BusinessMagazin

Tag: creare

  • Cum a reuşit un medic veterinar din România să îşi deschidă o afacere vânzând un produs altfel

    „Toată povestea a început în urmă cu şapte ani, când, însărcinată fiind, am fost depistată cu o aluniţă malignă, pe care am fost nevoită să o scot de urgenţă. Atunci, medicul mi-a recomandat să fiu foarte atentă ce produse cosmetice folosesc şi astfel am început căutarea de produse fără «prostii» în ele”, povesteşte Corina Ujeniuc.

    A constatat însă că multe branduri aveau în componenţa produselor lor ingrediente sintetice cu potenţial cancerigen sau alergen. Aşa că a început să-şi facă singură cremele de care avea nevoie. În 2017, a trecut de la producţia în scop propriu la una artizanală, de cosmetice hand-made, dedicată şi altor persoane atrase de cremele ei. Nuca Organic presupune cosmetice de origine 100% naturală, fără nimic sintetic în compoziţie.

    „Am apelat la o chimistă din Marea Britanie, specializată în formularea produselor cosmetice naturale, deoarece am considerat că este absolut necesar ca produsele să fie formulate de un specialist în domeniu. Sursele din care provin ingredientele am încercat să fie cât mai mult din România, astfel că mierea o luăm de la un producător român din judeţul Mureş, uleiul de cătină îl luăm din judeţul Buzău şi tot aşa.”

    A investit la început 65.000 de euro, dintre care 25.000 de euro au fost surse proprii, iar 40.000 de euro au fost obţinuţi prin programul de finanţare Start-Up Nation. În cele din urmă, în decembrie 2018, afacerea a fost gata de lansare. „Cifra de afaceri pentru 2019 a fost de aproximativ 90.000 de lei, însă despre profit nu se poate vorbi, deoarece în continuare acoperim cheltuielile iniţiale. Avem doi angajaţi”, spune Corina Ujeniuc.
    Cosmeticele Nuca Organic sunt produse într-un laborator din Bucureşti şi de acolo pleacă mai departe spre cumpărători – femei, într-o proporţie covârşitoare. „Vindem online, atât prin intermediul site-ului nostru, cât şi pe alte platforme, dar şi în magazine tip plafar, farmacii şi magazine specializate.” Preţurile pornesc de la 35 de lei, cât costă un balsam de buze cu acid hialuronic, şi urcă în funcţie de produs, astfel că o cremă hidratantă pentru corp costă 120 de lei, iar una anti-aging cu peptide şi ulei de cătină ajunge la 160 de lei.

    Cum însă 70% din vânzări sunt generate de magazine fizice, ultimele două luni nu au fost prea bune pentru Nuca Organic, pentru că multe spaţii s-au închis şi oricum oamenii au stat mai mult în case. Ca mulţi alţi antreprenori însă, Corina Ujeniuc şi-a canalizat eforturile către online, un pas pe care oricum îl avea pus pe hârtie. „Aveam planuri mari pentru 2020, precum participarea la expoziţii internaţionale de produse cosmetice sau târguri tematice, însă din păcate nu am mai putut lua parte la astfel de evenimente.” Sunt însă şi veşti bune: va lansa două produse noi, va participa la un concurs internaţional de produse cosmetice şi îşi va duce brandul mai departe pe piaţa europeană, mai exact în ţările francofone.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    FermierBun – platformă pentru producători agricoli locali (Bucureşti)
    Fondator: Costin Simion
    Investiţii iniţiale: 7.000-8.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată: 150.000-200.000 de euro
    Prezenţă: online

    Hbebe – brand de haine pentru copii (Iaşi)
    Fondatoare: Flavia Hriţcu
    Investiţie iniţială: 44.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 180.000 de lei (38.000 de euro)
    Prezenţă: online şi la târguri

    PrimeRenting – platformă online pentru închirieri de echipamente (Bucureşti)
    Fondatori: Ana şi Dragoş Preda şi Răzvan Popa
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 1 mil. euro
    Prezenţă: online

    Greenarium – producţie de terarii cu plante (Sibiu)
    Fondatori: Anton Balint, Paul Bondane şi Raluca Mitea
    Investiţie iniţială: 3.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 10.000 de euro
    Prezenţă: online

    Big Books for Little Hands – librărie cu cărţi pentru copii (Bucureşti)
    Fondatoare: Mădălina Cociorbă
    Investiţii: 150.000-200.000 de lei (peste 30.000 de euro)
    Cifră de afaceri în 2019: 80.000 de lei (circa 17.000 de euro)
    Prezenţă: online şi cu un spaţiu fizic în Bucureşti, în zona Moşilor

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Joacă fără griji: designerii care au creat un loc în care cei mici se pot juca fără teama de a se infecta

    Denumit Rimbin, locul de joacă propus de Martin Binder şi Claudio Rimmele se inspiră ca aspect din frunzele de nuferi, scrie Dezeen, fiind format din mai multe zone dispuse ca nuferii pe baltă. Fiecare copil se poate juca singur pe o „frunză” sau se poate da în balansoarul care leagă două „frunze”, fiecare element al locului de joacă având acces separat. Elementele cu care vin copiii în contact sunt confecţionate din metal, pentru a fi dezinfectate mai uşor. 

  • Inventatorul care a dat greş de peste 5.000 de ori înainte să dezvolte obiectul care este acum în aproape toate casele. Pandemia i-a crescut acum averea şi mai mult

    Inventatorul Sir James Dyson a ajuns recent pentru prima dată în fruntea clasamentului celor mai bogaţi oameni din Regatul Unit, averea sa ajungând duminică, 17 mai în clasamentul Sunday Times Rich la 16,2 miliarde de lire sterline, după ce a crescut anul acesta cu 3,6 miliarde de lire sterline. 

    Antreprenorul şi-a construit averea pe baza aspiratoarelor fără sac, pe care el însuşi le-a inventat şi pe care a început să le vândă începând cu anul 1993.

    Sir James, care are acum 72 de ani, a crescut în Norfolk şi a studiat arta, înainte ca cel care l-a îndrumat în colegiu să îi sugereze să se îndrepte spre design.  

    El a creat aspiratorul fără sac după ce a văzut cum funcţionează unul industrial şi şi-a imaginat cum ar putea să aducă beneficiile acestuia într-unul pentru casă. A durat însă mai bine de 10 ani ca ideea lui să aibă şi succes, ajungând la un moment dat să înregisteze datorii de 1 milion de lire sterline. Până la un aspirator funcţional, a creat 5.127 de prototipuri care au eşuat. El cochetează şi cu domeniul maşinilor electrice: chiar săptămâna trecută a dezvăluit prototipul său, în care a declarat că a investit peste 500 de milioane de lire sterline începând cu anul 2017. Proiectul a fost însă anulat de companie în toamna anului trecut.

    Sir James Dyson a ajuns în topul listei celor mai bogaţi oameni de afaceri din Marea Britanie în contextul în care averile celor 1.000 mai bogaţi oameni de aici au înregistrat pentru prima dată o scădere de la criza financiară, minusul înregistrat fiind de 3,7%. 

    Fraţii Hinduja, care îl urmează pe Dyson pe listă şi care sunt copreşedinţii conglomeratului financiar şi industrial ce le poartă numele cu baza în India, au înregistrat o scădere a averii cu 6 miliarde de lire sterline anul acesta, până la 16 miliarde de lire sterline.   

  • Povestea omului care a creat o băutură pe care o consumă zeci de milioane de oameni din toată lumea în fiecare zi

    După o singură degustare, industriaşul Danez J.C. Jacobsen s-a îndrăgostit de gustul berii germane. A creat astfel în Danemarca, după o reţetă nemţească, unul dintre cele mai cunoscute branduri de bere din lume – Carlsberg, vândută astăzi în barurile, restaurantele şi magazinele de pretutindeni.

    Jacob Christian Jacobsen s-a născut pe 2 septembrie 1811 în Danemarca, în familia Carolinei Frederikke Schelbeck, fiica unul ţesător de mătase, şi a lui Christen Jacobsen, un fiu de fermier, care, după ce se mutase în Copenhaga, îşi deschisese aici o mică berărie. J.C. Jacobsen şi-a petrecut astfel mare parte din copilărie în fabrica tatălui său.
    În 1830 vechile bresle de berari au fost desfiinţate, permiţând oricui să profeseze această meserie.

    În acelaşi an, antreprenorul a întâlnit-o pe Laura Holst, cu care s-a căsătorit în 1839, trei ani mai târziu născându-se şi fiul lor, Carl. Deşi nu a urmat studii universitare, cu ajutorul verişorilor Laurei, care studiau în Copenhaga, Jacobsen a participat la o serie de cursuri de biologie şi chimie.

    După moartea tatălui său, în 1835, el a preluat frâiele businessului, alături de mama sa. Un an mai târziu a avut ocazia să testeze o bere nemţească, iar la scurt timp după aceea a călătorit la Hamburg pentru a învăţa procesul de fermentaţie şi tehnica din spatele savorii berii germane. După alţi trei ani, a vizitat o berărie din München, întorcându-se acasă cu o reţetă de drojdie pentru fermentare, care a devenit baza pentru producţia berii Carlsberg.

    În 1847 antreprenorul a fondat berăria Carlsberg în Vallaby, în proximitatea capitalei daneze. Primul butoi din noua bere produsă în stil bavarez a fost gata pe 10 noiembrie. Numele companiei a fost dat după fiul antreprenorului, Carl, şi locul unde era amplasată fabrica (în germană, berg înseamnă deal). În 1854 familia Jacobsen s-a mutat lângă fabrică, locuinţa lor găzduind astăzi Academia Carlsberg.

    În 1875, pentru a fi sigur că berea pe care o produce are calitatea pe care şi-o dorea, fondatorul a deschis laboratorul Carlsberg, care a devenit una dintre primele instituţii de cercetare din domeniu din lume. În 1879 fiul său şi-a deschis deschide propria berărie, New Carlsberg, lucru care i-a transformat pe cei doi în competitori, stârnind astfel un conflict, care a dus de altfel şi la dezmoştenirea lui Carl, fondatorul luând decizia ca, la moartea sa, toată averea să revină fundaţiei Carlsberg, pe care a înfiinţase cu trei ani înainte.

    În afară de producţia de bere, antreprenorul a fost interesat deopotrivă de politică, fiind un susţinător al Partidul Naţional Liberal şi ales ca membru al Parlamentului în anumite perioade dintre anii 1854 şi 1871, cât şi de artă – după incendiul de la palatul Frederiksborg din 1859, el a plătit reconstrucţia acestuia. În 1879, a devenit doctor onorific al Facultăţii de Ştiinţă din cadrul Universităţii Copenhaga. Pe 30 aprilie 1887 J.C. Jacobsen a murit.

    În 2016, ultimul an pentru care există date disponibile, veniturile grupului Carlsberg s-au ridicat la aproape 9,5 miliarde de dolari, iar echipa companiei număra 41.000 de angajaţi. În piaţa locală, grupul United Romanian Breweries Bereprod (URBB), din portofoliul căruia face parte brandul Carlsberg, a înregistrat în anul 2018 o cifră de afaceri de peste 465 de milioane de lei, un profit net de 20 de milioane de lei şi un număr mediu de 387 de angajaţi, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. 

  • Expoziţie pe ecran

    Printre artiştii specializaţi în aşa-numita „Net Art” se numără rusoaica Olia Lialina, care a creat prima lucrare în 1996, „My Boyfriend Came Back From The War” sub forma unor ferestre de browser din ce în ce mai fragmentate. În ultimii ani, scrie Washington Post, a participat la proiectul „One Terabyte of Kilobyte Age”, iniţiat de artistul newyorkez de origine germană Dragan Espenschied, sub forma unui cont pe reţeaua Tumblr unde se postează la fiecare douăzeci de minute o imagine a câte unei pagini din reţeaua acum dispărută GeoCities. Artistul de origine olandeză Rafaël Rozendaal îşi exprimă creativitatea prin site-uri ca openthiswindow.com, openthatwindow.com sau lookatsomething.com, pe care utilizatorul le poate explora făcând clic şi trăgând de cursorul mouse-ului (neapărat cu sonor), sau ca hipnotizantul notnever.com, plin de cercuri colorate pulsatile.

  • Transparenţa în joacă

    Astfel, compania Yelldesign a creat o serie de trei puzzle-uri din piese transparente, intitulate ”The Accident”, care, asamblat, seamănă cu un geam din sticlă securizată spart, „The Fish Tank”, care necesită asamblarea cu atenţie a pieselor transparente pentru a ajunge la singura piesă care reprezintă un peştişor, ori „The Virus”, al cărui scop este izolarea unui coronavirus verde fosforescent într-un cerc de piese.

  • Întoarcerea la origini

    Aceeaşi Mărie a pornit încă din facultate, când tânăra şi-a scris licenţa pe tema comportamentului consumatorului, o componentă din publicitate, specializarea ei. Voia să îmbine două pasiuni pe care le avea, cea pentru modă şi cea pentru tradiţia românească, aşa că a mers la Institutul de Etnografie şi a luat la rând toate cărţile care o ajutau în studiul lucrării de licenţă. Cu toate informaţiile la purtător, a creat primul exemplar de fotă reinterpretată, transformat ulterior într-un concept reprodus în serie mai mare.
    „Un alt element care a dat viaţă primelor fote reinterpretate a fost numele acestora. Fiecare fotă are un nume unic, format din două elemente. Primul element este culoarea fotei, iar al doilea este un obiect sau o emoţie cu care asociezi culoarea respectivă, de exemplu Verde Trifoi, Galben Păpădie, Roşu Mac, fapt care se menţine şi în prezent, către restul colecţiilor”, povesteşte Antonia Negrău.
    De ce s-a concentrat tocmai pe fotă? Din două motive: primul, pentru că, spune ea, fotele reprezintă piese vestimentare originale, care dau viaţă ţinutei prin modul în care sunt lucrate şi purtate. Al doilea motiv a fost acela că mai toată lumea se concentra pe un alt element din portul popular român, ia, iar ea simţea nevoia de a merge într-o zonă mai puţin explorată de designerii români.
    „În fond, tot portul popular trebuie valorificat”, crede Antonia Negrău.
    Primele trei fote au luat naştere în satul Ceraşu, din zona Munteniei, cu ajutorul bunicii Antoniei. De altfel, entuziasmul şi valorile moştenite din familie au contribuit mult la conturarea afacerii Aceeaşi Mărie.
    „Când eram mică, mama şi bunica îşi croiau mereu rochii şi costume, iar eu luam rămăşiţele şi făceam haine pentru păpuşi. Aveam o întreagă colecţie la ele. Am crescut înconjurată de o mamă, o bunică şi o mătuşă cărora le plăcea să aibă grijă de feminitatea lor, prin simplitate şi bun gust.”
    Antonia Negrău se ocupă singură, în acest moment, de business, dar ia în calcul şi varianta unui partener care să contribuie cu o investiţie, pentru ca ea să se poată ocupa în întregime de procesul de creaţie. Momentan însă nu a găsit persoana potrivită.
    Pentru a pune pe picioare brandul Aceeaşi Mărie, antreprenoarea a investit 4.000 de euro şi timp. Mult timp. Sute de ore de lucru pentru identificarea furnizorilor potriviţi, nu doar pe partea de materiale, ci şi pe croitorie, brodat sau printat pe textil. Pe lângă acestea, a mai investit şi câteva mii de euro în materiale şi plata unor colaboratori.
    „Aceeaşi Mărie are şi o componentă de afacere socială. Fotele tradiţionale sunt produse în satul de munte în care locuieşte bunica mea. Am ales varianta asta pentru că am găsit acolo câteva femei în vârstă care încă au putere şi dorinţă de muncă şi care îşi pot aduce contribuţia câştigând şi nişte bani în acest fel. Sunt doamne care poate nu mai au niciun tip de venit, dar a căror pasiune este cusutul sau brodatul.”
    Anul 2019 a fost unul al experimentelor pentru Antonia Negrău, un an în care s-a concentrat pe descoperirea mixului potrivit de produse care să reprezinte cât mai bine brandul şi care să fie eficiente din punct de vedere al costurilor. Cifra de afaceri a ajuns la 10.000 de euro.
    „Am creat obiecte vestimentare din categorii diferite de preţ şi cu stiluri diferite – de exemplu, un hanorac cu Regina Maria, pentru un look mai relaxat sau o rochie cu mâneci bufante, care are drept inspiraţie ia din Maramureş – păstrând identitatea brandului, aceea de simbioză între tradiţie şi modernitate, pe care le-am produs în ediţii limitate, astfel că cifra de afaceri nu a fost foarte mare. De fapt, nici nu m-am concentrat foarte mult pe creşterea producţiei, fiind încă în etapa de testare a produselor care prind la public.”
    Acum, Antonia Negrău lucrează la o colecţie Aceeaşi Mărie pe care speră să o lanseze în a doua jumătate a anului, colecţie care se duce într-o zonă mult mai feminină, construită din materiale naturale, dar care va păstra în continuare confortul şi puterea de a combina fiecare piesă vestimentară în funcţie de personalitatea fiecărei femei.
    Pe lângă asta, brandul continuă şi colaborările cu diverşi artişti pentru crearea unor colecţii-capsulă.
    „De exemplu, am creat împreună cu o echipă de arhitecţi din Alba Iulia o serie de oglinzi de buzunar/geantă, cu inspiraţie din elemente cu specific românesc – Cimitirul Vesel, Coloana Infinitului, Mânăstirea Voroneţ şi Castelul Peleş. Apoi, pentru luna martie, luna dedicată femeii, am ales două femei care au avut o contribuţie în istoria României, şi anume Regina Maria şi Maria Tănase. Am adus aceste personalităţi într-un context modern, unde am păstrat şi câteva simboluri tradiţionale româneşti.”
    Urmează un proiect de caligrafie, prin care ne axăm pe versuri din poezii româneşti, iar între timp, va fi gata şi magazinul online.”
    Cum gama de produse este diversă, cuprinzând de la tricouri şi hanorace, până la fote cusute de mână sau rochii trecute prin mai multe procese de creaţie, preţurile variază între 180 de lei şi 1.200 de lei. Până la lansarea magazinului online, clienţii ajung la Aceeaşi Mărie prin Social Media, Facebook şi Instagram.
    Pandemia s-a resimţit şi în businessul Antoniei Negrău, însă timpul liber i-a dat ocazia să se concentreze pe partea de marketing şi vânzare, având în vedere că e destul de complicată producţia în perioada aceasta.
    „Există în continuare cerere, însă interesul a scăzut cu aproximativ 30% în ultima lună. De asemenea, am continuat munca de creaţie, care nu se opreşte niciodată. De la înţelegerea fiecărui material, asocierea lui cu forma rochiei (accentul cade mult pe culoarea şi textura materialului), până la contextul în care să fie pusă piesa vestimentară şi cum să fie purtată, este un întreg proces de creaţie. În plus, atât pe Facebook, cât şi pe Instagram există o secţiune de «Outfits», unde sunt oferite tips & tricks despre cum să purtăm hainele Aceeaşi Mărie în mai multe combinaţii.”
    Practic, cu aceeaşi pălărie sau cu alta, hainele Aceeaşi Mărie ajung să trăiască mai multe vieţi. Şi să renască. La fel ca businessurile, în perioada aceasta.

  • Un an de Afaceri de la zero

    „De la zero” este umbrela sub care adunăm aceste businessuri, subliniind prin acest lucru nu că investiţiile sunt zero – orice afacere se porneşte cu bani, în definitiv – ci că au creat singuri un brand, au pus pe picioare ateliere, şi-au găsit parteneri, s-au dotat cu echipamente, şi-au creat o reţea de distribuţie, au găsit spaţii în care să funcţioneze, au recrutat angajaţi. Iar toate acestea s-au făcut cu forţe proprii, fără a primi nimic de-a gata.
    Sute, mii de alte poveşti aşteaptă să fie spuse, scrise, citite, iar pentru aceasta vă aşteptăm în continuare pe site-ul Ziarului Financiar, în secţiunea Afaceri de la zero, cu o nouă poveste de business în fiecare zi.
    Ziarul Financiar a bifat zeci de oraşe din toată România în căutare de afaceri noi, de la zero. Tot atâţia antreprenori din provincie au venit în studioul ZF pentru a vorbi cu entuziasm despre ce i-a mânat în aventură, cum au găsit resursele, cum au reuşit, cum au eşuat, cum s-au ridicat şi ce planuri şi-au trasat de acum înainte.
    Am selectat numai zece dintre oraşele mari, în afara Bucureştiului, din care am cules poveşti pentru a le afla împreună. Lor li se adaugă multe altele – Predeal (Ralitza), Câmpina (Veltra Bikes), Huşi (Lemnino), Caransebeş (Limonădăria Nea Tică), Moineşti (SMKD), Drăgăşani (Diminutive Sneakers), Piteşti (ARI-Studio), Bicaz (Două surori) – sunt doar câteva exemple. Urmăriţi pe harta realizată de ZF şi BM doar câteva dintre afacerile adunate din cele mai mari oraşe din ţară. Poveştile lor integrale le găsiţi pe platforma ZF Afaceri de la zero, care creşte de la o zi la alta.
    Va urma.

    ↗  BACĂU

    Madame Delice:
    Delia Burcă era deja obişnuită să-şi pregătească, an de an, proviziile pentru iarnă atunci când s-a gândit că această îndeletnicire s-ar putea transforma într-un adevărat business. Aşa s-a născut Madame Delice, o afacere prin care vinde dulceţuri, zacuscă, sosuri şi conserve produse în atelierul propriu din Bacău.

    Mugur de ZOF:
    Iulia Iacob a învăţat antreprenoriatul în familie, astfel că dintotdeauna a fost în căutare de idei în care să-şi demonstreze spiritul creativ şi întreprinzător. După ce a încercat mai multe domenii, Iulia Iacob a ales organizarea de evenimente şi a creat Mugur de ZOF, o companie de design şi producţie de evenimente inspirate din natură.

    Vintage Box: Daniel şi Lili Parascan sunt doi antreprenori din Bacău care lucrau în domeniul organizării de evenimente şi al fotografiei şi, după fiecare petrecere, venea momentul să înmâneze clientului imaginile imortalizate. Daniel a căutat variante care mai de care mai diverse pentru a preda fotografiile, aşa că, la un moment dat, a confecţionat o cutie din lemn în care să le aşeze. Aşa a început Vintage Box, un atelier cu albume foto, agende, cutii din lemn şi alte accesorii pentru evenimente.

    ↗  BRAŞOV

    Agricin: Marian Neamţu a început în 1993 să prelucreze blocuri de piatră naturală în atelierul construit în propria curte, cu o tehnologie de asemenea proiectată de propriile mâini. Astăzi, prelucrarea pietrei şi prezentarea produselor se fac pe o platformă industrială din Ghimbav, judeţul Braşov, unde se află fabrica, depozitul şi mai multe showroomuri.

    Be Clockwise: Tudor Petrican, originar din Braşov, a început să producă ceasuri de perete în anul 2010, pe când avea 27 de ani, în sufrageria apartamentului în care, pe atunci, stătea cu chirie. Primul ceas a fost făcut pentru a fi dăruit unui prieten, iar ulterior, pas cu pas, pasiunea s-a transformat într-un proces de producţie organizat.

    Durbane Urbane: Mădălin Pop din Braşov a început să producă în urmă cu aproape trei ani lădiţe din lemn în atelierul de tâmplărie al familiei sale. Sub brandul Durbane Urbane, el face lădiţe în scop atât practic, cât şi estetic.

    Grătar Urban: Daniel şi Ana Otilia Străuneanu, originari din Bucureşti, respectiv Târgu-Neamţ, au pus pe harta culinară din Braşov restaurantul Grătar Urban, specializat în producţia de burgeri, în 2016. Ei au experienţă în antreprenoriat, având şi o cafenea şi o pizzerie în Târgu-Neamţ.

    MuskOx: Claudiu Neamţu, cu experienţă de 19 ani în domeniul vânzărilor, a pornit de la pasiunea pentru fitness când a creat MuskOx, un brand de tricouri destinate activităţilor fizice. Afacerea pornită în Braşov are în centrul colecţiei tricoul activator, care îşi schimbă mesajul scris pe el în momentul în care purtătorul ajunge la punctul maxim de efort fizic.

    ↗  BUZĂU

    Primitiv Foods: Primitiv Foods, afacerea din apicultură dezvoltată de familia Cristina şi Mihai Negoţ în judeţul Buzău, a pornit de la cinci stupi de albine pe care cei doi tineri i-au primit ca dar de nuntă în 2014. Fără nicio experienţă în domeniu, au început să înveţe, pas cu pas, cum se gestionează o afacere de acest tip şi astfel au creat brandul de miere Primitiv Foods.

    VerdePePerete: Oana şi Alexandru Creţu au dat viaţa din Bucureşti pe cea într-un oraş de provincie – Buzău – iar odată cu mutarea au pus şi bazele afacerii VerdePePerete, care produce şi vinde tablouri şi elemente de decor pe bază de licheni.

    ↗  CLUJ-NAPOCA

    Captain Bean: Bogdan Pandea s-a pregătit în facultate să devină contabil, însă un curs de antreprenoriat pentru tineri i-a schimbat traseul profesional, iar în 2014 a pornit de la zero la Cluj-Napoca dezvoltarea unui lanţ de cafenele sub brandul Captain Bean.

    Hair O’Dot: Andra Dascălu s-a întors în 2017 în România după ce a studiat şi s-a pregătit în străinătate, punând bazele Hair O’Dot, o clinică de micropigmentare a scalpului din Cluj, pentru bărbaţii, dar şi pentru femeile care se confruntă cu pierderea părului.

    Logo Cups: Andrei Gârba, originar din Cluj-Napoca, avea în jur de 15 ani când a făcut primii paşi în domeniul ceramicii, o tradiţie a familiei, pe care a „furat-o” de la cei care o stăpâneau cel mai bine. Câţiva ani mai târziu, după ce îşi însuşise deja informaţiile despre ce înseamnă ceramica, ce presupune producţia obiectelor din acest material şi care este procesul care stă la baza lor, toate învăţăturile culese în adolescenţă au luat forma businessului Logo Cups.

    Meat Up: Paul Petri, unul dintre fondatorii Meat Up din Cluj, un local unde se servesc burgeri, deschis în vara lui 2018, pleca în urmă cu câţiva ani din România în Anglia cu o idee de afaceri legată de pasiunea sa pentru gătit. În timpul petrecut în bucătăriile localurilor britanice a pregătit şi reţeta unui business românesc şi a deschis în Cluj-Napoca restaurantul Meat Up.

    Monom: Georgiana Ciceo, la bază arhitect, şi-a urmat pasiunea pentru bijuterii, dar şi pentru meşteşuguri, şi a creat businessul Monom, prin care produce bijuterii contemporane, avangardiste sau inspirate din tradiţia românească.

    The Box Barbell Club: 27 august 2018 este ziua în care The Box – Barbell Club, un centru sportiv care şi-a propus să îi determine pe oameni să facă sport, îşi făcea loc pe piaţa din Cluj-Napoca, fondat de Dan Mocan, Dani Faur şi Bogdan Petrican.

    Urban Beasts: Bogdan Pogăcean, Kristof Toth şi Mădălina Butean, trei tineri din Cluj-Napoca, s-au cunoscut în octombrie 2018, pentru a face un antrenament sportiv împreună, iar două luni mai târziu le-a venit ideea de a-şi face propriul business, aşa că au deschis porţile centrului sportiv Urban Beasts.

    Verde Fresh: Afacerea Verde Fresh a luat fiinţă în anul 2017 în Cluj-Napoca, ca un business de familie, pornit de Delia (profesor) şi George Buliga (business analist), din dorinţa de a face un produs local, proaspăt, pentru care au văzut cerere din partea mai multor cunoştinţe. Verde Fresh este un brand sub care se vinde lapte de migdale.

    ↗  ORADEA

    Atelier Lignum: Daniel Jolţa, de meserie inginer constructor, avea mai mulţi ani de experienţă în domenii precum construcţii şi automotive, când a decis să devină antreprenor, valorificând pasiunea pentru procesarea lemnului. Aşa a apărut, în toamna anului 2019, Atelier Lignum, un atelier amplasat în Oradea, unde Daniel Jolţa produce platouri, tocătoare şi tăvi din lemn.


    Atelier Uglai: Vasile Uglai, licenţiat în arte şi design, a îmbinat pasiunea pentru ceasuri cu învăţăturile deprinse în timpul facultăţii şi a pornit o afacere prin care produce curele de ceas din piele naturală, hand-made, într-un atelier din Oradea, alături de soţia şi fiica sa.


    Dadda: Silviu şi Andrada Prundianu au pus pe piaţă în vara anului 2019 brandul de pături pentru bebeluşi Dadda, după ce au creat o primă pătură drept cadou pentru fina lor. Primele comenzi au venit în urma participării la târguri de profil, precum Baby Expo şi Baby Boom Show.


    Imperma: Cosmin Foltuţiu s-a întors în România după mai mulţi ani petrecuţi în Spania şi a fondat, în 2018, o firmă care produce cădiţe pentru duş. Fabrica funcţionează în Oradea, sub numele Imperma. 

     

  • În timp ce majoritatea lumii medicale se concentrează pe coronavirus, doi medici români continuă lupta împotriva cancerului printr-o inovaţie tehnologică. Şi-au investit economiile în proiect

    Medicii se confruntă deseori cu lipsa de dotări, nu doar la nivel de echipamente şi consumabile, dar şi la nivel de aplicaţii software care să îi ajute în munca de cercetare atât de importantă pentru tratarea bolilor. Iar unii dintre ei nu se dau bătuţi şi nu lasă lucrurile aşa, ci încearcă să le schimbe. Un astfel de exemplu este OncoChain, un start-up din Timişoara creat de doi medici care şi-au propus să realizeze o platformă de cercetare pentru îmbunătăţirea colectării de date despre pacienţii oncologici.

    „Practic, softurile din spitalele româneşti sunt în momentul de faţă doar nişte aplicaţii de contabilitate, dar lipseşte partea de cercetare, nu poţi exporta date utile pentru cercetare în niciun fel, nu poţi selecta pacienţii după diferite criterii de diagnostic, după diferite criterii de date clinice, nu poţi face comparaţii între cohorte de pacienţi, deci eşti foarte limitat dacă vrei să faci cercetare. Aici intervenim noi“, a spus Mădălin Margan, CEO şi cofondator al OncoChain, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. De profesie medic, el a pus bazele OncoChain alături de soţia sa, tot medic, cu obiectivul de a crea o platformă care să ajute la îmbunătăţirea tratamentelor împotriva cancerului, boală cu care se luptă câteva sute de mii de români.


    „Ideea mi-a venit acum un an şi jumătate. Eram medic în Secţia de Obstetrică – Ginecologie a Spitalului Judeţean din Timişoara şi de asemenea pregăteam lucrarea de doctorat la Universitatea de Medicină şi Farmacie Babeş Bolyai din Timişoara şi sufeream din cauza lipsei de softuri medicale de calitate, în care să pot introduce datele despre pacienţi şi să export date utile în cercetarea medicală. Şi am spus că trebuie să fac ceva, să schimb situaţia. Aşa am început acest proiect împreună cu soţia mea, care este de asemenea implicată în cercetarea medicală şi este medic şi a avut aceleaşi probleme. Cumva am suferit împreună în timpul rezidenţiatului şi am spus că trebuie să schimbăm lucrurile”, a explicat el ce l-a determinat să pornească proiectul OncoChain.


    Investiţia iniţială, din resurse proprii, s-a situat la 30.000 euro, iar apoi cei doi medici au obţinut şi circa 25.000 de euro din granturi nerambursabile de la diferite companii. „Am primit două granturi nerambursabile din partea a două companii, Total şi Johnson & Johnson, în cadrul unor competiţii de start-up-uri. A fost greu la început, dar simţim că există dorinţă şi în rândul ecosistemului de start-up-uri, dar mai ales din partea posibililor clienţi şi posibililor parteneri. Am continuat să lucrăm, chiar am adus oameni noi în echipă şi am ajuns de la o schemă pe o tablă albă la o companie care acum este în două acceleratoare – HealthInc în Amsterdam şi Techcelerator în România, probabil cel mai cunoscut accelerator de tech din România la ora actuală. În continuare dezvoltăm compania, dezvoltăm produsul.”
    Fondatorii OncoChain se află acum în discuţii pentru a obţine o finanţare astfel încât să se poată extindă pe plan internaţional şi să continue dezvoltarea aplicaţiei.
    „Am observat că de multe ori echipa şi conexiunile şi partenerii pe care ţi-i alegi sunt mai importante decât finanţarea propriu-zisă, decât banii. Pentru a scala rapid şi pentru a realiza planul de dezvoltare a soft-ware-ului în următorul an am avea nevoie undeva la 450.000 de euro. Noi vom continua oricum. Echipa este foarte ambiţioasă, lucrăm în continuare, nu suntem neapărat dependenţi de această finanţare în realizarea dezideratelor pe care ni le-am propus pentru următorul an. Dar evident că pentru a accelera este nevoie de finanţare. Probabil în vara acestui an, în iunie – iulie, vom încerca să ridicăm o rundă importantă“, a precizat Mădălin Margan.
    În prezent, susţine el, softurile din spitalele româneşti sunt mai mult doar nişte aplicaţii de contabilitate, în care de cele mai multe ori medicii rezidenţi introduc procedurile ce s-au desfăşurat şi medicaţia primită de pacient cu scopul ca spitalul respectiv să primească decontarea de la Casa de Sănătate, să se ştie exact ce proceduri şi ce medicaţie trebuie să fie decontate. „Mai are şi nişte funcţionalităţi de management al pacientului cu privire la datele testelor de laborator, biletele de externare, deci îşi fac treaba bine pentru partea de management al pacientului şi decontare către CNAS. Dar lipseşte partea de cercetare, nu poţi exporta date utile pentru cercetare în niciun fel, nu poţi selecta pacienţii după diferite criterii de diagnostic, după diferite criterii de date clinice, nu poţi face comparaţii între cohorte de pacienţi, deci eşti foarte limitat dacă vrei să faci cercetare. Tocmai aici intervenim noi. Încercăm să standardizăm introducerea de date cât mai mult după diferite sisteme de clasificare internaţionale folosite de obicei în SUA, dar şi în Europa. Practic vrem să ridicăm nivelul colectării de date şi al posibilităţilor de procesare a acestor date în scop util, ştiinţific.”
    Pe lângă îmbunătăţirea colectării de date despre pacienţii oncologici, start-up-ul şi-a propus să faciliteze prin intermediul platformei OncoChain şi furnizarea de servicii de medicină personalizată şi centrată pe pacient către furnizorii de servicii medicale din acest domeniu al oncologiei. „În prezent avem un private beta. Practic, este o testare a platformei în 7 clinici de oncologie şi un proiect-pilot cu o companie farma pe care îl desfăşurăm în mai multe clinici. Deci este în producţie, dar deocamdată este o ediţie limitată, privată pentru aceste clinici, care sunt în momentul de faţă mai mult partenerii noştri decât clienţi şi accesul este gratuit”, a menţionat CEO-ul şi cofondatorul OncoChain. El a adăugat că planul este ca prin platforma OncoChain să fie conectate mai multe centre pentru a realiza studii multicentru. „O problemă în cercetarea românească este că fiecare centru îşi desfăşoară activitatea de cercetare cumva local, şi nu avem studii mari. Practic conectând centrele vrem să realizăm acest lucru.”
    Totodată, datele colectate despre pacienţii trataţi pot creşte nivelul serviciilor de sănătate.
    „Poţi să ai anumiţi parametri, să te compari cu media, cu rezultatul din platformă şi ştii unde eşti ca practician, ca şi clinică. Şi poţi rezolva anumite deficienţe mult mai uşor, poţi şti unde eşti deficitar”, a subliniat Mădălin Margan.
    În plus, a completat el, există avantaje şi pentru companiile farma deoarece ele pot orienta cercetarea. „Aducerea medicamentelor noi pe piaţă durează foarte mult şi este foarte scumpă. Această cercetare şi dezvoltare a medicamentelor noi durează poate şi 5-6-7 ani, costă şi miliarde de dolari şi atunci orice avantaj fin pe care îl poţi aduce de orientarea cercetării este un lucru benefic şi practic. Prin OncoChain se realizează colectarea de date din lumea reală, din practica clinică curentă, care sunt diferite de datele din testele clinice, care sunt mai standardizate şi mai controlate. De asemenea este un volum mai mare de date din lumea reală.”
    Fondatorii OncoChain au planuri mari şi se gândesc atât la extinderea în regiune, cât şi la nivel global, conform lui Margan: „vrem să ieşim din România, deja suntem într-un accelerator din Amsterdam şi acolo avem deja două proiecte-pilot, cu Institutul de Cancer şi un institut de sănătate publică al Olandei.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    JSLeague
    Ce face? Platformă online pentru cursuri de programare
    Necesar de finanţare: 100.000 euro
    Invitat: Diana Miron, CEO al JSLeague

    Radio-Saver
    Ce face? Soluţie bazată pe tehnologii de tip wireless şi unde radio care rezolvă problemele de localizare şi comunicare întâmpinate de unităţile de salvare şi de cei care merg în aventuri montane.
    Invitat: Dumitru Prutean, fondator al Radio-Saver din Iaşi 

    Discover Iaşi
    Ce face? Aplicaţie de turism la pachet cu biciclete electrice
    Finanţări totale atrase: 33.000 euro
    Necesar de finanţare: minimum 10.000 euro
    Invitat: Constantin Obreja, fondator şi CEO al Discover Iaşi

    SpineUP
    Ce face? Aplicaţie mobilă cu exerciţii dedicate pentru afecţiunile coloanei vertebrale
    Invitat: Andreea Bureschi, cofondator al SpineUP

    Code of Talent
    Ce face? Platformă de microlearning pentru digitalizarea conţinutului
    Investiţie iniţială: 475.000 euro
    Finanţări totale atrase: 450.000 euro
    Evaluare proiect: 3,5 milioane euro
    Invitat: Vlad Grigoriu, cofondator şi CEO al Code of Talent

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

  • Talcioc de lux online: ce vinde online un magazin care i-a avut printre clienţi pe Beatleşi

    Iar dacă vine un virus şi-ţi strică planurile de a crea ceea ce se doreşte a fi un talcioc de lux la sediu, nu-ţi mai rămâne decât să-l muţi online, până trece primejdia. La talciocul de lux al Fred Segal se găsesc şi obiecte mai ieftine, cum ar fi tricouri de 50 de dolari, scrie LA Times, dar şi blugi de câteva sute de dolari, articole vestimentare confecţionate din haine sau accesorii vechi, precum şi genţi vintage de la Chanel sau Hermès şi ceasuri Cartier, genţile şi ceasurile costând zeci de mii de dolari.