BusinessMagazin

Tag: costuri

  • Ce spune guvernatorul Mugur Isărescu despre curs: Atât ne mai trebuia, ca la majorarea de amploare a preţurilor la energie, să mai vină şi cursul de schimb cu influenţe inflaţioniste. Pe măsură ce lucrurile se vor calma, vom vedea mai multă flexibilitate a cursului

    Guvernatorul Mugur Isărescu spune că nu vede încă tendinţe periculoase la cursul de schimb, iar pe măsură ce lucrurile se vor calma, vom avea mai multă flexibilitate a cursului. 

    ”Nu vedem încă tendinţe periculoase la cursul de schimb. El a fost relativ stabil şi ne-a ajutat. Atât ne mai trebuia, ca la majorarea de amploare a preţurilor la energie, să mai vină şi cursul de schimb cu influenţe inflaţioniste. Pe măsură ce lucrurile se vor calma, vom vedea mai multă flexibilitate a cursului. Vom vedea unde duce piaţa”, a spus guvernatorul BNR comentând raportul asupra inflaţiei. 

    Rata anuală a inflaţiei s-a menţinut în traiectorie ascendentă şi în T3, dar în mod vizibil, şi-a încetinit viteza de creştere. Avem mai mulţi factori care au contribuit la creşterea inflaţiei, în mod deosebit efectele indirecte ale majorării costurilor cu energia. Dacă în trimestru precedent am avut efecte directe, acum sunt efectele indirecte, adică transmiterea majorării costurilor cu energia în costurile altor produse, a spus guvernatorul BNR Mugur Isărescu, comentând raportul privind inflaţia din noiembrie.

     

     

  • Ce spune guvernatorul Mugur Isărescu despre curs: Atât ne mai trebuia, ca la majorarea de amploare a preţurilor la energie, să mai vină şi cursul de schimb cu influenţe inflaţioniste. Pe măsură ce lucrurile se vor calma, vom vedea mai multă flexibilitate a cursului

    Guvernatorul Mugur Isărescu spune că nu vede încă tendinţe periculoase la cursul de schimb, iar pe măsură ce lucrurile se vor calma, vom avea mai multă flexibilitate a cursului. 

    ”Nu vedem încă tendinţe periculoase la cursul de schimb. El a fost relativ stabil şi ne-a ajutat. Atât ne mai trebuia, ca la majorarea de amploare a preţurilor la energie, să mai vină şi cursul de schimb cu influenţe inflaţioniste. Pe măsură ce lucrurile se vor calma, vom vedea mai multă flexibilitate a cursului. Vom vedea unde duce piaţa”, a spus guvernatorul BNR comentând raportul asupra inflaţiei. 

    Rata anuală a inflaţiei s-a menţinut în traiectorie ascendentă şi în T3, dar în mod vizibil, şi-a încetinit viteza de creştere. Avem mai mulţi factori care au contribuit la creşterea inflaţiei, în mod deosebit efectele indirecte ale majorării costurilor cu energia. Dacă în trimestru precedent am avut efecte directe, acum sunt efectele indirecte, adică transmiterea majorării costurilor cu energia în costurile altor produse, a spus guvernatorul BNR Mugur Isărescu, comentând raportul privind inflaţia din noiembrie.

     

     

  • Costurile cu energia, în atenţia celor mai mari inovatori ai lumii. Dr. Lisa Su, CEO al AMD, în cadrul evenimentului de lansare a celui mai performant procesor al companiei: „Consumul de energie devine un limitator important în centrele de date. În anumite părţi ale lumii, costurile cu energia au crescut de cinci ori”

    „Consumul de energie a devenit un limitator important în centrele de date. Iar în anumite părţi ale lumii, costurile cu energia au crescut de cinci ori”, a spus Dr. Lisa Su, preşedinte şi CEO al Advanced Micro Devices (AMD), în cadrul unui eveniment organizat în capitala mondială a inovaţiei – San Francisco. În cadrul acestuia, compania a anunţat lansarea celei de-a patra generaţii de procesoare a companiei. Denumite „Epyc” şi apărute într-o versiune iniţială în 2017, acestea au oferit AMD avantaje competitive importante în lupta cu rivali precum Intel.

    „A patra generaţie de Epyc, cu până la 96 de nuclee, este de trei ori mai performantă decât competiţia”, a spus Dr. Lisa Su în cadrul evenimentului. 

    Procesoarele de acest tip sunt utilizate de obicei pe servere imense, pe infrastructura care asigură, practic, internetul – Google Cloud, de exemplu, rulează pe AMD Epyc. Majoritatea furnizorilor mari de Cloud folosesc Epyc, de altfel, după cum reiese din discursul Lisei Su. Această nouă generaţie de procesoare ar avea rolul de a ajuta la economisirea a milioane de dolari în cazul data centerelor, datorită consumului redus de energie al acestora. 

    Pe plan local, AMD este prezentă, din 2021, printr-un centru propriu de design la Iaşi. Acolo lucrează o echipă de ingineri ce promovează deopotrivă inovaţii hardware şi software ale companiei, potrivit celor mai recente informaţii pe această temă. „Când luăm o decizie de genul acesta, ne uităm la baza de talente. Iar acesta este unul dintre motivele pentru care am venit acolo – datorită abilităţilor tehnologie pe care le-am găsit la resursa umană din regiune”, au declarat reprezentaţii companiei pentru Business MAGAZIN.

    Potrivit informaţiilor publice disponibile, Advanced Micro Devices SRL a generat venituri de 4,8 milioane de lei, iar numărul mediu de angajaţi ai companiei a ajuns la 60. 

    Listată pe bursa americană Nasdaq, compania a înregistrat la nivel global venituri de 5,6 miliarde de dolari în cel de-al treilea trimestru al anului, în creştere cu 29% prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, datorită liniilor de business Data Center, Gaming şi Embedded, după cum reiese din informaţiile oficiale ale companiei.

     

     

     

     

     

     

  • ​Cum pot reduce costurile la energie operatorii din ospitalitate? Restaurantele folosesc de trei ori mai multă energie pe metru pătrat decât alte companii

    Creşterea costurilor la energie are un impact major asupra businessurilor din ospitalitate, iar iarna aceasta se anunţă una grea din punct de vedere al costurilor, ceea ce va pune o presiune şi mai mare pe operatorii economici.

    Conform unui studiu realizat în SUA, resturantele folosesc de trei ori mai mult curent pe metru pătrat decât oricare altă companie, spun reprezentanţii Federaţiei Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România, care a elaborat un ghid cu sfaturi pentru un cosum energetic mai eficient adresat industriei ospitalităţii. Circa 35% din factura lunară la energie este reprezentată de gătitul mâncării din resturante, iar înclăzirea, ventilarea şi aerul condiţionat reprezintă circa 28% din costurile cu energia. Restul facturii este împărţit între echipamentele de igienă şi salubritate, lumini şi frigidere şi congelatoare.

    „La FPIOR suntem dedicaţi creării unei comunităţi de profesionişti care să găsească şi să implementeze cele mai bune soluţii pentru industria ospitalităţii, nu doar apărându-i interesele în discuţiile cu autorităţile dar şi creând noi oportunităţi şi platforme pentru ca jucătorii din industrie să fie mai eficienţi şi să ofere produse şi servicii de cea mai înaltă calitate utilizatorului final. Prin acest ghid venim în sprijinul jucătorilor din piaţă, care, inevitabil, au fost şi vor fi în continuare afectaţi de creşterea preţurilor la energia electrică. Chiar şi cu plafonările ce vor veni şi cu schema de ajutor pentru industrie pe care chiar astăzi le discutam la Guvern cu autorităţile, un consum eficient al energiei este imperios necesar.”, a declarat Valentin Şoneriu, Preşedintele FPIOR.

     

    Ghidul pentru reducerea consumului energetic:

     

    1. Fă-ţi propriile calcule.

    Cifrele te ajută să îţi setezi obiective realizabile şi să vezi unde şi când să utilizezi prea multă energie.

     

    2. Setează reguli pentru angajaţi.

    Ei sunt cei pe care te bazezi. Crează un ghid cu reguli şi asigură-te că le oferi timp angajaţilor să le citească şi să le înţeleagă. Lasă post-it-uri în zonele în care ajută să le reaminteşti să închidă o anumită lumină. De exemplu.

    Asigură-te că ai un angajat de bază care să supravegheze dacă aceste reguli sunt îndeplinite şi să reamintească colegilor ce trebuie să facă.

     

    3. Schimbă echipamentele vechi cu echipamente noi ce consumă mai puţină energie.

     

    4. Bagă echipamentele la revizie.

    Frigiderul foloseşte foarte mult curent dacă condensatorul tău este plin de praf şi lucrează mai greu. Aparatele condiţionate care nu au filtrele curate consum mai multă energie.

     

    5. Foloseşte aeratoare la chiuvetele din bucătărie pentru a eficientiza consumul

    de apă. Maşina de spălat vase să fie plină când începeţi un ciclu de spălare.

     

     

    6. Foloseşte filtre de apă şi asigură-te astfel că minimizezi calcifierea şi depunerea de minerale pe orice echipament care foloseşte o sursă de apă. Echipamentele care nu au depuneri de calciu şi minerale operează mai eficient.

     

    7. Cumpără un termostat bun şi asigură-te că e folosit corect. Vrei să te asiguri că e cald în restaurant peste iarnă, dar nu prea cald.

     

    8. Reconfigurează bucătăria.

    Dacă frigiderul tău are spaţiu în jurul lui pentru a putea respira şi scoate aerul cald, procesul de răcire este mai eficient şi va consuma mai puţin curent. Frigiderul şi congelatorul să nu fie lângă cuptor, acestea nu vor opera eficient dacă stau lângă degajare de aer cald.

     

    9. Micşorează-ţi meniul.

    E mai eficient să faci aceeaşi mâncare pentru patru oameni decât să faci patru feluri de mâncare diferite pentru ei.

     

    10.Foloseşte corpuri de iluminat cu LED sau CFL.

    Folosind tehnologia LED vei economisi energie până la 80%. Cu becurile CFL vei economisi energie până la 40%, dar produc mai multă lumină.

     

    11.  Închide aparatele care vor sta nefolosite mai bine de jumătate de oră.​​

  • Opinie Adrian Câciu, ministrul Finanţelor: Despre costurile de împrumut ale României. O explicaţie reală, contextualizată, calmă şi cu simţ de răspundere. (Partea I)

    Se discută mult despre dobânzile la care se împrumută statul român, despre costurile de finanţare, despre volumul cheltuielilor cu dobânzile, se prezintă scenarii apocaliptice prin aruncarea în spaţiul public a unor cifre necontextualizate, de multe ori greşit interpretate sau eronat corelate, se fac interpretări creative ale unor date prezentate distorsionat, denaturat sau prin omisiune, totul având un apanaj aparent de luptă politică. Grav este că toate aceste afirmaţii produc, direct sau indirect, efecte în piaţa financiară dar şi confuzie în spaţiul public. Din păcate, se mizează mult pe faptul că propaganda poate înlocui orice realitate şi orice context în cadrul unui narativ pe care îl credeam apus odată cu perioada comunistă, atunci când importantă era povestea şi nu starea de fapt.

    Prin urmare, consider că sunt necesare o serie de lămuriri cu privire la contextul în care ne aflăm, la cauze şi efecte, la punerea lucrurilor în matca lor normală şi mai ales la explicarea lor. Iar datoria publică a României nu se explică nici în grabă, nici superficial, ci aşezat, economic, raţional. De aceea, mi-am creionat explicaţiile în două părţi, de la echilibru şi responsabilitate la contextul global şi regional.

    Să le luăm pe rând…

    Pe vremea când nu eram ministru de finanţe explicam în articolele scrise cum se construieşte rata dobânzilor la titlurile de stat şi cum este aceasta influenţată de mai mulţi factori, printre care cei mai importanţi sunt daţi de ratingul de ţară, de rata dobânzii Lombard stabilită de băncile centrale, de perspectivele inflaţioniste, de stabilitatea fiscal-bugetară şi geo-politică dar şi de expunerea sistemului bancar intern şi extern asupra bondurilor unui stat emitent. Acestea sunt elemente general valabile care, puse în contexte diferite, pot face diferenţe, diferenţe care se traduc în costuri mai mici sau mai mari.

    Pe înţelesul tuturor, un rating de ţară mai slab consacră un nivel al dobânzilor mai ridicat. Un stoc de datorie mai amplu consacră la rândul său un nivel al dobânzii mai înalt. Deficitele fiscale ridicate, la rândul lor, influenţează costul de dobândă ca să nu mai amintesc de faptul că o inflaţie mai ridicată se regăseşte la rândul său în costul de finanţare pentru că orice investitor îşi protejează capitalul investit.

    Este însă de datoria statului, prin decidenţii săi, să ia masurile necesare pentru echilibrarea costurilor iar acest deziderat se face prin măsuri pe cel puţin două direcţii de acţiune, şi anume: managementul datoriei publice şi al costurilor de finanţare şi îmbunătăţirea structurală a cauzelor pe care se construieşte costul de finanţare.

    Managementul datoriei publice şi al costurilor de finanţare este un proces complex pe care nu mulţi îl pot înţelege, cu atât mai puţini îl pot gestiona eficient şi încă şi mai puţini îl pun în context de sustenabilitate. Poate de aici şi confuziile create în marja acestui subiect.

    Statul român are un stoc de datorie publică emis în ultimii 12 ani de circa 628,3 miliarde lei (48,8% din PIB), cu o structură aş putea spune sustenabilă unde datoria pe termen scurt reprezintă doar 11% din stoc, iar maturitatea medie este 7,4 ani.

    Din perspectiva costurilor aferente datoriei publice, un indicator foarte relevant este costul mediu aferent stocului actual al datoriei publice. Este un indicator simplu dar distinctiv care explică de ce cheltuielile cu dobânzile nu pot “exploda” de la un an la altul, dar care demonstrează care va fi nivelul cheltuielilor bugetare cu dobânzile pe termen scurt, mediu şi lung pentru că ele sunt influenţate de costul mediu aferent stocului de datorie. Privind intrinsec, din perspectiva cheltuielilor cu dobânzile şi comisioanele, este mult mai important stocul de datorie decât datoria nou emisă.

    Aşadar, costul mediu aferent stocului de datorie guvernamentală calculat ca raport între plăţile de dobânzi şi comisioane şi stocul de datorie guvernamentală la 30 septembrie 2022 era de 3,9%.

    În concluzie, avem un stoc de datorie sustenabil, de sub 50% din PIB care are o maturitate rămasă de 7,4 ani şi un cost mediu de 3,9%, cost comparabil cu perioada pre-pandemică.

    Iar între timp avem o creştere a datoriei publice cu peste 200 de miliarde lei doar în perioada 2020-2021, când cei care astăzi au curajul să ridice vocea produceau deficite publice de 9,4% din PIB, creşteau datoria publică de la 37% la aproape 50%, dar, mai grav, produceau datorie cu efect de multiplicare subunitar, negativ, fără un efect benefic pentru economie şi oameni.

    Revenind însă, 3,9% costul mediu al stocului de datorie raportat la volumul de capital împrumutat şi mai ales la contextul inflaţionist dar şi complicat dat de conflictul din proximitatea frontierei noastre, la care adăugam şi elementele de carenţă structurală ale echilibrelor macroeconomice, nu este nici pe departe atât de grav pe cât îl prezintă unii şi alţii.

    Totul este despre echilibru şi responsabilitate.

    Managementul datoriei publice se regăseşte în structură şi în cuantum în necesarul de finanţare anual iar aici doresc să fac o menţiune pentru că am observat mirare la unii care constată acum care este necesarul de finanţare încercând să transforme acest element într-unul de propagandă cu tentă negativă.

    Necesarul de finanţare anual se anunţă public, atât în cuantum, cât şi în structură, odată cu aprobarea Legii plafoanelor bugetare, lege votată chiar şi de către cei care se miră astăzi, incluzând stoc de datorie ajunsă la scadenţă şi finanţare deficit curent.

    Apropos, necesarul de finanţare este în scădere de la 14,1% în 2020 la 10,8% în acest an şi 9,4% în 2023. Sigur, era mai bine să îl găsim la 8,4% când am preluat guvernarea dar asta este altă poveste.

    Tot sub umbrela managementului datoriei publice intră şi un alt obiectiv, pe care ar trebui să-l privim dintr-o perspectivă calitativă: dezvoltarea pieţei titlurilor de stat. Diversificarea portofoliului de instrumente face parte din strategia datoriei publice a oricărei ţări dezvoltate, iar România nu va juca doar la remiză, indiferent de contextul de piaţă, ci vom continua să avem o abordare holistică asupra gestionării datoriei. 

    Gradul de dezvoltare al pieţei titlurilor de stat se reflectă prin consolidarea curbei de randament, care să includă atât termene scurte cât şi lungi, prin dezvoltarea pieţei primare şi secundare. Curba randamentelor în lei este „un bun de interes public” (public good), ea reprezintă referinţă în stabilirea preţului pentru orice alte instrumente de venit fix emise în moneda locală.

    Ministerul Finanţelor a avut, are şi va avea o strategie de finanţare prin emiterea de titluri de stat care va acoperi întreaga curbă de randamente.  

    În condiţii de stabilitate a pieţelor financiare şi mai ales în condiţiile în care politicile monetare sunt adaptabile, iar lichiditatea e amplă, cum au fost cele din perioada post pandemică, bineînţeles că misiunea e mai facilă.

    Acum însă lucrurile sunt diametral opuse. O multitudine de factori, externi şi interni, s-au manifestat într-o perioadă relativ scurtă de timp şi au deteriorat semnificativ termenii şi condiţiile de finanţare.

    Apariţia presiunilor inflaţioniste au condus deja la politici monetare restrictive atât în ţările dezvoltate cât şi în ţările emergente.

    Băncile centrale au crescut ratele de politică monetară, înăsprind condiţiile de credit şi reducând condiţiile de lichiditate din pieţe. Aceste politici şi decizii au început să fie accelerate în condiţiile apariţiei unor distorsiuni majore pe pieţele materiilor prime şi în special pe piaţa energetică, cauzate de contextul geopolitic şi de sancţiunile impuse de conflictul militar din Ucraina.

    Prin urmare, am asistat la o creştere bruscă a curbelor randamentelor, indiferent de numele ţării, de ratingul acesteia şi chiar de nevoile de finanţare.

    Orice comparaţie între costurile de finanţare de acum un an sau chiar începutul anului şi momentul de faţă este lipsită de o înţelegere de bază a modului în care funcţionează pieţele financiare şi a economiei, în general.

    Ar mai fi un aspect, cel al apartenenţei la piaţa internaţionalã. Suntem influenţaţi de factori externi, la fel ca orice stat european care activeazã pe pieţele financiare. Dar despre asta, în cea de-a doua parte.

    • Va urma-

    A doua parte a opiniei va fi publicată mâine

     

  • Cât costă să aprinzi luminile într-un mall? Scumpirile pe bandă rulantă sting becurile de Crăciun în marile centre comerciale

    Circa 17-18 kWh este consumul lunar aferent unui singur metru pătrat dintr-un centru comercial modern, în care luminile joacă un rol primordial. Aşa arată estimările unora dintre jucătorii din retailul modern.

    Astfel, luând ca reper o suprafaţă medie de 50.000 de metri pătraţi pentru un mall, consumul de electricitate ajunge la peste 850.000 de kWh . Preţul pieţei în acest moment este de 2.000 de lei/MWh (echivalentul a 1.000 de MWh). Există însă şi clienţi care au încheiat contracte la preţuri anterioare valului de scumpiri, putând avea inclusiv contracte cu 400 de lei/MWh. În aceste condiţii, factura unui mall de 50.000 de metri pătraţi pentru energia electrică ar porni aşadar de la 340.000 de lei (circa 68.000 de euro), potrivit calculelor ZF pe baza informaţiilor din piaţa de energie.

    Pe site-ul Hidroelectrica de pildă, oferta pentru businessuri este de 2.502,53 lei/MWh, ceea ce duce la o factură de 425.000 de euro lunar pentru un mall de 50.000 de metri pătraţi.

    Tot potrivit datelor din piaţa de profil, electricitatea şi gazul reprezintă aproximativ 20% din costurile totale de administrare a unui mall.

    În condiţiile unor costuri tot mai mari cu energia, unele centre comerciale au anunţat deja că iau măsuri şi că au în vedere chiar şi planuri mai drastice de economisire. Recent, reprezentanţii ParkLake, un mall din parcul Titan din Bucureşti, deţinut de portughezii de la Sonae Sierra, spuneau că au în vedere reducerea numărului de elemente decorative de Crăciun şi a numărului de ore în care acestea vor funcţiona în centrul comercial, alături de optimizarea funcţionării echipamentelor de aer condiţionat şi de iluminat din magazine, restaurante, sala de fitness şi cinematograf.

    Astfel, instalaţiile de aer condiţionat vor fi oprite la sfârşitul zilei şi ori de câte ori nu sunt strict necesare, se evaluează posibilitatea de a instala termometre în interiorul magazinelor, pentru a facilita controlul temperaturii ambiante, iar chiriaşii sunt încurajaţi să facă trecerea la iluminatul cu LED în proporţie de 100%.

    Tot în contextul preţurilor ridicate la energie, Andrei Pogonaru, proprietarul Veranda Mall, spunea că ia în calcul să reducă programul de lucru cu o oră, dacă situaţia se va agrava. Deja iluminatul nu mai este pornit noaptea, unele magazine se gândesc la un program de funcţionare redus, iar unii chiriaşi iau în calcul să deschidă cu o jumătate de oră mai târziu şi să închidă cu o jumătate de oră mai devreme.

    În condiţiile în care costurile cu energia devin din ce în ce mai împovărătoare pentru companii, unii retaileri deja au anunţat că reduc programul de lucru pentru a economisi electricitate. Este cazul germanilor de la Lidl, care au anunţat recent că modifică orarul de funcţionare a magazinelor, care se închid acum mai devreme cu o oră, în vederea reducerii consumului de energie.

    Şi în rândul magazinelor de magazine de construcţii sunt în vizor măsuri similare. Artsani, un business în domeniul bri­co­la­jului, cu două ma­gazine în judeţul Pra­hova, a schimbat, în­ce­pând cu 3 octom­brie 2022, programul magazinului său din Ploieşti, închizându-l cu o oră mai devreme, cu scopul de a reduce consumul de energie.

    Inclusiv Dedeman, cel mai mare jucă­tor de pe piaţa locală a bricolajului, se gândeş­te la reducerea programului magazi­nelor sale.

    „Analizăm această măsură (în­chiderea magazinelor mai devreme – n. red.), însă deocamdată la nivelul companiei nu s-a luat nicio decizie în acest sens”, spuneau de curând reprezentanţii Dedeman.

  • Cât costă un kilometru de autostradă în România? Estimările constructorilor pleacă de la 5 mil. Euro

    ♦ Costurile diferă în funcţie de zona în care se află autostrada, de relief, de terasamentele diferite date de soluri diferite, de existenţa sau nu a tunelurilor, a pasajelor. 

    ♦ La toate acestea se adaugă şi fluctuaţiile de preţ la materia primă şi la transport.

    Cât costă să construieşti un kilometru de autostradă în România? O întrebare al cărei răspuns ar putea elucida, uneori, opiniile referitoare la bugetele alocate proiectelor de infrastructură. În general, companiile de construcţii evită să înainteze cifre exacte referitoare la costurile pe care le presupune un kilometru de autostradă, motivând că situaţia din teren suportă numeroase necunoscute. În mod cert, costurile diferă în funcţie de zona în care se află autostrada, de relief, de terasamentele diferite date de soluri diferite, de existenţa sau nu a tunelurilor, a pasajelor. La toate acestea se adaugă şi fluctuaţiile de preţ la materia primă şi la transport. Fără o estimare însă, chiar şi grosieră, un român nu îşi va putea da niciodată seama dacă investiţiile direcţionate de stat către infrastructură reflectă cheltuielile reale şi sunt conforme cu nevoile.

    „De exemplu, între Buzău şi Focşani, aproximativ 100 de kilometri se vor realiza cu 1 miliard de euro, ceea ce înseamnă 10 milioane de euro pe kilometru. Între Piteşti şi Sibiu însă, costul este de trei ori mai mare pe kilometru“, spune Cristian Erbaşu, proprietarul companiei Construcţii Erbaşu.

    În linii mari, spun unii constructori, făcând o estimare, preţul poate varia foarte mult, de la 5 la aproape 30 de milioane de euro pentru un singur kilometru.

    „Un kilometru de autostradă în România costă aproximativ 4,5-5 milioane de euro în zona de câmpie, 7-8 milioane de euro în zona de deal, 25-28 de milioane de euro în zona montană. Valoarea unei lucrări este compusă din următoarele: materialele de construcţii (între 50 şi 55%), manopera (5-15%), utilaje şi transport (15-25%), costuri indirecte (5-15%), profit (2-5%)“, spune Marius Marta, directorul executiv al companiei de construcţii Drum Asfalt din judeţul Bihor.

    Compania lucrează în prezent la mai multe proiecte, dintre care cele mai importante sunt centura ocolitoare a oraşului Aleşd din judeţul Bihor (75 de milioane de lei), un campus şcolar în Oradea (investiţie de 77 de milioane de lei) şi centura ocolitoare din Beiuş, tot din judeţul Bihor (269 de milioane de lei).

    Drum Asfalt a avut, de altfel, oferta desemnată câştigătoare de CNAIR pentru construirea lotului dintre Pietroasele şi Buzău, parte a autostrăzii 7, care va face legătura între Ploieşti şi Paşcani. Tronsonul are o lungime de 14 kilometri şi o valoare estimată de 1,2 miliarde de lei. Potrivit site-ului CNAIR, până la expirarea termenului legal de contestare au fost depuse trei con­testaţii referitoare la câştigătorul de­semnat pentru acest lot, iar ulterior s-a dispus reevaluarea ofertei.

    Până acum, au fost atribuite contractele pentru construirea a şase din cele şapte loturi care compun bucata de autostradă dintre Ploieşti şi Focşani, urmând ca şi restul de şapte loturi, dintre care şase între Focşani şi Paşcani, să-şi găsească fiecare constructorii în perioada următoare.

    „Obiectivul asumat pentru anul acesta este ca până pe 31 decembrie să fie semnate toate contractele pentru Autostrada Moldovei. Este un proiect aşteptat de foarte mult timp de către români“, spunea în vară premierul Nicolae Ciucă.

    La rândul lor, reprezentanţii Companiei Naţionale de Admi­nistrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) spun că estimarea costurilor pentru construirea unei autostrăzi se realizează pentru fiecare obiectiv de investiţii individual, aşa că nu pot fi prezentate cifre exacte.

    Printre variabilele din teren, CNAIR menţionează relieful, tere­nul, terasamentele rutiere, structura rutieră, lucrările hidrotehnice şi multe altele.

    „De asemenea, precizăm că analiza costului este dependentă de contextul economic existent în perioada implementării proiectului de construcţie a autostrăzii, respec­tiv preţul materialelor de construcţii, preţul manoperei, costurile de expropriere etc., ceea ce influenţează nivelul de relevanţă în ceea ce priveşte transmiterea acestor informaţii“, au spus repre­zentanţii CNAIR la solicitarea ZF.

    Primul metru de autostradă din Moldova a fost construit în mod simbolic de antreprenorul Ştefan Mandachi, cel care deţine reţeaua de restaurante Spartan.

    Iniţiativa lui a fost o formă de a atrage atenţia asupra nevoii de infrastructură din acea zonă a ţării. La acel moment, el spunea că, pentru a construi acel metru de autostradă, costurile au ajuns la 4.500 de euro.

    Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, România şi-a asumat că va realiza peste 400 de kilometri de autostradă în următorii cinci ani. Totuşi, până acum, în perioada 2015-2019, aşadar tot în decurs de cinci ani, au fost daţi în folosinţă mai puţin de 210 kilometri de drum rapid în România, aşa că scepticismul cu privire la cei aproape 450 de kilometri promişi până în 2026 este justificat. Între 2010 şi 2020, ritmul mediu de construcţie de autostrăzi a fost de 31 de kilometri pe an.

     

    Ce s-a semnat

    Contractele atribuite până acum de CNAIR pentru loturile care vor face parte din Autostrada Moldovei (Ploieşti – Paşcani):

    ► Dumbrava – Mizil (21 km): construit de Impresa Pizzarotti şi Retter ProjectManagement; valoare de 1,46 mld. lei fără TVA; finalizare prevăzută în aprilie 2024

    ► Mizil – Pietroasele (28,4 km): construit de Coni şi Trace Group Hold PLC; valoare de 1,25 mld. lei fără TVA; finalizare prevăzută în aprilie 2024

    ► Pietroasele – Buzău (13,9 km): N/A (oferta câştigătoare a fost cea depusă de Drum Asfalt, însă se află acum în reevaluare); valoare de 1,2 mld. lei; finalizare estimată pentru aprilie 2024

    ► Buzău – Vadu Paşii (4,6 km): SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade; valoare de 689,3 mil. lei fără TVA; finalizare prevăzută în 2024

    ► Vadu Paşii – Râmnicu Sărat (30,8 km): SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade – Intertranscom Impex; valoare de 1,31 mld. lei fără TVA; finalizare prevăzută în 2024

    ► Râmnicu Sărat – Mândreşti Munteni (36,1 km): SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade – Intertranscom Impex; valoare de 1,46 mld. lei; finalizare prevăzută în 2024

    ► Mândreşti Munteni – Focşani Nord (10,9 km): SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade; valoare de 763,7 mil. lei fără TVA; finalizare prevăzută în 2024

    Surse: anunţuri CNAIR

     

    Cristian Erbaşu, proprietarul Construcţii Erbaşu: De exemplu, între Buzău şi Focşani aproximativ 100 de kilometri se vor realiza cu 1 miliard de euro, ceea ce înseamnă 10 milioane de euro pe kilometru. Între Piteşti şi Sibiu însă, costul este de trei ori mai mare pe kilometru.

     

    Preţul kilometrului de autostradă

    ► În zona de câmpie: 4,5 – 5 mil. euro

    ► În zona de deal: 7 – 8 mil. euro

    ► În zona montană: 25 – 28 mil. euro

    Sursa: Drum Asfalt

     

     

     

     

     

  • Pâinea, cel mai banal aliment, dar cu o valoare culturală, economică şi socială majoră, se scumpeşte dramatic în Europa, cu continentul prins în ghearele inflaţiei

    Costurile ridicate ale făinii, ouălor şi electricităţii forţează brută­riile din Europa să-şi crească preţuri­le şi să-şi reducă producţia, potrivit The New York Times.

    De la începutul războiului din Ucraina, preţul grâului pe care Julien Bourgeois îl foloseşte la moara sa de făină din centrul Franţei a crescut cu peste 30%. Acesta a îndemnat cele 1.000 de brutării pe care compania sa le aprovizionează să scumpească ba­gheta franţuzească cu 10 cenţi pentru a compensa costurile în creştere pe care trebuie să le treacă mai departe. 

    „Consumatorii îşi permit deo­cam­dată să plătească mai mult, dar preţurile vor continua să crească. Este îngrijorător“. În Franţa, unde baghetele costă deja cu peste 8% mai mult decât în urmă cu un an, spune acesta, „ne amintim că revoluţia a în­ce­put de la preţul pâinii“.

    Există semne că inflaţia din Europa îşi accelerează creşterea. Costul alimentelor a urcat deja cu 16% în UE. În acest context, puţine lucruri creează mai multă îngrijorare ca preţul pâinii. Preţurile acesteia nu au fost niciodată mai mari, pâinea fi­ind acum cu aproape 19% mai scum­pă decât cu un an în urmă, cea mai rapidă creştere consemnată vreoda­tă, potrivit Eurostat.

    Când preţul pâinii creşte, oame­nii resimt efectul imediat. Presiunile sunt la cel mai ridicat nivel în ţările mai a­pro­piate de zona de conflict, în special Ungaria, unde costul pâinii a urcat în septembrie cu 77% în ter­meni anuali. În Croaţia, Estonia, Le­tonia, Lituania, Polonia şi Slovacia, pâinea s-a scumpit cu peste 30%. Scumpirea pâinii a venit ca un şoc în Germania, preţurile urcând aici cu peste 18% într-un an.

    Furnizorii de făină se confruntă cu costuri în creştere la gaze şi elec­tricitate. Facturile cresc de asemenea pentru companiile dependente de e­nergie, incluzând mii de brutării in­dus­triale şi artizanale care folosesc cup­toare în cea mai mare parte a zilei.

    În Olanda, o mulţime de brutării au falimentat de la sfârşitul verii. Bru­tăriile din Belgia cresc preţurile, însă una din 10 au fost obligate să se în­chidă, cele mai multe închideri fiind aşteptate înainte de finalul anului.

    Inflaţia creşte în acelaşi timp costurile gestionării unui business în Europa prin faptul că determină an­gajaţii să ceară salarii mai mari.

    Attila Pecsi, proprietar al brută­riei Aran din Budapesta, spune că a majorat salariile celor 30 de angajaţi ai săi de două ori în acest an. Cheltu­ielile cu salariile reprezintă jumătate din costul unei pâini, iar materiile prime şi energia o altă treime.

    Cu cheltuielile în creştere, Pecsi a scumpit pâinea cu 12% din ianuarie şi plănuieşte o nouă scumpire înainte de sfârşitul anului. Iar consumatorii se aşteaptă la noi scumpiri, spune acesta.

     

     

  • Inflaţia împinge firmele globale spre estul Europei, în căutare de economii

    De la Praga şi Varşovia la Budapesta, companiile occidentale caută să profite de un bazin de forţă de muncă educată pentru servicii de afaceri externalizate, cum ar fi dezvoltarea de software, administrare, gestionarea salariilor şi cercetare pentru marii clienţi europeni şi americani, scrie Reuters.

    Acum, în ciuda reducerii diferenţelor salariale şi a creşterii costurilor mai rapid decât în Europa de Vest, centrele de servicii pentru afaceri din Europa Centrală care au înflorit în timpul pandemiei angajează mai mulţi oameni, în timp ce alte sectoare, cum ar fi producătorii, se retrag din cauza războiului din Ucraina şi a creşterii costurilor energiei.

    Un exemplu este Pure Storage, cu sediul în Silicon Valley. Dezvoltatorul de hardware şi software de date a declarat în septembrie că îşi dublează numărul de ingineri de la centrul său din Praga şi intenţionează să îl dubleze din nou în 2023 şi din nou în 2024, a declarat pentru Reuters Paul Melmon, şeful centrului din Cehia.

    “Este mai rentabil să angajezi un inginer la Praga decât la Mountain View, chiar şi cu inflaţia”, a spus Melmon, care a precizat că forţa de muncă diversificată reprezintă una dintre atracţiile oraşului Praga, unde Pure Storage are câteva sute de angajaţi.

    Sectorul serviciilor pentru întreprinderi a crescut de la aproape zero în urmă cu 25 de ani la o industrie care angajează aproape 800.000 de lucrători în Europa Centrală şi de Est, un motor din ce în ce mai important pentru economiile locale.

    Un studiu al Asociaţiei cehe a liderilor din domeniul serviciilor pentru întreprinderi, grupul industrial care reprezintă acest sector, estimează o creştere a ocupării forţei de muncă de 11% în 2022 şi de 13% în 2023.

    “Odată cu creşterea inflaţiei în Occident, această regiune vede mai mulţi investitori care vin să înfiinţeze centre şi noi tipuri de servicii”, a declarat Jonathan Appleton, director general al ABSL Cehia.

    Decalajul salarial s-a redus în ultimii ani, deoarece creşterea economică în ţări precum Polonia şi Cehia a depăşit-o pe cea a naţiunilor occidentale. Dar costurile de angajare în regiune sunt încă cu aproximativ 30% până la 50% mai mici, în funcţie de rol, spun companiile şi experţii.

    Capacitatea de a oferi locuri de muncă la distanţă a alimentat sectorul în timpul pandemiei, iar în prezent, inflaţia în creştere pe pieţe mari precum Marea Britanie, Germania şi Franţa joacă din nou în favoarea regiunii.

    În Polonia – care are peste 400.000 de angajaţi în domeniul serviciilor de afaceri – se aşteaptă ca sectorul să atingă o rată de creştere anuală de aproape 8% până la sfârşitul primului trimestru din 2023, în pofida unei creşteri salariale de două cifre din februarie, a unei inflaţii de 17,2% şi a războiului din Ucraina vecină.

    Inflaţia din Cehia se situează la 18%, de asemenea peste media zonei euro, de 10,0% în septembrie.

    “Presiunea puternică asupra salariilor, cu creşteri salariale pe pieţe precum Germania şi Franţa, ridică costul forţei de muncă la astfel de niveluri la care este dificil să fii eficient”, a declarat pentru Reuters Lukasz Gebski, directorul executiv al operatorului de call center Teleperformance Polska. “În Polonia, avem mulţi tineri care învaţă, studiază şi cunosc limbi străine, prin urmare potenţialul de creştere este mare şi este impulsionat şi de inflaţia ridicată din Occident…”

    Alte regiuni globale de externalizare au început să se lupte. În India, exportatorii de IT, precum TCS, Wipro şi Infosys – care formează cea mai mare parte a sectorului serviciilor de afaceri din ţară – s-au confruntat cu marje reduse în ultimele trimestre, în timp ce încercau să păstreze angajaţii pe fondul unei fluctuaţii mai mari a talentelor la nivelul întregului sector.

    Dar în Europa Centrală, unde PIB-ul ceh este prognozat la 2,3% în 2022, înainte de a încetini la 1,1% în 2023, iar economia poloneză este aşteptată să încetinească de la 4,7% în 2022 la 1,4% în 2023, furnizorii de servicii de afaceri partajate oferă speranţe.

    La Comdata, ai cărei 1.500 de lucrători din Cehia şi Ungaria operează linii de servicii telefonice, creşterea inflaţiei şi a costurilor din partea companiilor occidentale au menţinut afacerea în creştere. Compania intenţionează să îşi mărească numărul de angajaţi cu aproximativ 300 în 2022 şi 2023, a declarat şeful regional al grupului, Jan Nedelnik.

    “Pe măsură ce din ce în ce mai multe companii încearcă să taie şi să reducă costurile cu forţa de muncă, acestea vor muta serviciile din Europa de Vest”, a declarat Nedelnik pentru Reuters. “Văd că în ultimele două sau trei luni licitaţiile cresc rapid pentru roluri în limba germană, franceză, spaniolă şi engleză. Această tendinţă va continua”.

  • Două state se retrag de la Eurovision 2023. Motivul invocat

    Două state se retrag de la Eurovision 2023. Motivul invocat

    Radiodifuzorii plătesc o taxă pentru a participa la concurs, dar suma diferă în funcţie de mărimea ţării. Unele ţări au fost rugate să plătească mai mult după ce Rusia a fost exclusă din concurs, scrie BBC News.

    “Pe lângă costurile semnificative ale taxelor de înscriere, precum şi costurile de şedere în Marea Britanie – ne-am confruntat şi cu o lipsă de interes din partea sponsorilor, aşa că am decis să direcţionăm resursele existente către finanţarea proiectelor naţionale actuale şi planificate”, a declarat RTCG, serviciul public de radiodifuziune din Muntenegru.

    Costul total al participării tuturor radiodifuzorilor implicaţi se ridică în mod normal la aproximativ 5 milioane de lire sterline, dar suma exactă pe care o plăteşte fiecare participant nu este făcută publică.

    De asemenea, se pare că alte ţări au luat în considerare posibilitatea de a se retrage din cauza costurilor suplimentare.
    BBC urmează să plătească între 8 şi 17 milioane de lire sterline pentru a organiza evenimentul, în numele Ucrainei, la Liverpool, în mai 2023.
    Cele două televiziuni care s-au retras, RTCG şi MRT, nu au reuşit să treacă de semifinalele concursului din acest an de la Torino, Italia.
    MRT a precizat într-un comunicat că “taxa de înscriere majorată pentru participare”, precum şi criza energetică din Macedonia de Nord, i-au forţat să ia această decizie.

    Organizatorii concursului, European Broadcast Union, au declarat că “se angajează să menţină costurile de participare cât mai accesibile posibil”, iar taxele sale sunt “calculate în funcţie de numărul de ţări care concurează”, luând în acelaşi timp în considerare “dimensiunea relativă şi statutul financiar al membrului”.

    O listă completă a ţărilor care vor participa este aşteptată să fie confirmată în cursul acestei săptămâni.