1 din 3 români consideră că o clădire construită pentru categoriile favorizate în comunism este mai sigură decât altele în cazul unui cutremur. În topul celor mai crezute mituri se află şi cel că ar exista clădiri care nu au risc seismic. Acestea sunt doar câteva dintre rezultatele unei analize Storia.ro şi Asociaţia pentru Reducerea Riscului Seismic (Re:Rise), care şi-a propus să dezvăluie în ce măsură şi în rândul căror categorii sunt mai răspândite anumite mituri referitoare la clădirile din România şi efectele unui cutremur, la 81 de ani de la cel mai mare seism prin care a trecut ţara noastră în istoria recentă, cel din 1940.
Storia.ro împreună cu Re:Rise au alcătuit o listă cu cele mai răspândite nouă mituri legate de riscul seismic şi au invitat românii să îşi spună părerea cu privire la ele, având posibilitatea să precizeze dacă le consideră adevărate, false sau să anunţe că nu ştiu care este răspunsul corect.
Care sunt cele mai răspândite mituri?
Unul dintre cele mai crezute mituri de români (majoritatea cu studii superioare) este că o clădire construită pentru categoriile favorizate în timpul comunismului (armată, miliţie, Securitate, diplomaţie) ar fi mai sigură decât altele, o afirmaţie falsă, după cum explică specialiştii de la Re:Rise. Normele de proiectare, cele care asigură rezistenţa unei clădiri, au fost aceleaşi, indiferent de cine urma să locuiască în acele imobile şi nu trebuie făcute confuzii între nivelul de confort al unor apartamente şi structura de rezistenţă.
35% dintre respondenţi, în special cei cu studii medii şi superioare, cred că există clădiri fără risc seismic, iar majoritatea lor au vârste cuprinse între 18 şi 34 ani. Aceasta este o afirmaţie falsă, conform Re:Rise – confuzia legată de clădirile „fără risc seismic” a pornit din lipsa acestora de pe lista oficială a imobilelor expertizate tehnic (lista cu împărţirea imobilelor pe categorii de risc). Absenţa unui bloc de pe această listă înseamnă că imobilul respectiv nu a fost expertizat în mod oficial, nu că nu ar prezenta risc seismic. O clădire expertizată şi găsită să corespundă normativelor de proiectare în vigoare va fi încadrată în categoria Risc Seismic IV (cel mai scăzut risc). În acelaşi timp, 65% dintre români au ştiut să identifice ca fiind greşită afirmaţia „Dacă o clădire nu se află pe listele oficiale ale primăriei, atunci ea nu are risc seismic”, chiar dacă 1 din 3 români nu ştie răspunsul corect.
28% dintre respondenţii studiului cred că există blocuri construite pe role în oraşul lor, o afirmaţie care, în ciuda popularităţii, este parţial falsă. În urma eforturilor de verificare susţinute din partea Re:Rise, există certitudinea unui singur bloc socialist construit „pe role” în mod oficial în România (elipsoizi de izolare seismică), construit în Iaşi, în anul 1986. Cei care realizează că este un mit au mai degrabă peste 55 de ani şi studii primare, gimnaziale sau nu au studii.
Întrebaţi dacă sunt de acord cu afirmaţia că putem anticipa când va avea loc următorul mare cutremur, doar 9% dintre respondenţi au crezut ca este posibil, un mit crezut în măsură mai mare de către cei de peste 55 de ani, cu studii primare, gimnaziale sau fără studii. Afirmaţia este falsă pentru că tehnologia din prezent nu poate prezice când se va întâmpla un cutremur. Ştim doar că va fi un mare cutremur, dar nu putem şti cu exactitate când. Calculele probabilistice bazate pe recurenţa seismelor majore din zona Vrancea pot face uneori mai mult rău decât bine (pot induce un fals sentiment de siguranţă şi pot induce în eroare persoane vulnerabile, aflate în zone cu risc seismic ridicat).
Un alt mit legat de cutremur, considerat adevărat de 14% dintre respondenţi, este că o clădire trecută deja prin cutremurul din ‘77 ar fi mai de încredere decât cele noi. Afirmaţia este falsă, deoarece normele de proiectare s-au schimbat după 1978, tocmai pentru a reflecta realităţile seismice din zona Vrancea, înregistrate pentru prima dată pe 4 martie 1977. Până în 1977, blocurile au fost construite după o serie de norme neconforme pentru România, preluate din alte ţări cu activităţi seismice diferite. În plus, clădirile nu sunt organisme vii, ele nu se „antrenează” la cutremure, ci se vulnerabilizează.
În acelaşi timp, 1 din 5 respondenţi crede că imediat după cutremurul din ‘77, o bună parte a clădirilor afectate au fost consolidate. Cu cât creşte vârsta, cu atât e identificat mai corect ca fiind un mit. Conform specialiştilor de la Re:Rise, afirmaţia este parţial falsă pentru că cea mai mare parte a intervenţiilor de după cutremur au fost lucrări de reparaţii, şi nu de consolidări. Consolidarea vizează structura în ansamblu şi presupune creşterea nivelului de rezistenţă a clădirii, în timp ce, la momentul respectiv, autorităţile s-au rezumat în majoritatea cazurilor la a cămăşui stâlpii de rezistenţă în locul unde erau fisuraţi în mod vizibil şi la a tencui fisurile seismice apărute. Acest lucru nu înseamnă că rezistenţa seismică a clădirii a fost crescută.
O afirmaţie care a fost identificată corect de către 77% dintre respondenţi ca fiind neadevărată este că un bloc reabilitat termic este mai sigur la cutremur. Cei care tind să creadă acest mit în proporţie mult mai mare sunt cei cu studii primare, gimnaziale sau fără studii (27% au spus că e adevărat vs 4% dintre cei cu studii superioare). Totuşi, afirmaţia că un bloc reabilitat termic e mai sigur la cutremur este falsă. Eficientizarea energetică nu influenţează în niciun fel riscul seismic al clădirii. Clădirile încadrate în cea mai periculoasă clasă de risc seismic (RS I) nici nu se califică pentru programele de eficientizare energetică ale administraţiilor locale. Cu toate acestea, s-au constatat multe excepţii de la această regulă – există blocuri RSI cu eficientizare energetică, dar realizată din banii locatarilor, nu ai statului. Aceste clădiri au însă nevoie de intervenţii structurale, nu de „îmbrăcare” – asta nu doar că nu le rezolvă vulnerabilitatea, dar o şi maschează. Mai mult, nici imobilele încadrate în categoriile vechi de urgenţă (U1, U2, U3, care ar corespunde astăzi RS I) nu au fost exceptate de la programul de eficientizare energetică.
„Clădirile construite după 2008 au fost proiectate să reziste la cutremure de peste 8.0” este mitul la care cei mai mulţi dintre românii respondenţi la studiu au spus că nu ştiu cum să răspundă. Specialiştii de la Re:Rise explică de ce acesta este o afirmaţie falsă – clădirile se proiectează să reziste la acceleraţii seismice, şi nu la magnitudini (magnitudinea se referă la energia eliberată). Pentru zonarea care cuprinde şi Bucureştiul se proiectează pentru acceleraţii de 0,3g. Informaţii referitoare la proiectarea anumitor blocuri pentru magnitudini specifice ar trebui să ridice semne de întrebare cu privire la seriozitatea sau intenţiile celor care le afirmă.
„O informare corectă este primul pas spre reducerea riscului seismic. E foarte important să reuşim combaterea miturilor despre cutremure şi despre blocurile în care locuim, pentru că, de multe ori, aceste «poveşti» sunt cele care ne ţin în vulnerabilitate, într-un fals sentiment de siguranţă.
Reducerea riscului seismic nu se rezumă doar la consolidări, ci se face şi prin informare: de la promovarea măsurilor de protecţie individuală, până la combaterea acestor mituri care s-au răspândit în marile oraşe odată cu seismele din perioada socialistă”, susţin reprezentanţii Re:Rise – Asociaţia pentru Reducerea Riscului Seismic.
„Faptul că există o proporţie foarte mare a celor care nu ştiu dacă anumite afirmaţii sunt adevărate sau false ne arată cât de necesar este un demers de informare corectă şi completă. Noi, la Storia.ro, susţinem oamenii atunci când vine vorba de alegerile importante pentru viitorul lor şi credem că cele mai bune decizii legate de locuire şi nu numai pot fi luate atunci când ai toate datele. Ne bucurăm ca am reuşit să clarificăm şi să demontăm anumite mituri legate de clădirile şi efectele unui cutremur, împreună cu partenerii noştri de la Re:Rise, aceasta fiind doar o primă parte dintr-o serie de iniţiative la care vom lucra împreună ”, a declarat Sonia Ardelean, Marketing Specialist Storia.ro & OLX Imobiliare.
Chestionarul a fost publicat pe Storia.ro şi OLX Imobiliare în perioada 20 octombrie – 4 noiembrie 2021, unde au răspuns 1440 de respondenţi la nivel naţional.