNL.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GALERIE FOTO. Bilanţul protestelor din capitala Americii: patru decese şi 52 de arestări. Adjunctul consilierului pe probleme de securitate şi-a anunţat oficial demisia

    Patru oameni au murit în urma asaltului asupra Capitoliului Statelor Unite din Washington DC, după ce câteva sute de suporteri ai preşedintelui Donald Trump au încercat să prevină confirmarea victoriei obţinute de Joe Biden, scrie CNBC.

    Pe lista deceselor se găsesc doi bărbaţi şi o femeie care au murit în urma unor „urgenţe medicale” şi o femeie care a fost împuşcată în piept, spune Robert Contee, şeful poliţiei din capitala americană, adăugând că divizia de afaceri interne a lansat o investigaţie asupra reacţiei agenţilor la actele de vandalism.

    „Este un incident tragic şi le transmit condoleanţe prietenilor şi familiilor victimelor”, a mai declarat Contee.

    USA Today scrie că poliţia din capitală a făcut 52 de arestări, 26 fiind efectuate în interiorul Capitoliului SUA. În plus, Muriel Bowser, primarul din Washington DC, a declarat stare de asediu de miercuri, ora 18:00, până joi la 06:00 şi a prelungit starea de urgenţă cu 15 zile, adică după inaugurarea democratului Joe Biden.

    Matt Pottinger, consilier adjunct pe probleme de securitate, şi-a anunţat oficial demisia, mişcare replicată de Stephanie Grisham, şefa de cabinet a primei doamne Melania Trump, şi alţi trei oficiali ai Casei Albe.

    Ieri, Partidul Democrat a obţinut majoritate în cadrul Senatului după victoria din Georgia, stat câştigat în ultimele trei decenii de republicani, situaţie ce îi va oferi şansa preşedintelui ales Joe Biden de a-şi pune în aplicare planul legislativ.

     

  • Sistemul medical suedez este în prag de colaps. Angajaţii din spitale îşi dau demisia

    Angajaţii din sistemul sanitar din Suedia îşi dau demisia. Ţara rămâne fără personal medical care să trateze pacienţii cu Covid-19. Au ajuns la epuizare după un an de pandemie. Sunt suprasolicitaţi din cauza numărului mare de bolnavi internaţi şi spun că singura solţie de a avea timp liber e să demisioneze. În 13 din 21 de regiuni suedeze, demisiile din profesia de asistenţă medicală au crescut faţă de anul trecut la 500 pe lună.

    Chiar şi ţările cu sisteme universale de îngrijire a sănătăţii se luptă acum să ţină pasul cu criza Covid. Săptămâna asta, capacitatea de terapie intensivă din Stockholm a atins 99% şi a provocat panică în  oraş.  Au solicitat ajutor din exterior, însă chiar dacă numărul de paturi creşte, nu există personal suficient calificat să trateze bolnavii covid.

    BJORN ERIKSSON, director de sănătate Stockholm: În prezent, vedem o situaţie foarte gravă pentru serviciile medicale şi de sănătate şi avem nevoie de ajutor. Am fost afectaţi puternic de acest virus mortal, COVID-19, de la începutul acestui an. S-a dovedit să fie neregulat şi necruţător. S-a răspândit peste tot în societate şi ne afectează persoanele în vârstă şi cele fragile, cu boli care stau la baza cel mai greu. 

    Primarul din Stockholm spune că situaţia este extrem de tensionată. A cerut personal suplimentar de la forţele armate suedeze, dar nu este clar dacă armata are resursele necesare pentru a ajuta. Între timp o sută de angajaţi de la un spital de copii ar fi fost redistribuiţi în unităţile de terapie intensivă. Nici asta nu pare să fie o soluţie pentru că pacienţii copii vor trebui să aştepte pentru o intevenţie.

    Sineva Ribeiro, preşedinta Asociaţiei Suedeze a Profesioniştilor din Sănătate: Nu avem personalul care să o facă. Vedem rate ridicate de boală, simptome de epuizare şi membri care au fost infectaţi. Într-un mediu de lucru în care eşti atât de obosit, riscul de greşeli creşte. Şi aceste greşeli pot duce la moartea pacienţilor.

    Suedia este una dintre puţinele ţări care a evitat blocarea de la începutul pandemiei. Acum le cere ajutor ţărilor vecine. Finlanda a declarat că este gata să ajute prin eliberarea spaţiului pentru pacienţii suedezi cu terapie intensivă. Cel mai mare record de infectări în Suedia a fost înregistrat pe 8 decembrie cu 18 820 de cazuri covid-19.