BusinessMagazin

Tag: criza financiara

  • Europenii speră să iasă din criză

    Începând cu al doilea trimestru, a crescut speranţa că criza financiară a trecut de faza critică. Economia la nivelul Uniunii Europene a înregistrat din nou o uşoară creştere, de 0,4%, faţă de trimestrul anterior. Franţa, Germania, Portugalia şi Regatul Unit au înregistrat, în parte, creşteri considerabile. Economiile spaniolă şi italiană par de asemenea să îşi fi revenit uşor, cu toate că continuă panta descendentă. În Franţa deficitul de comerţ extern a dispărut, iar Grecia a reuşit chiar să prezinte un buget pozitiv. În Portugalia, numărul şomerilor a scăzut din nou, pentru prima dată în doi ani.


    Pentru 2013, toţi experţii anticipează o uşoară înviorare a economiei româneşti. Previziunile privind această ameliorare variază între 1,6 procente şi 2,0 procente. În perioada 2014 – 2016, se anticipează că economia României va cunoaşte o creştere cuprinsă între 2,7 procente şi 4,3 procente. Conform estimărilor actuale, PIB a crescut cu 0,5 procente în trimestrul al doilea. Cadrul economic general este favorabil: datoria naţională este în jur de 34 procente, deficitul bugetar în jur de 2,5 procente, iar şomajul se situează la circa 7 procente.

    „Cu toate acestea, România are încă nevoie de o serie de reforme pentru a putea ţine pasul, pe termen lung, cu celelalte ţări europene. Foarte multe companii continuă să rămână în proprietatea statului. Speranţele de continuare a privatizării au fost risipite în repetate rânduri, în special în industria chimică, minerit şi transporturi. În plus, încă mai există probleme legate de sistemul judiciar şi de piaţa neagră. Invitaţiile la licitaţii prezintă foarte adesea neregularităţi, iar guvernul trebuie să îşi îmbunătăţească comportamentul de plată, care, în unele domenii, este deficitar”, arată reprezentanţii GfK.

    Având în vedere că atât aşteptările privind starea economiei, cât şi aşteptările privind veniturile au crescut relativ accentuat în întreaga Europă, lucrurile stau mai bine în ce priveşte dorinţa de cumpărare decât în prima jumătate a anului. Indicatorul a stagnat în Austria, Cehia, Franţa, Grecia, Portugalia şi România. Toate celelalte ţări au înregistrat în parte creşteri relativ substanţiale. În special în ţările afectate de criză din sud, turismul a contribuit la îmbunătăţirea situaţiei.


    În vară, UE a înregistrat prima scădere în ce priveşte numărul total al şomerilor. Rata continuă însă să se menţină la 11 procente. Ca urmare, nu se întrevede deocamdată o inversare reală a situaţiei de pe piaţa muncii. Se anticipează de fapt că în anul care urmează şi mai mulţi oameni să devină din nou şomeri. O scădere semnificativă a numărului de şomeri este preconizată de abia în 2015. Cu toate acestea, experţii nu anticipează ca nivelul dinainte de criză să fie atins pe termen mediu.


    Împrumuturile bancare continuă şi să se situeze la un nivel extrem de coborât. Impulsul dat de creşterea slabă, care probabil se va accelera în lunile care urmează, este cu siguranţă insuficient pentru a opri creşterea continuă a muntelui de datorii ale ţărilor UE, potrivit reprezentanţilor GfK.

  • PIB-ul a crescut de patru ori în 15 ani: A accelerat, apoi a frânat, iar revenirea este lentă

    Produsul Intern Brut al României era de 37 mld. euro în 1998, iar în 15 ani indicatorul a crescut de aproape patru ori, la 140 mld. euro. Economia a fost pe o pantă ascendentă din 1999 timp de nouă ani consecutiv, oprindu-se brusc în 2009, odată cu propagarea mondială a crizei financiare.

    După un declin de 6,6% în 2009 şi o scădere de 1,1% în 2010, economia a revenit pe creştere. Însă, PIB-ul real nu a reuşit să revină la nivelul anterior crizei, în ciuda împrumutului uriaş de aproape 20 mld. euro contractat de la finanţatorii externi.

    Evoluţia structurii economiei româneşti din ultimii ani indică o economie emergentă ce a trecut printr-o fază de supraîncălzire şi acum se reface, cu un sector al serviciilor încă sub media UE, dar şi o schimbare a structurii dinspre ramurile cu valoare adăugată mică, precum agricultura, spre ramuri cu valoare adăugată mare.

  • Cât a costat criza financiară pentru economia americană

     Printre pagubele pe termen lung aduse economiei SUA, Rezerva Federală identifică şomajul ridicat, precum şi oportunităţile pierdute din cauza sprijinirii sectorului financiar cu 12.600 de miliarde de dolari, se arată în analiza băncii centrale, publicată la aproape cinci ani de la prăbuşirea Lehman Brothers.

    “Criza din 2007-2008 a avut un impact negativ foarte puternic asupra activităţii economice, consumului şi avuţiei financiare. Populaţia SUA a fost nevoită să suporte şi alte costuri, precum cele determinate de consecinţele psihologice, pierderea competenţelor din cauza şomajului prelungit, oportunităţile economice reduse şi intervenţia tot mai puternică a statului în activitatea economică”, se arată în raport, citat de CNBC.

    În total, costurile se situează între 6.000 de miliarde de dolari şi 14.000 de miliarde de dolari. Pagubele economice sunt echivalente cu 40-90% din PIB al SUA, sau cu 50.000-120.000 de dolari pentru fiecare gospodări

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proprietarii Global City Business Park, ocupat 50%: Am fost penalizaţi pentru lipsa metroului

     “Criza financiară nu ne-a ajutat prea mult în atragerea de chiriaşi. Nu au fost multe companii noi care au intrat în România, iar cele care erau deja prezente pe piaţă nu se extindeau. Erau aceleaşi companii care se mutau în locuri mai mici şi mai ieftine, iar unele chiar şi-au oprit activitatea. Lucrurile s-au îmbunătăţit în ultima perioadă, vedem extinderi, noi intrări pe piaţă. Multe dintre contractele din 2007-2008 au expirat, iar companiile caută soluţii mai economice”, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, Ivana Bozjak, partner and head of Real Estate Global Finance.

    Terenul pe care este construit complexul a fost achiziţionat în anul 2006, iar construcţia a început în 2007. Prima clădire din complex a fost finalizată în 2009, ocupată circa 90%, iar cea de-a doua în 2010, care a atras chiriaşi pentru doar 10% din spaţii. În total, cele două imobile au 51.000 de metri pătraţi, iar investiţia alocată s-a ridicat la 80 de milioane de euro, susţinută din fonduri proprii şi din surse atrase de la bănci.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: Economia subterană, în scădere

    Cu toate acestea, România se situează în continuare pe locul doi în Europa în ceea ce priveşte ponderea economiei subterane în PIB, estimată la 28% în 2013, la egalitate cu Croaţia, Estonia şi Lituania, state surclasate doar de Bulgaria, cu o pondere de 31%.
    Economia subterană din România a înregistrat o evoluţie mixtă în termeni absoluţi începând cu 2008, în pofida tendinţei evidente de limitare a acestui fenomen înregistrată în ultimii zece ani, potrivit raportului “Economia subterană în Europa”.

    Criza economică globală a dus în 2009 la scăderea economiei  şi la o creştere bruscă a şomajului, pentru ca, în perioada 2010 – 2013, economia subterană să crească uşor în termeni absoluţi ca urmare a măsurilor de austeritate şi a menţinerii percepţiei publice potrivit căreia corupţia nu este pedepsită. Creşterea economiei subterane a fost limitată de dezvoltarea plăţilor electronice. 

    PIB-ul României, exprimat în euro, va reveni în 2013 la valoarea din 2008, în timp ce economia subterană va scădea cu 1,5 miliarde euro în această perioadă, se apreciază în raportul Visa Europe.

    “Sistemele de plăţi electronice ajută în mod clar la reducerea economiei subterane. în prezent, România se situează cu mult în urma mediei UE de 180 de tranzacţii electronice (transferuri bancare, operaţiuni de direct debit şi pe carduri) pe cap de locuitor, cu doar 16 tranzacţii electronice pe an. Reducerea circulaţiei numerarului poate reprezenta un instrument eficient de combatere a economiei subterane.

    Dar pentru a rupe cercul vicios al numerarului este nevoie de eforturi comune ale autorităţilor publice, băncilor şi sistemelor de plăţi, îndreptate către creşterea gradului de bancarizare, extinderea reţelei de acceptare şi crearea unor stimulente pentru susţinerea creşterii utilizării cardurilor”, spune Cătălin Creţu, Director General România, Visa Europe.

    Economia subterană din Europa va atinge în 2013 cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani, în contextul în care criza economică a determinat multe guverne europene să ia măsuri de combatere a acestui fenomen, în vederea consolidării bugetelor şi stimulării redresării economice. În 2013 se estimează că economia subterană va atinge nivelul de 2.100 miliarde euro, reprezentând 18,5% din activitatea economică din Europa.

    Raportul Economia subterană în Europa, 2013 – Utilizarea sistemelor de plăţi electronice pentru combaterea economiei subterane analizează amploarea economiei subterane în Europa, care variază de la 8-10% din PIB în Elveţia, Austria, Olanda şi Marea Britanie, la aproape 30% din PIB în Bulgaria, România, Croaţia, Lituania şi Estonia. Rapoartele precedente au demonstrat că există o corelaţie strânsă între economia subterană şi ciclul economiei, această temă fiind abordată şi în studiul din 2013.

    Sunt evidenţiate în mod deosebit eforturile guvernelor din statele europene de a găsi noi modalităţi inovatoare pentru diminuarea deficitelor fiscale prin limitarea economiei subterane, nu doar prin majorări de taxe şi impozite sau reduceri de beneficii.
    “În perioadele de declin economic, din cauza şomajului în creştere, veniturilor mai reduse şi temerilor legate de viitor, multe persoane se orientează către activităţi care ţin de economia subterană.

    Dacă înainte de 2009 lupta împotriva economiei subterane dădea rezultate în întreaga Europă, în ultima perioadă, măsurile diverse adoptate în statele din vestul, sudul sau estul Europei au înregistrat grade de succes diferite. Numitorul comun este că în toată Europa economia subterană reprezintă în continuare un fenomen care are la bază plăţile în numerar, fiind favorizat de munca la negru şi de subraportare”, a declarat Steve Perry, Director Comercial, Visa  Europe.

    Munca la negru reprezintă două treimi din economia subterană în Europa, în timp ce o treime din acest fenomen este rezultatul subraportării vânzărilor. Potrivit raportului, măsurile guvernamentale care vizează soluţionarea acestor două aspecte pot genera schimbarea, plăţile electronice evidenţiindu-se pentru eficienţa în combaterea economiei subterane. De exemplu, România a dezvoltat în ultimii ani sistemul de plată a taxelor şi impozitelor locale cu cardul, la POS şi online, ceea ce a condus la creşterea plăţilor de taxe cu cardul cu 34% în termeni anuali.

    O diminuare semnificativă a economiei subterane a fost observată în statele unde măsurile pentru combaterea acestui fenomen au inclus introducerea sau intensificarea utilizării plăţilor electronice. Raportul estimează că utilizarea direcţionată a plăţilor electronice poate ajuta la reducerea economiei subterane din Europa cu 10% (peste 200 miliarde euro), în special dacă măsurile se concentrează asupra subraportării, segment a cărui importanţă a fost subapreciată de majoritatea eforturilor guvernelor.

    Experienţa internaţională sugerează că există o corelaţie clară între amploarea economiei subterane şi numărul de tranzacţii electronice realizate. De exemplu, în statele unde plăţile electronice sunt utilizate pe scară largă, precum Marea Britanie, economia subterană este semnificativ mai redusă comparativ cu ţări precum Bulgaria, unde tranzacţiile electronice nu sunt utilizate frecvent. Sectoarele asociate cu precădere cu economia subterană sunt următoarele: construcţii, retail, producţie, turism şi transporturi. De exemplu, pe segmentul de retail, cumpărăturile online oferă transparenţă şi limitează economia subterană, întrucât reduc posibilitatea subraportării.

  • Economia subterană din România a scăzut în ultimii cinci ani la 39,6 miliarde de euro

     Fenomenul economiei nefiscalizate, în principal munca la negru şi subraportarea veniturilor sau a profitului, a scăzut cu aproape 15% în România în ultimii 10 ani, pe fondul pregătirilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, crizei financiare mondiale şi creşterii plăţilor electronice.

    Începând din anul 2008, după criza financiară, economia subterană din România a avut o evoluţie mixtă în termeni absoluţi, potrivit unui comunicat transmis miercuri de Visa Europe.

    Astfel, în perioada 2010-2013 a fost înregistrată o extindere a fenomenului, după declinul economiei şi creşterea şomajului, pe fondul măsurilor de austeritate şi a percepţiei publice potrivit căreia corupţia nu este pedepsită.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu: Contactul direct dintre bancher şi client – esenţial. Tehnologia modernă, una dintre cauzele crizei

    “Un principiu fundamental şi pentru acea vreme, dar şi pentru perioada de astăzi, în noile condiţii, era să existe posibilitatea unei relaţii directe cu clienţii. Pe atunci nu era comunicarea electronică, nu era Facebook, trebuia să-l vezi pe nenea acela. De aici şi reticenţa ideii că se poate face electronic banking, adică până când nu te uiţi în ochii clientului nu poţi să iei o decizie să dai un credit, mare discuţie şi în prezent. Se spune că una dintre cauzele crizei financiare actuale este această decuplare, între client şi bancher au apărut o sumedenie de forme intermediere, toate mijlocite de tehnologia modernă care nu asigură acea alchimie pe care o ai atunci când îl priveşti în ochi pe clientul tău şi-i acorzi sau nu creditul.

    Şi apar tot felul de indicatori, supraindicatori, solvabilităţi, profitabilităţi, lichidităţi cu care-i înnebuneşti (pe clienţi – n.r.), de multe ori activitatea bancară este complexă. Până la urmă, contactul direct cu clientul era esenţial, în bankingul de la sfârşitul acelui secol trebuia să te vezi ochi în ochi cu clientul”, a afirmat, marţi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la o dezbatere cu ocazia lansării cărţii “Palatele Băncii Naţionale a României Volumul I: Palatul vechi”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bitcoin: moneda invizibilă care a îmbogăţit internetul

    BITCOIN, MONEDA VIRTUALĂ CREATĂ ÎN 2009, avea să fie reglementată transparent, corect şi fără compromisuri nu de o bancă centrală sau o autoritate de reglementare, ci de un sistem de modele matematice bine pus la punct. Cu tranzacţii efectuate direct între utilizatori, fără intermediari, şi securitatea asigurată de criptografie, Bitcoin a devenit unul dintre cele mai rapid răspândite şi polarizatoare fenomene de pe internet.

    Câteva precizări: Unu – Bitcoin nu arată ca o monedă. Bit-coin este o cheie de 34 de caractere, litere şi cifre, într-un portofel electronic securizat în reţeaua Bitcoin. Pentru a efectua transferuri, utilizatorii au nevoie de o altă cheie, de 51 de caractere. Criptografia din spatele sistemului face aparent imposibile frauda şi furtul la nivelul reţelei.

    Doi – Toate tranzacţiile sunt publice, stocate într-un registru anonim care nu poate fi modificat decât prin efectuarea de noi tranzacţii. Fiecare utilizator poate stabili cât este de anonim, chiar şi faţă de un partener într-o tranzacţie. De aceea, Bitcoin a devenit cu timpul un sistem de plată preferat de cei implicaţi în activităţi ilegale, de la jocuri de noroc la trafic de droguri.

    Trei – Iniţial, moneda virtuală era utilizată numai de iniţiaţi, de cei care se simt de-ai casei pe internet, de la hackeri la gameri. Spre sfârşitul anului 2011, când Bitcoin a început să pătrundă în mainstream, oferta de bunuri care pot fi cumpărate s-a extins de la iarbă şi „iteme„ din jocuri video la electronice, software şi chiar proprietăţi imobiliare.

    Patru – Monedele Bitcoin sunt „fabricate„ pe baza unor modele matematice predeterminate: fiecare utilizator participă, cu puterea de procesare a computerului său, la rezolvarea unui sistem complex de ecuaţii, în urma căreiaîn reţeaua Bitcoin se naşte un nou bloc de cod criptografiat. Fiecare nou bloc apare aproximativ odată la 10 minute şi aduce pe piaţă 25 de unităţi Bitcoin noi. Utilizatorii care au participat primesc în schimb noi Bitcoin-uri pe care le pot utiliza în reţea. În prezent se află în circulaţie peste 11 milioane de Bitcoin-uri.
    Cinci – În ultimii doi ani, una dintre principalele arme ale criticilor împotriva Bitcoin este metoda incorectă în care sunt create unităţile monetare: utilizatorii care deţin computere mai puternice îşi pot creşte suma din cont mai repede decât ceilalţi.

    A PRINS ARIPI. Valoarea unei unităţi Bitcoin a înregistrat variaţii violente pe parcursul ultimilor patru ani, volatilitatea ridicată a pieţei încurajând scepticii să condamne la pierzanie tânăra monedă. Însă reţeaua a persistat, chiar şi după mai multe crahuri. Bitcoin a prins cu adevărat aripi după ce guvernul din Cipru a încheiat un acord de bailout cu statele din zona euro şi Fondul Monetar Internaţional. Confiscarea depozitelor bancare negarantate pentru recapitalizarea băncilor aflate în pragul colapsului a zdruncinat încrederea populaţiei şi a micilor antreprenori în sistemul financiar tradiţional. Deşi nu au fost înregistrate retrageri semnificative de bani din conturile bancare în afara Ciprului, activitatea de pe piaţa Bitcoin a crescut spectaculos, ca şi valoarea monedei virtuale. Bitcoin începuse cu bine anul 2013, pe fondul semnalelor îngrijorătoare care veneau din zona euro. Valoarea monedei virtuale a atins 90 de dolari spre sfârşitul lunii martie, faţă de un maxim de 15,25 dolari în anul anterior, redresându-se după două mini-crahuri care au provocat scăderi de 33%, respectiv 24% în două reprize de câteva minute.

    Spectacolul a început odată cu anunţarea acordului cu Cipru, când a devenit clar că deponenţii din băncile din Cipru aveau să piardă o mare parte din bani, obligaţi să finanţeze rezolvarea crizei. Valoarea unui Bitcoin a atins 266 de dolari pe 10 aprilie, după depăşirea mai multor recorduri în circa două săptămâni, care au atras atenţia presei. În urmă cu două luni, preţul era de numai 20 de dolari. A urmat crash-ul, moneda prăbuşindu-se cu 61% în câteva ore şi revenind la nivelul de la începutul lunii aprilie. Operatorii bursei Mt.Gox din Tokio, principala platformă de tranzacţionare a Bitcoin, au suspendat joi, săptămâna trecută, activitatea, declarându-se victime ale propriului succes: creşterea subită a popularităţii Bitcoin a atras în piaţă atât de mulţi jucători, încât sistemul nu a mai făcut faţă.

  • Primul mare oraş american intrat în faliment

    EVOLUŢIA CAZULUI STOCKTON ESTE URMĂRITĂ ATENT, pentru că va răspunde unei întrebări de drept constituţional care dă dureri de cap juriştilor şi experţilor contabili deopotrivă: cine are prioritate la recuperarea datoriilor – fondurile de pensii, aşa cum prevede legea statului California, sau deţinătorii de obligaţiuni şi creditorii, conform legislaţiei federale?
    Judecătorul federal care a admis falimentul municipalităţii Stockton a subliniat această dilemă.
    „Nu ştiu dacă pensiile prea mari pot fi aduse sub control. Sunt probleme de drept foarte complexe şi dificile pe care le anticipez la orizont„, a declarat judecătorul Christopher Klein, care a aprobat intrarea oraşului în faliment în pofida protestelor creditorilor.

    Asociaţia creditorilor administraţiei locale din Stockton consideră că oraşul nu a epuizat toate variantele disponibile de negociere şi mediere cu deţinătorii de creanţe înainte de a solicita protecţia falimentului, aşa cum prevede legea.
    „Consider că oraşul nu va fi capabil să îşi respecte obligaţiile faţă de cetăţeni în privinţa unor chestiuni fundamentale, cum este siguranţa publică, precum şi în privinţa altor servicii guvernamentale de bază, fără a avea de partea sa puterea legii federale a falimentului, care poate rupe contracte„, a arătat Klein, citat de AP, preluată de Bloomberg.

    Klein a considerat că creditorii au acţionat cu rea- credinţă în timpul negocierilor obligatorii înainte de faliment şi au refuzat să plătească partea care le-a revenit din costurile de mediere. Potrivit Los Angeles Times, creditorii ar fi refuzat să negocieze atât timp cât oraşul a refuzat să reducă plăţile către CalPERS.

    Primăria Stockton a încercat să restructureze o parte din datorii prin reducerea numărului de angajaţi ai administraţiei publice, renegocierea unor contracte de muncă şi scăderea sumelor alocate asigurărilor sociale ale funcţionarilor publici. Finanţarea destinată bibliotecilor publice şi zonelor de recreere a fost înjumătăţită, iar poliţia răspunde numai la cazuri de urgenţă aflate în desfăşurare. Rata criminalităţii este printre cele mai ridicate din SUA. Fondurile destinate serviciilor de urgenţă, precum pompierii, au fost de asemenea reduse, alături de alte tăieri incluse într-un buget de criză.
    Municipalităţile nu pot lichida active, astfel că falimentul presupune un plan care să convingă creditorii să ierte o parte din datorii. Stockton are restanţe de 900 milioane de dolari la CalPERS (California Public Employees Retirement System), fondul de pensii al bugetarilor din cel mai mare stat american, aceasta fiind, de departe, cea mai mare datorie a oraşului. Municipalitatea s-a împrumutat în 2007 pentru a face faţă plăţilor către fondul de pensii după ce recesiunea a redus veniturile din taxe. Nu este clar dacă pensiile promise angajaţilor în perioada de prosperitate mai pot fi onorate. Numeroase oraşe californiene se regăsesc într-o situaţie similară faţă de CalPERS.

    CONSILIUL LOCAL DIN STOCKTON A CONTINUAT SĂ ONOREZE TRANSFERURILE ÎN CONTUL PENSIILOR, neglijând alte datorii, cu argumentul că are nevoie de un fond de pensii solid pentru a păstra angajaţii pe care nu i-a concediat. Creditorii susţin că este incorect să accepte plăţi reduse în timp ce pensiile mari, negociate cu sindicatele în vremuri mai bune, rămân neatinse.mExperţii consideră că creditorii vor ataca agresiv planul de restituţie prezentat de Stockton pentru următoarea fază a falimentului.

    CalPERS administrează active de 255 miliarde de dolari, dar era subfinanţat cu 87 miliarde de dolari în 2011, când au fost efectuate ultimele raportări. Fondul se pregăteşte să stabilească noi rate de transfer de la administraţiile locale, care ar putea aduce în situaţia Stockton şi alte oraşe aflate în dificultate, precum San Jose, Compton sau Fairfield.
    Pe lângă Stockton, alte şase oraşe din California au cerut protecţia falimentului în ultimele 9 luni, de asemenea cu datorii astronomice faţă de fondul de pensii. Dosarul Stockton are şanse să ajungă în faţa Curţii Supreme şi va stabili un precedent important în relaţia guvern – creditori – fonduri de pensii.

  • Trei bănci din Cipru, investigate pentru ştergerea unor credite către politicieni

     Investigaţia a fost lansată asupra Bank of Cyprus, Laiki şi Hellenic Bank după ce presa din Grecia a publicat o listă cu numele politicenilor care ar fi beneficiat de anularea împrumuturilor, transmite Novinite.

    Potrivit BBC, cele trei bănci ar fi şters împrumuturi de ordinul milioanelor de euro către companii, autorităţi locale şi politicieni din unele dintre partidele mari din Cipru.

    Lista beneficiarilor a fost transmisă comitetului pentru etică din Parlamentul cipriot.

    Informaţia a apărut în condiţiile în care Cipru ar putea impune pierderi de până la 60% deponenţilor de la cea mai mare instituţie de credit din ţară, Bank of Cyprus, care deţin conturi de peste 100.000 de euro, în cadrul acordului de salvare financiară a ţării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro