BusinessMagazin

Tag: creier

  • STUDIU: Procesul cerebral de formare a amintirilor, descoperit de cercetătorii americani

    Cu ajutorul unor fotografii cu actori celebri, precum Clint Eastwood, Halle Berry şi Josh Brolin, savanţii americani au înţeles mai bine felul în care amintirile legate de evenimentele zilnice se formează în creier.

    Autorii studiului au dezvăluit miercuri că această cercetare ştiinţifică, realizată pe voluntari cărora medicii le-au implantat serii de electrozi în creier, a demonstrat faptul că neuronii individuali dintr-o regiune cerebrală denumită “lobul temporal medial” joacă un rol central în formarea acestor amintiri.

    Studiul a fost efectuat pe un eşantion de 14 persoane diagnosticate cu epilepsie severă. Voluntarii aveau implantaţi mai mulţi electrozi în creier care aveau scopul de a identifica regiunile din creier asociate cu producerea crizelor. Acele dispozitive au permis de asemenea oamenilor de ştiinţă să depisteze neuronii individuali care codau amintirile.

    Voluntarilor le-au fost arătate o sută de fotografii ale unor celebrităţi, precum Halle Berry, Julia Roberts, Tiger Woods, Jennifer Aniston, Clint Eastwood şi Josh Brolin, dar şi fotografii cu diverse clădiri celebre, precum Turnul Eiffel, Turnul din Pisa şi Casa Albă.

    Cercetătorii au identificat neuronii individuali care se activau la vederea unei persoane specifice, precum Josh Brolin, dar nu a unor locuri sau clădiri, precum Turnul Eiffel, şi au creat imagini compozite cu acea persoană şi acel loc (sau clădire).

    Voluntarilor le-au fost arătate apoi acele imagini compozite, iar savanţii au monitorizat activitatea neuronilor individuali, în timp ce voluntarii procesau noile asociaţii dintre oameni şi locuri. Neuronul individual care reacţionase la vederea imaginii cu Josh Brolin, de exemplu, a reacţionat imediat după aceea şi la imaginea cu Turnul Eiffel.

    “Studiul nostru a mers până în centrul sistemului neuronal de codificare şi a subliniat unul dintre cele mai fundamentale aspecte ale cunoaşterii şi memoriei umane – formarea asociaţiilor de idei”, a declarat chirurgul neurolog Itzhak Fried de la Ronald Reagan UCLA Medical Center şi Geffen School of Medicine de la UCLA.

    Oamenii de ştiinţă consideră că noua descoperire ar putea fi extrem de utilă întrucât va conduce la dezvoltarea unor tehnici specifice de ajutorare a persoanelor diagnosticate cu maladii neurologice, precum Alzheimer.

  • STUDIU: Procesul cerebral de formare a amintirilor, descoperit de cercetătorii americani

    Cu ajutorul unor fotografii cu actori celebri, precum Clint Eastwood, Halle Berry şi Josh Brolin, savanţii americani au înţeles mai bine felul în care amintirile legate de evenimentele zilnice se formează în creier.

    Autorii studiului au dezvăluit miercuri că această cercetare ştiinţifică, realizată pe voluntari cărora medicii le-au implantat serii de electrozi în creier, a demonstrat faptul că neuronii individuali dintr-o regiune cerebrală denumită “lobul temporal medial” joacă un rol central în formarea acestor amintiri.

    Studiul a fost efectuat pe un eşantion de 14 persoane diagnosticate cu epilepsie severă. Voluntarii aveau implantaţi mai mulţi electrozi în creier care aveau scopul de a identifica regiunile din creier asociate cu producerea crizelor. Acele dispozitive au permis de asemenea oamenilor de ştiinţă să depisteze neuronii individuali care codau amintirile.

    Voluntarilor le-au fost arătate o sută de fotografii ale unor celebrităţi, precum Halle Berry, Julia Roberts, Tiger Woods, Jennifer Aniston, Clint Eastwood şi Josh Brolin, dar şi fotografii cu diverse clădiri celebre, precum Turnul Eiffel, Turnul din Pisa şi Casa Albă.

    Cercetătorii au identificat neuronii individuali care se activau la vederea unei persoane specifice, precum Josh Brolin, dar nu a unor locuri sau clădiri, precum Turnul Eiffel, şi au creat imagini compozite cu acea persoană şi acel loc (sau clădire).

    Voluntarilor le-au fost arătate apoi acele imagini compozite, iar savanţii au monitorizat activitatea neuronilor individuali, în timp ce voluntarii procesau noile asociaţii dintre oameni şi locuri. Neuronul individual care reacţionase la vederea imaginii cu Josh Brolin, de exemplu, a reacţionat imediat după aceea şi la imaginea cu Turnul Eiffel.

    “Studiul nostru a mers până în centrul sistemului neuronal de codificare şi a subliniat unul dintre cele mai fundamentale aspecte ale cunoaşterii şi memoriei umane – formarea asociaţiilor de idei”, a declarat chirurgul neurolog Itzhak Fried de la Ronald Reagan UCLA Medical Center şi Geffen School of Medicine de la UCLA.

    Oamenii de ştiinţă consideră că noua descoperire ar putea fi extrem de utilă întrucât va conduce la dezvoltarea unor tehnici specifice de ajutorare a persoanelor diagnosticate cu maladii neurologice, precum Alzheimer.

  • Originea maladiei Parkinson, descoperită de cercetători

    Oamenii de ştiinţă francezi şi belgieni au descoperit originea maladiei Parkinson, care, până la acest studiu, nu putea fi explicată de cercetători.

    Această descoperire medicală majoră a fost anunţată miercuri. Autorii studiului au identificat în creier o serie de fibre care se fac vinovate de declanşarea maladiei Parkinson, o boală neurologică degenerativă, informează francetvinfo.fr.

    CUM A FOST DESCOPERITĂ ORIGINEA MALADIEI PARKINSON

  • Efectele uimitoare ale muzicii lui Mozart asupra creierului – VIDEO

    Oamenii care au ascultat muzica lui Mozart au demonstrat o creştere a activităţii cerebrale asociate memoriei, înţelegerii şi rezolvării problemelor, potrivit unui nou studiu.

    Cercetătorii de la Universitatea Sapienza, din Roma, susţin că rezultatele studiului evidenţiază faptul că muzica lui Mozart poate activa circuitele neuronale corticale asociate funcţiilor cognitive şi de concentrare, arată dailymail.co.uk.Totuşi, nu orice fel de muzică poate produce aceste efecte.

    CE SONATĂ A LUI MOZART AU FOLOSIT CERCETĂTORII LA EXPERIMENT

  • Efectele uimitoare ale muzicii lui Mozart asupra creierului – VIDEO

    Oamenii care au ascultat muzica lui Mozart au demonstrat o creştere a activităţii cerebrale asociate memoriei, înţelegerii şi rezolvării problemelor, potrivit unui nou studiu.

    Cercetătorii de la Universitatea Sapienza, din Roma, susţin că rezultatele studiului evidenţiază faptul că muzica lui Mozart poate activa circuitele neuronale corticale asociate funcţiilor cognitive şi de concentrare, arată dailymail.co.uk.Totuşi, nu orice fel de muzică poate produce aceste efecte.

    CE SONATĂ A LUI MOZART AU FOLOSIT CERCETĂTORII LA EXPERIMENT

  • STUDIU: Filmele 3D îmbunătăţesc activitatea sistemului nervos

    Experimentul cercetătorului britanic Patrick Fagan a fost realizat pe un eşantion de 100 de participanţi care s-au uitat la filmul ”Big Hero 6”, marca Disney, atât în format standard, cât şi 3D. În prima etapă, înainte şi după mai multe scene ale filmului, aceştia au purtat un echipament de testare care monitoriza timpii de reacţie, memoria şi funcţiile cognitive, iar rezultatele erau tot timpul comparate, relatează Daily Mail.

    Potrivit studiului, participanţii au avut o creştere de 23% a procesului cognitiv şi o viteză de reacţie mai mare cu 11%.

    ”Este o certitudine faptul că oamenii trăiesc mai mult şi există un declin în ceea ce priveşte funcţiile cognitive odată cu avansarea în vârstă, ceea ce ar putea afecta calitatea vieţii. Rezultate iniţiale ale acestui studiu indică că filmele 3D pot juca un rol în încetinirea acestui declin”, a declarat Dr. Patrick Fagan.

    În cea de-a doua etapă a cercetării, participanţii au purtat în timpul filmului căşti care scanau activitatea creierului, rezultatele relevând şi de data aceasta o creştere sporită a acesteia. De asemenea, participanţii au fost cu 7 procente mai captivaţi de ceea ce vizionau.

    “Un procent de 7% în angajarea emoţională este extrem de relevant. Vizionarea filmelor 3D îi oferă privitorului o experienţă calitativă şi bogată, aşa cum arată rezultatele acestor teste”, a adăugat Brendan Walker, profesor al Thrill Laboratory.

    Studiul a fost iniţiat de Dr. Patrick Fagan, din Universitatea Goldsmiths din Londra, în parteneriat cu Thrill Laboratory.

     

     

  • STUDIU: Călătoriile spre Marte, în pericol: Creierele astronauţilor, afectate de radiaţiile cosmice

    Aceste concluzii au fost formulate în urma unor experimente care au fost realizate pe şoareci, precizează site-ul 20minutes.fr.

    “Nu este o veste bună pentru astronauţii care vor efectua o călătorie de doi sau trei ani, dus-întors, pe Marte”, a declarat Charles Limoli, cercetător la Universitatea California din oraşul Irvine, principalul autor al acestui studiu ce a fost publicat vineri în revista americană Science Advances.

    “Scăderea capacităţii de lucru, deficitul de memorie şi pierderea cunoştinţei, ca şi dificultăţi de concentrare, care apar în timpul zborurilor îndelungate în spaţiu, vor afecta activităţile esenţiale ale acestor misiuni spaţiale”, a explicat cercetătorul american.

    “Aceste radiaţii cosmice ar putea altera capacităţile cognitive ale astronauţilor pentru întreaga lor viaţă”, a adăugat el.

    Pentru acest experiment, cercetătorii americani au supus mai mulţi şoareci de laborator unui flux de radiaţii cu particule cu sarcină electrică, în Laboratorul Naţional Brookhaven din statul New York. Ei au constatat că aceste radiaţii au determinat apariţia unor inflamaţii în creierele animalelor, care au perturbat transmiterea semnalelor nervoase. Scanările ulterioare au arătat faptul că reţeaua de comunicare din creier a fost alterată prin reducerea structurilor neuronale.

    Alterarea sinapselor, în combinaţie cu alte modificări structurale, au interferat cu capacitatea celulelor nervoase de a transmite în mod eficient semnalele electrochimice.

    Aceste fenomene au corespuns cu o scădere a performanţelor în diverse teste de evaluare a capacităţii de învăţare şi memorare.

    Deşi un astfel de deficit cognitiv nu s-ar manifesta înainte de câteva luni, durata misiunilor către Marte ar fi suficientă pentru ca astfel de simptome să apară, precizează profesorul Limoli.

    Dar, spune acelaşi cercetător, astronauţii de pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), care participă la misiuni de şase luni pe orbită, nu vor fi expuşi la o intensitate atât de mare a radiaţiilor cosmice, deoarece sunt protejaţi de magnetosfera terestră. ISS se află pe o orbită terestră la o altitudine cuprinsă între 350 şi 400 kilometri.

    Particulele care formează radiaţiile cosmice sunt “relicve” ale unor foste supernove, explozii uriaşe care marchează moartea unor stele străvechi.

    Experimentele realizate de echipa coordonată de profesorul Limoli fac parte din programul de cercetări ştiinţifice iniţiate de NASA cu scopul de a studia efectele pe care le au misiunile spaţiale îndelungate asupra oamenilor, cu scopul de a putea să pregătească viitoarele misiuni cu echipaj uman spre Marte. Una dintre posibilele soluţii vizează construirea unor vehicule spaţiale care să conţină zone de protecţie sporită contra radiaţiilor cosmice, mai ales în locurile destinate odihnei astronauţilor.

  • STUDIU: Utilizarea telefoanelor inteligente modifică interacţiunea dintre creier şi degetul mare

    Arko Ghosh, profesor la Universitatea Zurich şi ETH Zurich, a coordonat acest studiu ce a vizat utilizarea electroencefalografiei pentru a măsura activitatea din scoarţa cerebrală în cazul a 37 de persoane dreptace. Dintre acestea, 26 foloseau telefoane inteligente cu ecran tactil, iar 11 foloseau telefoane mobile clasice.

    Un total de 62 de electrozi au fost plasaţi într-o bonetă purtată de voluntari în timpul electroencefalografiilor, pentru a înregistra felul în care creierele acestora procesează senzaţia de atingere transmisă de receptorii nervoşi de la nivelul degetului mare, degetului arătător şi degetului mijlociu. Activităţile lor cerebrale au fost apoi comparate cu comenzile individuale înregistrate în istoricul fiecărui telefon utilizat în acest studiu.

    Activitatea electrică din creierele utilizatorilor de telefoane inteligente era stimulată atunci când toate cele trei degete menţionate erau folosite pentru a atinge ecranele tactile. Potrivit cercetătoarei Magali Chytiris, activitatea din scoarţa cerebrală asociată cu degetul mare şi degetul arătător a fost direct proporţională cu intensitatea folosirii telefonului, calculată pe baza rapoartelor de utilizare a energiei stocate în bateria telefonului.

    Profesorul Arko Ghosh spune că rezultatele studiului sugerează faptul că mişcările repetitive efectuate pe ecranele tactile ale telefoanelor inteligente remodelează procesele senzoriale de la nivelul mâinii, prin actualizările zilnice ale modului în care vârfurile degetelor sunt reprezentate în creier. Cercetătorul elveţian consideră că procesarea senzaţiilor la nivelul scoarţei cerebrale din creierul uman contemporan este modelată în mod continuu de tehnologia digitală personalizată.

    Arko Gosh spune, de asemenea, că utilizarea telefoanelor inteligente reprezintă un mod ideal de a explora “maleabilitatea” creierului uman.

    Studiul cercetătorilor elveţieni a fost publicat în revista Current Biology.

  • STUDIU: Meditaţia practicată pe termen îndelungat, asociată cu o degenerare mai mică a creierului

    Persoanele care au practicat meditaţia timp de 20 de ani au creiere cu volume mai mari decât cele ale persoanelor obişnuite, spun autorii acestui studiu apărut în publicaţia Frontiers in Psychology.

    Întrucât se ştie de multă vreme că volumul materiei cenuşii din creier scade pe măsură ce omul îmbătrâneşte, autorii studiului spun că se aşteptau deja să descopere mai multă materie cenuşie în anumite regiuni ale creierelor persoanelor care au practicat meditaţia pe termen îndelungat.

    “Însă am descoperit că acel efect era răspândit la nivelul întregului creier”, a declarat Florian Kurth, profesor la Universitatea California din Los Angeles şi cercetător la Brain Mapping Center din acelaşi oraş.

    Autorii studiului consideră că nu pot totuşi să spună că meditaţia a determinat în rândul practicanţilor ei o scădere mai mică a volumului cerebral. Alte obiceiuri ale practicanţilor meditaţiei pe termen îndelungat ar putea influenţa volumul creierului.

    Pentru acest studiu, cercetătorii au comparat tomografiile cerebrale de la 50 de voluntari care practică de mulţi ani meditaţia şi cele de la 50 de persoane obişnuite din populaţia generală. Participanţii aveau vârste cuprinse între 24 şi 77 de ani. Voluntarii din primul grup au spus că au început să practice meditaţia în urmă cu 4 până la 46 de ani.

    În total, tomografiile cerebrale au arătat că volumul de materie cenuşie a scăzut pe măsură ce vârsta participanţilor a crescut. Însă creierele practicanţilor meditaţiei păreau mai bine conservate decât cele ale persoanelor de aceeaşi vârstă din populaţia generală.

    Aproape 18 milioane de adulţi şi 1 milion de copii practicau meditaţia în Statele Unite în anul 2012, potrivit unui sondaj ce a vizat medicina complementară, realizat de National Institutes of Health (NIH) şi Centers for Disease Control and Prevention (CDC).

    Deşi tehnicile de meditaţie îşi au originea în religiile şi tradiţiile spirituale din Orient, americanii din zilele noastre folosesc adeseori meditaţia ca mijloc de relaxare, în afara oricăror concepte religioase.

    Studii anterioare au arătat că meditaţia ameliorează atenţia, memoria, fluenţa vorbirii, funcţiile de execuţie şi creativitatea.

  • Cum a fost furat creierul lui Einstein şi pierdut timp de 50 de ani – FOTO

    Albert Einstein a murit pe data de 18 aprilie 1955, după ce cu o zi înainte s-a prezentat la Spitalul Princeton din cauza unor dureri în piept. Fizicianul a decedat din cauza unui anevrism abdominal aortic (n.r. ruptura aortei).

    După decesul său, creierul i-a fost îndepărtat şi furat, scrie Business Insider.

    Doctorul Thomas Stolz Harvey este cel care a realizat autopsia fizicianului, la şapte ore după moartea acestuia. După ce a stabilit cauza decesului, Harvey a îndepărtat, măsurat şi cântărit creierul lui Einstein. Medicul a susţinut ulterior că a avut autorizaţie pentru a efectua autopsia şi a presupus că se vrea studierea creierului omului de ştiinţă. Până în prezent nu au fost descoperite însă documente care să permită autopsia.

    Medicul Harvey a conservat creierul lui Albert Einstein în formaldehihă şi a scos globii oculari ai acestuia, apoi a dat restul corpului la crematoriu.

    Îndepărtarea creierului şi a globilor oculari au fost împotriva ultimelor dorinţe ale lui Albert Einstein, care dăduse instrucţiuni precise pentru moartea sa. Fizicianul voia să fie ars cu creierul în interiorul corpului, iar cenuşa să fie împrăştiată în secret.

    Mai mult, medicul Harvey nu avea dreptul de a păstra creierul fizicianului. Singura sa responsabilitate era de a stabili cauza morţii acestuia, deoarece nu era nici neurochirurg, nici specialist al creierului.

    Există speculaţii privind două posibile motive pentru ca medicul să îndepărteze creierul, unul dintre acestea fiind că a fost pus de către medicul personal al lui Einstein, Harry Zimmerman. Zimmerman nu a recunoscut niciodată public acest lucru, deşi a cerut creierul fizicianului după ce acesta a fost îndepărtat din corp.

    Cel de-al doilea posibil motiv ar fi că medicul Harvey a fost ”furat de moment” în timpul autopsiei, gândindu-se la studiul realizat pe creierul lui Lenin, în 1926.

    După ce a fost asaltat de cereri pentru a studia creierul, medicul Harvey, alături de un tehnician de la Universitatea din Pennsylvania, a tăiat creierul în mii de felii şi 240 de bucăţi. A dat câteva dintre bucăţi doctorului Zimmerman, păstrând restul pentru sine. Atunci când era solicitat de alţi cercetători, acesta refuza să le dea organul, spunând că ”se află la un an de terminarea studiilor”.

    Harvey a divorţat de soţie şi s-a mutat în Wichita, Kansas, unde se presupune că a păstrat creierul într-o cutie de cidru sub un frigider pentru bere. În următorii 30 de ani, Harvey s-a mutat de mai multe ori, păstrând creierul lui Einstein asupra sa, deşi nu a publicat niciodată niciun studiu despre acesta.

    Povestea creierului lui Einstein a atras atenţia publică de mai multe ori, o dată fiind în 1978, într-o revistă regională din New Jersey.

    ”La început nu a vrut să-mi spună nimic, apoi a recunoscut că are creierul, că se află chiar în camera unde ne aflam. A mers spre o cutie pe care scria ”Costa Cider” şi a scos două borcane în care se aflau rămăşiţele creierului care a schimbat lumea”, a scris jurnalistul Steven Levy.

    În 1985, la 30 de ani de la moartea lui Einstein, a fost publicat primul studiu despre creierul acestuia, de către Marian Diamond de la UCLA, după ce acesta a primit fragmente din creierul fizicianului.

    Câţiva ani mai târziu, Harvey s-a întâlnit cu nepoata lui Einstein, Evelyn Einstein, în California, unde a dus creierul fizicianului în mai multe borcane depozitate într-o geantă în portbagajul maşinii. Deşi medicul a uitat creierul acasă la nepoata omului de ştiinţă, aceasta i l-a returnat.

    Înainte de a muri, în 2007, Thomas Harvey a donat creierul lui Einstein spitalului Princeton, locul unde a început toată povestea. În prezent Muzeul Mutter din Philadelphia este singurul loc unde este expusă o parte din creierul lui Einstein.