BusinessMagazin

Tag: credite

  • Veşti proaste pentru românii cu credite: Indicele ROBOR la 3 luni consemnează o nouă zi de creştere şi se aproprie de pragul psihologic de 6%

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat joi la 5,99%, în creştere faţă de marţi, când indicele a atins 5,97%.

    La începutul lunii mai, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 5,01%, în timp ce la începutul lunii aprilie acesta era cotat la 4,60%.

    Indicele ROBOR la 3 luni a început anul 2022 la 3,02%. Creşterea indicelui la nivelul actual a început în data de 24 februarie, când Rusia de declarat război Ucrainei, moment în care indicele a crescut de la 3,56% în data de 23 februarie 2022 la 3,61% în data de 24 februarie 2022.

    Din acel moment, indicele ROBOR la 3 luni a avut un trend ascendent, cu anumite zile de stagnare, până în ziua de astăzi când era cotat la 5,99%.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei. Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

    Indicele IRCC, folosit acum de bănci pentru calcularea dobânzilor la creditele noi luate începând din primăvara lui 2019, este cotat la 1,86% pentru T4 2021.

    Majoritatea analiştilor financiari estimează că indicele ROBOR la 3 luni se va situa la 5,41% în următoarele 12 luni, potrivit celui mai recent sondaj realizat de Asociaţia CFA România.

     

  • O nouă zi de creştere pentru Robor la 3 luni: Indicele a ajuns marţi la 5,97%

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a urcat marţi la 5,97%, după ce vineri şi luni a staţionat la 5,95%, arată datele publicate de BNR.

    Tot marţi, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,13% de la 6,12% cu o zi înainte, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a urcat la 6,32% în creştere de la 6,31%.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei. Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

    Indicele IRCC, folosit acum de bănci pentru calcularea dobânzilor la creditele noi luate începând din primăvara lui 2019, este cotat la 1,86% pentru T4 2021.

    Majoritatea analiştilor financiari estimează că indicele ROBOR la 3 luni se va situa la 5,41% în următoarele 12 luni, potrivit celui mai recent sondaj realizat de Asociaţia CFA România.


     

     

     

  • Opinie Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest. Vrajeală: inflaţia n-a omorât pe nimeni! Achiziţia unei case va deveni un moft dacă ratele lunare la creditele în lei se dublează

    PIB-ul Romaniei este putin peste 1,5% din cel al Europei. Astfel, Romania pare ca ruleaza un fel de ”maruntis”, raportat la banii care se vehiculeaza in restul continentului. Cu toate astea, sistemul gestionat de BNR este foarte profitabil. Acest lucru ajuta statul roman, care are garantia ca va avea de unde sa se imprumute in continuare, ca sa plateasca bine bugetarii si asistatii sociali.

    Intre 2006 si 2009, creditarea in valuta – euro si franci elvetieni – a crescut constant. Numai in 2007, soldul creditarii in monede straine a explodat, crescand cu 143%. Apoi, treptat, trendul s-a inversat. Doritorii de credite au fost invitati sa schimbe ”macazul” si sa ia credite in lei. Astfel, intre 2009 si 2019, creditarea in valuta aproape s-a injumatatit. Daca raportam valuta la moneda nationala, in perioada respectiva, creditarea a scazut de la 62.4 la 34.8 miliarde lei.

    In schimb, in aceeasi interval de 10 ani, soldul creditelor in lei s-a majorat de peste doua ori si jumatate, respectiv de la 40.6 la 107 miliarde lei. Dupa 2009, leul a devenit moneda de baza a creditarii. Ca sa intareasca acest trend, BNR a impus bancilor reguli noi. Astfel, la creditele in lei avansul pentru locuinte a ajuns la 15%, iar la euro a ramas minimum 25%. Bine ati venit in labirintul bancar!

    In ultimul an, ROBOR la 3 luni a crescut de aproape 4 ori, respectiv de la 1,5 la 6%. Si nu se va opri aici! In 2017 era numai 0,7% si se parea ca viata e frumoasa daca iei un credit in lei. In viitorul apropiat, din cauza ROBOR, ratele lunare pentru creditele in lei mai au putin si se dubleaza. Intrucat cursul euro/leu a cam ramas acelasi (+1,5%), bancile au sansa sa castige curand 100%, lunar, inclusiv in euro. Cine a luat credite in euro si nu s-a dus dupa ”fenta” BNR poate sa se felicite zilnic. Cursul euro/leu a ramas relativ stabil. Multumim, domnule Guvernator!

    Pentru mine, BNR este o inspiratie in afaceri. Mutarea facuta de aceasta in 2009 se numeste arta. Daca nu stiati, bancile influenteaza direct valoarea ROBOR. Arta si performanta bancara. Sa faci milioane de oameni sa te urmeze, bagand frica in ei, nu este la indemana oricui. Mintile luminate din sistemul bancar au reusit sa modifice un trend, ”evitand” o frica. Bancile si-au oferit o oportunitate maxima, de care profita din plin. Asa as fi facut si eu, daca eram bancher. Totusi, prefer antreprenor!

    BNR a avut o idee geniala. A convins doritorii de imprumuturi bancare ca se ”risca” cu euro. Astfel, dupa 2009, trendul creditarii s-a focusat pe moneda nationala. Razboiul a picat ”manusa” pentru bancheri, care acum au toate argumentele posibile ca sa manipuleze ROBOR in favoarea lor.

    Cei care au achizitionat o casa, cu contract ipotecar pe o perioada de 20-30 de ani, pot sa faca un calcul simplu la sfarsitul creditarii si s-ar putea sa constate ca vor ajunge sa plateasca de aproape 3 ori valoarea imprumutului, raportat la euro. Cat va valora casa dupa ultima rata achitata nu se stie.

    Desigur, au fost activati ”specialistii” patriei care ne povestesc despre efectele inflatiei, foamete si razboi, siguranta nationala, riscul de tara si cel bancar (nu mai vorbesc!), fluctuatiile internationale si contextul regional, influenta economica mondiala, recesiunea europeana, turbulentele de pe piata capital etc. Ei vorbesc, noi platim. Mai mult. Concret, unii ”lucreaza” la butoane/din tastatura, altii muncesc si platesc. Din ce in ce mai mult.

    Multi romani se gandesc serios sa schimbe ROBOR cu IRCC (indicele de referinta pentru creditele acordate consumatorilor), promovat de….Liviu Dragnea. Apropo, va aduceti aminte cat de mult s-a bucurat poporul c-a scapat de el? Si da, trebuie sa fim corecti, datorita lui, cine va cere schimbarea indicilor va plati mai putin, lunar. Pentru cat timp, ramane de vazut, intrucat ”ora exacta” pentru acest indice tot BNR o da. Ori, banca centrala are nevoie de banci prospere. Sa nu uitati asta. Nicio clipa.

    Avand in vedere istoria creditarii, ma gandesc ca IRCC poate fi o noua provocare, la fel cum a fost promovarea creditarii in lei, in defavoarea euro. Daca IRCC va ajunge mai costisitor decat ROBOR nu mai exista alt refugiu pentru cei care vor fi afectati economic. Nu poti sa te plimbi intre cei doi indici si sa alegi pe cel care-ti convine, in functie de conjunctura de moment. Iar Liviu Dragnea nu mai are niciun cuvant de spus. Sper sa nu-l regretam!

    Ca simplu antreprenor, asa vad eu tainele creditarii. Prin cifre si date concrete. Cu calculatorul in mana. Faptele traite nu mint. La ”meandrele” sistemului bancar romanesc suntem simpli spectatori. Doar cotizam mai mult. Dictatura economica este parte a capitalismului. Chiar a democratiei, as spune. Sistemul bancar a demonstrat ca stie sa-si apere interesele si poate sa faca minuni pentru ”actorii” lor. Win-win parca se numeste… Numai pentru BNR si banci.

    Daca o tinem la fel in continuare, achizitia unei case ar putea deveni un moft, asa cum spunea pe vremuri Ion Iliescu. Inflatia n-a omorat pe nimeni, in schimb, scumpirea creditarii a omorat multe afaceri.

    Dragos Dragoteanu

    Certified International Property Specialist

  • Olaf Scholz avertizează asupra unei crize financiare globale din cauza creditelor acordate de China

    Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a avertizat, vineri, că împrumuturile bancare acordate de China statelor sărace, în special din Africa, riscă să genereze o nouă criză financiară de amploare mondială, informează publicaţia Die Zeit.

    China este acuzată de mult timp de Occident că acordă credite naţiunilor sărace pentru a exercita influenţă asupra lor. Beijingul respinge acuzaţiile, argumentând că încearcă să ofere asistenţă naţiunilor defavorizate.

    În acest context, Olaf Scholz a pledat vineri că vrea integrarea Chinei în Clubul de la Paris, un grup informal al creditorilor publici care aplică soluţii coordonate pentru ajutarea naţiunilor aflate în dificultăţi financiare. “Avem ambiţii foarte mari de a integra China, o ţară care alocă multe credite, în clubul nostru”, a afirmat Olaf Scholz într-un discurs rostit vineri la Stuttgart, cu ocazia Congresului Catolicilor.

    “Există un risc real şi serios ca viitoarea criză a datoriilor suverane să fie cauzată de creditele acordate naţiunilor sudice, pe care le oferă China şi pe care nu le poate monitoriza singură, deoarece sunt implicaţi foarte mulţi actori”, a adăugat Olaf Scholz.

    “O astfel de situaţie ar aduce atât China, cât şi naţiunile sudice într-o mare criză economică şi financiară, iar restul lumii nu ar scăpa neafectată. Trebuie să schimbăm acest lucru”, a subliniat cancelarul Germaniei.

  • Robor la 3 luni încheie săptămâna tot mai aproape de pragul de 6%: vineri, indicele a fost cotat la 5,95, de la 5,93% joi

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat vineri la 5,95%, în urcare cu două puncte bază faţă de joi, când a fost cotat la 5,93%, arată datele publicate de BNR.

    Tot vineri, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,11% de la 6,08% joi, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a atins 6,30% în creştere de la 6,29%.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei. Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

    BNR a decis la cea mai recentă şedinţa a CA să majoreze dobânda-cheie de la 3% la 3,75%, precum şi rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75% pe an.

    Indicele IRCC, folosit acum de bănci pentru calcularea dobânzilor la creditele noi luate începând din primăvara lui 2019, este cotat la 1,86% pentru T4 2021.

    Majoritatea analiştilor financiari estimează că indicele ROBOR la 3 luni se va situa la 5,41% în următoarele 12 luni, potrivit celui mai recent sondaj realizat de Asociaţia CFA România.


     

     

  • Robor la 3 luni încheie săptămâna tot mai aproape de pragul de 6%: vineri, indicele a fost cotat la 5,95, de la 5,93% joi

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat vineri la 5,95%, în urcare cu două puncte bază faţă de joi, când a fost cotat la 5,93%, arată datele publicate de BNR.

    Tot vineri, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,11% de la 6,08% joi, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a atins 6,30% în creştere de la 6,29%.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei. Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

    BNR a decis la cea mai recentă şedinţa a CA să majoreze dobânda-cheie de la 3% la 3,75%, precum şi rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75% pe an.

    Indicele IRCC, folosit acum de bănci pentru calcularea dobânzilor la creditele noi luate începând din primăvara lui 2019, este cotat la 1,86% pentru T4 2021.

    Majoritatea analiştilor financiari estimează că indicele ROBOR la 3 luni se va situa la 5,41% în următoarele 12 luni, potrivit celui mai recent sondaj realizat de Asociaţia CFA România.


     

     

  • Robor la 3 luni mai face un pas spre 6%: Indicele este cotat joi dimineaţă la 5,93%, de la 5,90% miercuri

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat joi la 5,93%, de la 5,90% cu o zi în urmă, potrivit datelor publicate de BNR.

    Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,08%, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 6,29%.

    BNR a decis la cea mai recentă şedinţa a CA să majoreze dobânda-cheie de la 3% la 3,75%, precum şi rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75% pe an.

    Conform datelor prezentate recent de guvernatorul BNR Mugur Isărescu aproape 490.000 de debitori cumulat au credite ipotecare standard, credite ipotecare Prima casă şi credite de consum legate de indicele ROBOR.

    Indicele IRCC, folosit acum de bănci pentru calcularea dobânzilor la creditele noi luate începând din primăvara lui 2019, este cotat la 1,86% pentru T4 2021.

    Coaliţia de guvernare a decis luni seara „amânarea pentru 9 luni a ratelor la bănci pentru cetăţenii şi companiile care se confruntă cu dificultăţi financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă“, această măsură fiind parte a unui pachet de măsuri sociale şi economice „Sprijin pentru România“, în valoare de 1,1 mld. euro, care ar urma să se aplice de la 1 iulie.

    Asociaţia CFA România a anunţat joi că sondajul trimestrial arată că majoritatea analiştilor financiari estimează că indicele ROBOR la 3 luni se va situa la 5,41% în următoarele 12 luni.

     

  • Amânarea ratelor la credite cu până la 9 luni i-a luat prin surprindere pe bancheri

    Concret, coaliţia de guvernare a decis luni seara „amânarea pentru 9 luni a ratelor la bănci pentru cetăţenii şi companiile care se confruntă cu dificultăţi financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă“, această măsură fiind parte a unui pachet de măsuri sociale şi economice „Sprijin pentru România“, în valoare de 1,1 mld. euro, care ar urma să se aplice de la 1 iulie, după cum au anunţat premierul Nicolae Ciucă (preşedintele PNL) şi preşedintele PSD Marcel Ciolacu pe Facebook.

    După ce deciziile sunt luate în coaliţie sunt aprobate de guvern.

    Decizia coaliţiei de guvernare PNL-PSD-UDMR vine după ce pe parcursul lunilor martie/aprilie s-au derulat o serie de runde de discuţii între bancheri şi autorităţi pe tema noului moratoriu de amânare a ratelor bancare în condiţiile noului context economic tensionat, agravat de războiul de la graniţă.

    Bancherii nu au confirmat ajungerea la un acord privind forma noului moratoriu de amânare a ratelor bancare.

    Modalitatea concretă de aplicare a noului moratoriu de amânare a ratelor este în ceaţă deocamdată. Nu este clar care sunt condiţiile, ce criterii de departajare a clienţilor există, dacă vor fi suficiente simple solicitări de amânare transmise de clienţi băncilor sau trebuie trimise şi anumite documente justificative şi nu se ştie nici cine suportă costurile în condiţiile în care dobânzile sunt în creştere după explozia inflaţiei, iar după momentul amânării ratele pot să fie mai mari, scadenţa prelungită şi povara pe umerii debitorilor mai mare.

    Conform datelor prezentate recent de guvernatorul BNR Mugur Isărescu aproape 490.000 de debitori cumulat au credite ipotecare standard, credite ipotecare Prima casă şi credite de consum legate de indicele ROBOR, care acum este între 5-6%, şi mai creşte.

    Acestă decizie a Coaliţiei de guvernare privind introducerea unui nou moratoriu de amânare a ratelor bancare vine în contextul creşterii dobânzilor şi a facturilor românilor, după ce în 2020 şi 2021 a fost aplicat un alt moratoriu pentru a susţine debitorii persoane fizice şi companii care au avut probleme financiare din cauza pandemiei COVID-19.

    Diferenţa majoră faţă de moratoriul de amânare a ratelor aplicat în perioada pandemiei de COVID ar fi legată de faptul că atunci a existat un ghid al Autorităţii Bancare Europene (EBA), iar BNR a putut să flexibilizeze cadrul prudenţial astfel ca împrumuturile amânate mai mult de 3 luni să nu fie considerate neperformante, iar băncile nu a trebuit să pună bani deoparte provizionându-le.

    În prezent, în condiţiile în care nu mai există un ghid al EBA, băncile s-ar putea să fie nevoite să facă provizioane pentru ratele amânate, ceea ce ar da peste cap bilanţul şi ar presupune nevoia de capital suplimentar de la băncile-mamă.

  • Cum au ajuns 490.000 de români cu credite la mâna băncilor. Vedeţi dacă sunteţi pe listă

    Românii care mai au contracte de credite de consum sau ipotecare luate înainte de luna mai 2019, care sunt legate de ROBOR, pot să meargă la bancă şi să facă o cerere prin care să solicite trecerea la IRCC ca indicator de referinţă, pentru a-şi diminua rata de plată, având în vedere că ROBOR a depăşit deja 5%, fiind aproape triplu faţă de nivelul IRCC folosit acum, de 1,86%.

    Clienţii au dreptul, conform OUG 19/2019, să ceară băncilor înlocuirea ROBOR cu IRCC. Iar băncile sunt obligate să răspundă în maximum 60 de zile. „La fel ca în cazul oricărei solicitări de renegociere a condiţiilor con­tractuale, aceasta poate să vizeze doar indexul de do­bândă sau şi alţi parametri ai costului creditului, iar băn­cile vor analiza solicitarea şi o pot accepta sau refuza în ter­men de maximum 60 de zile de la data solicitării. Astfel, banca va realiza o analiză a situaţiei financiare a clientului şi a comportamentului de rambursare din ulti­mele luni pentru orice solicitare de modificare de costuri, inclusiv pentru trecerea de la ROBOR la IRCC“, au explicat reprezentanţii BRD-SocGen la solicitarea ZF.

    În privinţa dobânzii ulterioare a creditului, există mai multe variante posibile: modificarea indexului şi păstrarea marjei, trecerea pe o structură de preţ din oferta curentă sau o variantă intermediară, mai susţine BRD.

     

  • Numărul firmelor şi al gospodăriilor din zona euro care nu reuşesc să ramburseze creditele va creşte

    Conform unei analize realizată de EY, creşterea numărului de credite neperformante se înscrie pe fondul încetinirii creşterii creditării, care va decelera la 2,9% în 2023, deoarece cererea de împrumuturi post-pandemie este suprimată de creşterea inflaţiei şi de impactul financiar al războiului din Ucraina.

    “Deşi în următorii doi ani se vor înregistra rate de creştere a creditării mai reduse decât în perioada de vârf a pandemiei, perspectivele economice pentru sectorul bancar european sunt de un optimism prudent. Optimism pentru că cele mai grave efecte economice ale pandemiei COVID-19 par să fi trecut, iar redresarea progresează bine şi prudenţă ca urmare a tulburărilor geopolitice şi a presiunilor asupra preţurilor. Acesta este un alt moment crucial în care instituţiile financiare şi factorii de decizie politică trebuie să continue să se sprijine reciproc pentru a răspunde provocărilor viitoare.”, a spus Omar Ali, EY EMEIA Financial Services Leader.

    Cu toate acestea, se preconizează revenirea creşterii la nivelul total al împrumuturilor bancare, până la o medie de 3,4% în următorii trei ani, înainte de a ajunge la 4% în 2025, nivel înregistrat ultima dată în 2020, când programele de împrumut au fost susţinute de guvern în contextul pandemiei .

    Creditele neperformante în întreaga zonă euro, ca pondere din împrumuturile brute acordate întreprinderilor, au scăzut la un nivel minim al ultimilor 14 ani, de 2,2% în 2021 (faţă de 3,2% în 2019), în mare parte datorită menţinerii ratelor negative ale dobânzilor şi intervenţiilor guvernamentale introduse pentru a sprijini veniturile gospodăriilor şi ale întreprinderilor în timpul pandemiei.

    Prognoza EY prevede că pierderile din împrumuturi din zona euro vor creşte cu 3,4% în 2022 şi cu încă 3,9% în 2023, de la o medie de 2,4% în 2020 şi 2021.

    Cu toate acestea, neplăţile vor rămâne modeste în raport cu standardele istorice: pierderile au fost în medie de 6% în perioada 2012-2019 şi au ajuns la 8,4% în 2013, în urma crizei datoriilor din zona euro. Imediat înainte de pandemie, pierderile din credite au fost în medie de 3,5% în perioada 2018-2019.

    Pe termen scurt, se preconizează o încetinire a creşterii creditării întreprinderilor în raport cu vârful pandemic, ca urmare a retragerii sprijinului guvernamental şi al BCE, a presiunii asupra apetitului pentru investiţii din cauza incertitudinii economice, ca urmare a războiului din Ucraina şi a unei atenţii sporite acordate îmbunătăţirii bilanţurilor corporative. De asemenea, se preconizează că cele 300 de miliarde de euro de deţineri de numerar “în exces” pe care firmele din zona euro le-au acumulat în timpul COVID-19 vor afecta cererea de creditare.

    Împrumuturile ipotecare în întreaga zonă euro vor creşte în medie cu 3,9% între 2022 şi 2024, în scădere de la 4,5% în 2020 şi 5,2% în 2021.

    Creditele ipotecare au înregistrat o performanţă surprinzător de robustă în timpul pandemiei. În 2020, împrumuturile ipotecare în întreaga regiune au raportat cea mai mare rată din 2007, datorită ratelor foarte scăzute ale dobânzilor, creşterii preţurilor locuinţelor, schimbării determinate pandemie către munca la domiciliu şi capacităţii unor cumpărători de a apela la economii neplanificate pentru a contribui la finanţarea depozitelor.

    Cu toate acestea, perspectivele sunt mai puţin îmbucurătoare, pe măsură ce preţurile locuinţelor continuă să crească, ratele dobânzilor par să crească, iar în unele economii din zona euro sunt introduse măsuri de reglementare pentru a răci pieţele imobiliare încinse.

    Stocul de credite de consum în întreaga zonă euro a scăzut cu 0,4% în 2021, după ce în anul precedent scăzuse deja cu 2,7%. Acest lucru se compară cu o creştere de 5,6% în 2019, înainte de pandemie.

    Prognoza economică a EY privind împrumuturile acordate de băncile europene preconizează creşterea creditului de consum cu 2,6% în acest an şi cu încă 1,7% în 2023. Cu toate acestea, un număr semnificativ de gospodării vor putea apela la economiile acumulate în timpul pandemiei, ceea ce frânează cererea suplimentară de datorii negarantate.