Cel mai probabil Curtea Supremă de la Seul va depune un apel împotriva deciziei.
Lee Jae-Yong, vicepreşedinte al Samsung Electronics, a fost condamnat anul trecut la cinci ani de închisoare pentru corupţie şi spălare de bani în urma unui scandal care a provocat destituirea fostului preşedinte sud-coreean Park Geun-hye.
Scandalul a relevat legăturile ascunse între marile dinastii de business şi clasa politică sud-coreeană.
În 4 noiembrie, prinţul moştenitor Mohammad bin Salman a luat măsuri pentru a-şi consolida puterea prin înfiinţarea unui comitet anticorupţie, care a decis arestarea unor înalţi oficiali şi oameni de afaceri din Arabia Saudită.
Printre cei arestaţi s-au aflat şi trei dintre cei mai bogaţi saudiţi, inclusiv prinţul Alwaleed Bin Talal şi afaceristul Fawaz Alhokair.
Mai mulţi suspecţi au fost eliberaţi din detenţie după ce au încheiat acorduri în urma cărora au efectuat plăţi “cu diverse tipuri de active, inclusiv imobiliare, entităţi comerciale, titluri de valoare, numerar şi alte active”, a anunţat procurorul general Sheikh Saud Al Mojeb. O mare parte dintre cei arestaţi şi-au petrecut perioada de detenţie la hotelul de lux Ritz-Carlton din Riad.
Sheikh Saud a precizat că 381 de persoane au primit citaţii. Unii au fost eliberaţi pentru că nu s-au găsit suficiente dovezi, alţii după ce au recunoscut acuzaţiile de corupţie şi au încheiat înţelegeri cu Guvernul. Încă sunt încarcerate 56 de persoane.
Unul dintre cei mai celebri suspecţi, prinţul Alwaleed Bin Talal, a fost eliberat sâmbătă, dar nu se cunosc condiţiile eliberării sale, iar oficialităţile nu au comentat situaţia sa.
Săptămâna trecută, ministrul de Finanţe din Arabia Saudită a anunţat că o parte din banii recuperaţi vor fi folosiţi pentru a atenua efectele reducerii subvenţiilor şi a majorărilor de taxe, scrie incon.ro
De-a lungul anilor, au existat o serie de medici care au avut probleme penale, care au fost acuzaţi de luare de mită, de malpraxis sau chiar de constituire de grup infracţional organizat. Aceştia ar fi realizat, potrivit procurorilor, averi semnificative din mită sau din fraudarea sistemului.
Unul dintre medicii anchetaţi de procurori este Şerban Brădişteanu, care a fost şef de secţie de chirurgie cardiovasculară la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca din Bucureşti.
În anul 2014, medicul Şerban Brădişteanu, a fost, însă, achitat de către Tribunalul Bucureşti, într-un dosar de corupţie ce viza dotarea spitalelor-penitenciar.
Şerban Brădişteanu a fost acuzat de procurorii anticorupţie că ar fi primit o mită de jumătate de milion de dolari şi o alta, în mai multe tranşe, de trei milioane şi jumătate de euro, toţi banii fiind daţi de o firmă austriaco-elveţiană ce distribuie produse medicale, CC Med AG. În schimbul banilor, Brădişteanu ar fi facilitat companiei câştigarea unei licitaţii pentru echiparea spitalelor penitenciar din România, procedură desfăşurată în anii 2001-2002.
Însă, un an mai târziu, medicul a fost condamnat definitiv de către magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la un an de închisoare cu suspendare în dosarul privind favorizarea lui Adrian Năstase. După ce, în 2012, Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare pentru folisirea influenţei sau autorităţii funcţiei de preşedinte al unui partid, a încercat să se sinucidă, fiind dus ulterior la Spitalul de Urgenţă Floreasca.
„În condiţiile în care Adrian Năstase şi-a provocat leziuni prin împuşcare, acesta a fost transportat la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti şi, cu această ocazie, inculpatul Brădişteanu Şerban Alexandru, prin atitudinea sa, a încercat zădărnicirea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei privindu-l pe Năstase Adrian”, notau procurorii în rechizitoriu.
Anchetatorii precizau, la acea vreme, că medicul Şerban Brădişteanu şi-a folosit prerogativele sale de medic specialist în chirurgie cardiovasculară şi şi-a asumat internarea lui Adrian Năstase în cadrul secţiei pe care o conducea, deşi diagnosticul medical nu impunea internarea în acea secţie, iar primele intervenţii medicale au fost realizate de un alt doctor, dintr-o altă secţie.
„În continuare, deşi nu a făcut nicio menţiune cu privire la necesitatea unei intervenţii chirurgicale cardiovasculare în fişa medicală a persoanei condamnate, inculpatul Brădişteanu Şerban Alexandru şi-a arogat fără drept calitatea de a emite opiniile oficiale ale spitalului, a preluat controlul asupra comunicării publice şi a transmis că persoana condamnată are şi alte afecţiuni medicale, care, în realitate, erau secundare celor urgente gestionate deja de un alt medic”, mai arătau procurorii.
De asemenea, medicul Brădişteanu a mai fost acuzat că a evitat să comunice oficial reprezentanţilor Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti dacă Adrian Năstase poate fi încarcerat.
Un alt medic adus în faţa magistraţilor este Naum Ciomu, care a fost condamnat pentru mutilarea unui pacient.
Medicul Naum Ciomu a fost deferit justiţiei în octombrie 2004, pentru că a lăsat infirm un pacient, doctorul fiind acuzat de vătămare corporală gravă din culpă. În 13 iulie 2004, în timpul unei intervenţii, din greşeală, chirurgul urolog Ciomu i-a tăiat unui tânăr penisul, în timp ce îi opera canalul urinar din partea inferioară, apoi i-a fragmentat organul genital în mai multe bucăţi. La acea vreme, doctorul a invocat faptul că în momentul intervenţiei chirurgicale a avut un accident vascular.
Două săptămâni mai târziu, Consiliul Naţional al Colegiului Medicilor a decis ca doctorului Ciomu să-i fie retrasă definitiv autorizaţia de liberă practică. După doi ani de proces, Judecătoria Sectorului 5 l-a condamnat pe Ciomu la un an de închisoare cu suspendare şi a decis ca acesta să nu mai poată profesa ca medic primar chirurg urolog. De asemenea, acesta a fost obligat să îi plătească pacientului daune în valoare de 500.000 de euro. Mai târziu, în 2009, Tribunalul Bucureşti a decis ca Naum Ciomu să poată profesa medicina, însă nu chirurgia.
La fel de celebru a devenit şi medicul Răzvan Trancă, ce a fost acuzat de o pacientă, minoră, de viol şi tentativă de omor.
În anul 2007, medicul Răzvan Trancă a fost acuzat de viol şi tentativă de omor de către Andreea Mocanu, o pacientă în vârstă de 17 ani, care a căzut de la etajul 6 al blocului unde locuia doctorul. Colegiul Medicilor din România i-a interzis acestuia exercitarea profesiei medicale pe o perioadă de un an, începând cu luna noiembrie 2007. Totodată, medicului i s-a impus, ca o condiţie pentru reînceperea activităţii profesionale, realizarea unei evaluări de către comisia de specialitate a Colegiului Medicilor.
În 2011, medicul Trancă a fost condamnat definitiv de către instanţa supremă, la patru ani de închisoare cu suspendare pentru tentativă de omor calificat, el fiind obligat să îi plătească Andreei Mocanu 50.000 de lei daune morale. Răzvan Trancă a fost achitat de acuzaţia de viol.
Alt medic cu dosar penal este Gheorghe Burnei, care a activat în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţe de Copii „Marie Curie”.
Procurorii îl acuză pe Burnei că ar fi mascat mita cerută de la părinţi în contracte de donaţii, iar pe unii copii i-ar fi operat pentru afecţiuni inexistente în realitate, el şi familia sa primind chiar şi deplasări în străinătate de la firma care îi furniza proteze neomologate.
Anchetatorii au găsit în biroul medicului de la spitalul „Marie Curie” sumele de 13.343 de lei, 5.015 de euro şi 750 de dolari, bani ce ar fi fost primiţi de la părinţii copiilor operaţi, drept mită. Anchetatorii susţin că la dosar există numeroase declaraţii de martori, înregistrări ambientale, dar şi înscrisuri care ar proba infracţiunile în cazul medicului. Aceştia descriu „modul de operare” şi vorbesc despre experimente făcute pe copii, despre copii care erau întorşi de la operaţii pentru a crea presiune, iar astfel părinţii să plătească.
„Pentru a-i determina pe părinţii pacienţilor să-i să dea sume de bani sau alte foloase pentru efectuarea intervenţiilor chirurgicale Burnei Gheorghe îi internează pe copii pentru perioade îndelungate de timp, nejustificate medical, sau îi internează în mod repetat, fără a le efectua nici o intervenţie chirurgicală. Se prezintă părinţilor, direct sau prin alte cadre medicale, ca fiind o persoană foarte ocupată, creând astfel impresia unui privilegiu pentru pacienţi că beneficiază de serviciile sale medicale. Alte justificări pentru amânarea intervenţiilor chirurgicale sunt legate de dificultatea obţinerii protezelor medicale. Tot acest comportament este apt să inducă părinţilor ideea că pentru aceste ”beneficii” trebuie îi ofere inculpatului sume de bani. Pentru a-i convinge să urmeze calea aleasă de el, inculpatul le prezintă părinţilor o altă situaţie decât cea reală cu privire la sănătatea copiilor lor, situaţie care impune folosirea unor proteze sau dispozitive medicale”, se arăta în actele procurorilor.
Medicul Gheorghe Burnei i-ar fi convins pe părinţi de dificultatea obţinerii protezelor şi le impunea să le cumpere, pe cheltuiala lor, de la o firmă apropiată lui, „ameninţându-i că nu le va opera copilul dacă nu se conformează”. Asta în condiţiile în care acele dispozitive ar fi putut fi obţinute gratuit de spital. Astfel, susţine Parchetul, Gheorghe Burnei ar fi obţinut beneficii de la patronul respectivei firme.
De asemenea, Gheorghe Burnei ar fi prelevat de la pacienţii copii, fără consimţământul aparţinătorilor, ţesut osos şi ligamente, fără respectarea normelor în vigoare din domeniu.
„Cu ocazia percheziţiei acestea au fost descoperite în condiţii total improprii – în congelatorul unui frigider de uz casnic situat într-un spaţiu comun. Alături de aceste ţesuturi se găseau mâncare, băuturi alcoolice, diferite alte produse alimentare. Din primele date ţesuturi astfel prelevate şi păstrate au fost deja folosite ca transplant pentru alţi copii, cele descoperite la percheziţie urmând a avea o destinaţie similară. Aceste aspecte sunt cu atât mai grave cu cât spitalul şi inculpatul aveau posibilitatea legală de a apela la banca de ţesuturi pentru a realiza transplanturi într-un mod legal şi sigur pentru starea de sănătate a pacienţilor. Având în vedere cele descoperite a fost solicitat sprijinul unui specialist din cadrul Agenţiei Naţionale de Transplant”, spun procurorii. În prezent, se aşteaptă începerea procesului său, instanţa dispunând, ca măsură preventivă faţă de medicul Burnei, interdicţia ca acesta să profeseze într-un spital de stat.
Medicul Mihai Lucan din Cluj este un caz ajuns recent în atenţia publică, acesta fiind acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat.
DIICOT a informat că dosarul are ca obiect efectuarea de cercetări faţă de membrii unui grup infracţional organizat constituit de către suspecţii Mihai Lucan, Valerian Lucan şi Dan Emil Fofiu-Sânpetreanu, în calitate de angajaţi ai persoanei vătămate Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca, având ca scop însuşirea, folosirea, traficarea, după caz, a bunurilor aflate în patrimoniul Institutului, în favoarea SC LUKMED SRL. Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca ar fi fost prejudiciat cu 5.169.406,91 lei.
Potrivit anchetatorilor, ar fi fost folosite resursele financiare, materiale şi umane ale Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca în beneficiul clinicii aparţinând SC LUKMED SRL, a medicului Lucan. Mai mult, pacienţii operaţi în clinica privată ar fi avut cheltuieli de internare în ICUTR mult reduse faţă de tarifele de spitalizare stabilite anual de Institut. Conform DIICOT, în perioada 2007-2009, un număr de 159 de pacienţi au făcut obiectul unor proceduri medicale care au fost efectuate în cadrul SC LUKMED SRL cu ajutorul unei aparaturi medicale aparţinând Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca, transferată fără titlu din incinta acestei instituţii în cea a SC LUKMED SRL, în condiţiile în care sumele necesare achiziţionării kit-urilor necesare utilizării acestuia au fost achitate de către Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca, iar pacienţilor le-au fost percepută sume consistente de bani, cuprinse între 3.000 şi 6.700 euro/intervenţie.
Denunţătorul medicului, deputatul USR Emanuel Ungureanu, a făcut recent declaraţii la sediul DIICOT, precizând că întreaga activitate a lui Lucan a fost sprijinită de nume mari din spaţiul public.
„A fost ajutat de Emil Boc. Nu făcea Lukmed fără domnul Boc, care a fost operat şi la stat şi la privat. (…) Credeţi că există vreo chitanţă în acest sens? Boc l-a numit consilier personal pe doctorul Lucan. Văzând ce personaj malefic este Lucan, mă întreb ce l-a învăţat pe domnul Boc. Am făcut o sesizare să fie anchetat domnul Boc, domnul Funar. (…) Florian Bodog, împreună cu funcţionari de la Casă, au desemnat ca la un control, funcţionarii de la Casa de Asigurări au fost cazaţi la un hotel de 5 stele din Cluj. Controlul a devenit foarte moale. Domnul Bodog a intervenit ca aceia să stea la hotelul de 5 stele. Florian Bodog are relaţii vechi cu medicul Lucan, are legături printr-o relaţie de naş”, a spus Emanuel Ungureanu.
Lidiane Leite, fostă primăriţă a unei localităţi din Brazilia, a fost condamnată la 14 ani de inchisoare, scriu cei de la The Independent.
În urma unei investigaţii care a durat doi ani şi jumătate, Lidiane Leite a fost găsită vinovată de delapirea a peste 5 milioane de euro din fondul dedicat Educaţiei.
Lidiane Leite, cunoscută drept primarul WhatsApp, a devenit o emblemă a corupţiei din Brazilia. Tânăra de 25 de ani conducea micul sat Turi do Augusto, din municipiul Bom Jarim, ce se află în inima celei mai sărace regiuni a Braziliei, înainte de a fi arestată de autorităţi.
“Înainte să devin primar eram săracă. Aveam un Land Rover, acum conduc o Toyota SW4. Poate ar trebui să-mi cumpăr o maşină mai luxoasă pentru că, mulţumesc lui Dumnezeu, am destui bani să fac asta”, scria ea pe Instagram. “Pot să-mi cumpăr tot ce vreau. O să-mi cheltuiesc banii pe ce vreau şi nu mă interesează ce zic oamenii”, se mai lăuda tânăra.
Dar nu aceste declaraţii au atras atenţia autorităţilor asupra activităţii sale, ci faptul că şcolarilor nu li se oferea mâncare în timpul petrecut la şcoală, fapt reclamat de părinţii copiilor. Acum autorităţile cred că Leite ar fi furat, în perioada 2012-2014, 4 milioane de dolari din banii publici.
Lidiane Leite vindea lapte din uşă-n uşă când s-a hotărât să candideze la primărie după ce iubitul acesteia a fost împiedicat să candideze deoarece se afla sub investigaţie de către autorităţi. Leite a câştigat şi l-a numit pe Beto Rocha, iubitul ei, într-o funcţie de conducere. Se pare că în timp ce iubitul ei se ocupa de afaceri, Leite petrecea majoritatea timpului în capitala statului Maranhao, aflat la 4 ore distanţă de Bom Jardim, unde dădea petreceri, mergea la shopping şi trimitea instrucţiuni pe WhatsApp.
Autorităţile au început să investigheze afacerile primăriţei şi, exact ca într-o telenovelă, când mandatul de arestare a fost emis pe numele ei, Leite a fugit. Chiar şi aşa ea continua să trimită mesaje pe WhatsApp şi îşi avertiza subalternii să nu coopereze cu autorităţile. După 39 de zile, Lidiane Leite s-a predat.
“Am blocat toate conturile bancare ale acuzaţiilor, dar nu am găsit niciun ban. Totuşi le-am confiscat bunurile”, a spus procurorul Fabio Santos de Oliviera.
„Am spus ca vom face o dezbatere transparentă şi din mediul juridic ne vin diverse amendamente, fie că discutăm de asociaţii, de parchete. Referitor la magistraţi, cele trei legi ale justiţie s-au făcut în Parlament cu ascultarea celor interesaţi, pe baza amendamentelor depuse. V-am spus că niciuna nu îngrădeşte lupta împotriva corupţiei, nu aduce atingere independenţei justiţiei, acum mi se pare normal să aibă loc pasul doi în Parlament”, a declarat marţi Florin Iordache.
Deputatul a mai spus că, după ce legile trec de Parlament, orice formaţiune nemulţumită poate sesiza Curtea Constituţională.
Grupul de State împotriva Corupţiei (GRECO) a formulat o solicitare adresată României activând Regulamentul 34, care permite “proceduri ad hoc în situaţii excepţionale”.
“În virtutea Regulamentului procedural 34, cerem şefului Delegaţiei României să ofere, până pe 15 ianuarie 2018, informaţii pentru pregătirea unui raport ad hoc pe tema proiectelor de amendamente legislative dezbătute în prezent de Parlament pe tema justiţiei (…)”, informează GRECO într-un comunicat oficial.
Decizia de formulare a acestei solicitări adresate României a fost luată în cursul reuniunii plenare a GRECO, desfăşurată la Strasbourg.
“Sprijinită de instituţiile europene, disperate să descopere o poveste de succes după problematica extindere (UE) din 2007, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) din România a fost lăudată în ultimii ani. Cu toate acestea, în afara cercurilor de la Bruxelles, am dat peste o poveste foarte diferită – una de intimidare, coerciţie şi aparentă complicitate cu Serviciul Român de Informaţii (SRI); o tragedie a corupţiei în miezul luptei anti-corupţie”, scriu jurnaliştii de la New Europe.
De la preluarea şefiei DNA de către Laura Codruţa Kövesi, în 2012, instituţia “a efectuat mai multe arestări, a obţinut mai multe îngheţări de active şi mai multe condamnări decât oricare dintre agenţii similare din UE”, mai scriu jurnaliştii, adăugând însă că, totuşi, “sub mandatul lui Kövesi, au apărut şi preocupări semnificative cu privire la metodele DNA.”
“Au existat acuzaţii pe scară largă, prea multe pentru a nu fi luate în seamă, că principiile CEDO şi ale Cartei Drepturilor Fundamentale a UE sunt adesea încălcate în goana obsesivă după condamnări şi, chiar mai grav, că investigaţiile direcţiei implică acum, în mod obişnuit, abuzuri de putere şi condamnări motivate politic”, notează publicaţia.
Articolul face referire la ancheta în curs a unei comisii parlamentare cu privire la practicile SRI şi implicarea acestuia în dosarele DNA, dar şi despre situaţia secretarului general SRI, Dumitru Dumbravă, a cărui demisie a fost cerută de membrii comisiei de control, în contextul acuzaţiilor că a încercat să influenţeze judecătorii. “El a încercat să contacteze şi să influenţeze persoane din zona judiciară, prin intermediul Facebook, subliniind preocupările în creştere legate de relaţia din ce în ce mai compromisă dintre serviciul de informaţii şi DNA. O astfel de relaţie are ecouri care vin dintr-un capitol întunecat al istoriei româneşti”.
Jurnaliştii amintesc de cazul lui Dan Adamescu , decedat din cauza infecţiilor în închisoare, dar şi situaţia fiului acestuia.
“Fiul său, Alexander, cetăţean german, a contestat procesul inechitabil. În iunie 2016, Alexander a fost arestat la Londra pe baza unui mandat european de arestare emis de Guvernul român, fiind acuzat de complicitate cu tatăl său. Momentul arestării sale a fost cu atât mai remarcabil cu cât a avut loc în timp ce Alexander se pregătea să participe la o reuniune Frontline Club pe tema abuzurilor privind mandatele europene de arestare. În noiembrie 2016, o instanţă din România a respins cererea lui Dan Adamescu de eliberare condiţionată pentru probleme de sănătate. La 24 ianuarie 2017, Dan Adamescu a murit de septicemie în custodie, fiind în comă indusă artificial din decembrie 2016. Eliberarea pe cauţiune a lui Dan Adamescu a fost respinsă în mod repetat dintr-un motiv desprins parcă din cărţile lui Kafka: “continuă să nege acuzaţiile ce îi sunt aduse”.
Un alt caz la care face referire investigaţia New Europe este cel al omului de afaceri Gabriel Popoviciu.
“În 2009, DNA-ul a iniţiat o anchetă la adresa lui Popoviciu, pe baza unor acuzaţii legate de contribuţia sa la asocierea Băneasa, în pofida faptului că aceste acuzaţii au fost examinate şi respinse de către Procuratura Generală. În urma unui proces despre care echipa juridică a lui Popoviciu susţine că poartă semnele unei Securităţi moderne, inclusiv respingerea dovezilor cheie din partea apărării, DNA a obţinut condamnarea omului de afaceri la nouă ani de închisoare, în 2016. (…) Cazul lui Popoviciu a fost descris de surse de rang înalt din cadrul serviciilor secrete americane ca fiind bazat pe «deficienţe grave de fapt şi de drept, incompatibile cu principiile fundamentale ale statului de drept». Cu toate acestea, condamnarea a fost în mod repetat menţinută”, comentează jurnaliştii.
“Importanţa luptei împotriva corupţiei în România nu poate fi subestimată. Ceea ce arată ancheta noastră este că cei care conduc această luptă ar trebui să fie la fel de atent verificaţi ca cei pe care îi anchetează. Cu toate acestea, influenţa şi puterea vastă a DNA înseamnă că verificarea şi criticile vor veni rar din interiorul ţării. În schimb, datoria de a critica sistemul anticorupţie din României revine în mare măsură Uniunii Europene”, precizează publicaţia New Europe.
Pe Facebook, Tudor Chirilă a scris: „Mai jos e un mesaj privat pe care l-am primit mai devreme de la un om din sistem, un judecator a carui identitate – din motive lesne de inteles – aleg sa o protejez. Cititi pentru a intelege situatia grava in care ne aflam:
“Litera cu litera este adevarat! Tot ce ai spus este, din nefericire, adevarat. Dramatic si crunt. Se decide o soartă a Romaniei si oamenii nu-si dau seama! Cei mai multi sunt derutaţi din cauza lipsei de pregatire acute de care se loveste tara, unii sunt interesati, unii nepăsători, alţii pur si simplu rai/nefericiti.
Sunt judecator la o instanţă mare, pe drept civil. Sunt foarte tânără, ne acuza anumite persoane din interiorul sistemului judiciar si din afara. Am 31 de ani. Dar muncesc de la 19 ani intens, in prezent lucrez 10-12 h/zi, zi de zi, aproape fara exceptie.
Colegii mei de asemenea. Pentru un intelectual e mult. Creierul are nevoie de repaus. Nu este ca o munca fizica. Trebuie sa fim ancorati si in viata sociala pentru binele personal, dar mai ales pentru o justitie dreapta. Cu siguranta iti imaginezi consecintele. Imi iubesc profesia, iubesc oamenii, fac totul din pura constiinta, in speranta ca pun o cărămidă la clădirea binelui din tara noastra pe care o vad pierdută usor usor. Sper din suflet sa nu vina acea zi în care sa merg la serviciu si sa gasesc “o solutie dintr-un dosar pe masă”.
Din pacate pentru multi oameni suntem un ghimpe, avem prea multe privilegii. Poate multi nu ies in strada din aceste considerente. Te-ai gandit la acest aspect?! Iti pare cunoscut: “hai sa nu le plangem de mila magistratilor”?! Dar e mult mai mult decat atat.
Este vorba de puteri in stat care obligatoriu trebuie sa ramana separate si independente. Este deosebit de importanta independentă functiei in sine. Noi, ca indivizi, azi suntem, mâine nu. Cand un magistrat nu va mai judeca exclusiv dupa lege si constiinta, orice democraţie este pierdută.
Dacă as spune conditiile si privilegiile noastre, ai replica poate că suntem nebuni ca nu plecam. Lucrez cu inca 9 judecatori in birou, grefiera lucrează cu alti 2 judecatori, avem dosare multe deci suntem supusi greselilor. Ceea ce inseamna ca suntem vulnerabili, iar la momentul in care nu vom pronunta solutiile dorite pentru cine trebuie, posibil, in timp, nu imediat, sa fim cercetati pentru orice nimic, descurajaţi rand pe rand. O tara fara justitie independentă este o tara fara viitor!“
Pe Facebook,Oana Pellea a scris: „DA. Trăim un asalt al corupţiei asupra acestei ţări! Suntem agresaţi de non-valoare, de mitocănie, de mafie, de interese de partid, de lupte pentru putere. Un asalt asupra sănătaţii, educaţiei, culturii, economiei, industriei, agriculturii. Ni se zădărniceşte orice speranţă de normalitate.
Suntem sufocaţi de ordonanţe de urgenţă şi de modificări de legi. Suntem minţiţi in faţă şi luaţi drept proşti. Ni se măresc preţurile si impozitele atăt de mult încât mărirea de salariu devine o glumă proastă…. Şi, noi ce facem? Nimic. Cand trebuia sa votam…n-am iesit la vot.
Dar acum? Ce facem? Nimic…din nou…nimic. Acceptăm. Tăcem. Comentăm. Acceptăm. Ne certăm între noi apărăndu-ne propriile interese. Suntem martori inerţi şi tacuţi martori ai dezastrului ce se aşterne peste ţară şi peste vieţile noastre. Poate asta merităm”
Laura Codruţa Kovesi, citată de romaniacurata.ro: Cred că suntem cu toţii conştienţi de gravitatea situaţiei în care ne aflăm. Cel puţin noi, ca instituţie, atât eu şi colegii mei, cât şi instituţional reacţionăm doar prin metodele şi prin posibilităţile pe care le avem.
Simţim cu toţii, cel puţin de peste un an şi jumătate, că suntem efectiv sub un asalt, care se manifestă prin hărţuiri, prin intimidări, prin încercări de intimidare, că nu-şi ating scopul, prin critici uneori obiective, dar de cele mai multe ori nu, prin acel fenomen de fake-news şi la care noi nu putem să reacţionăm decât instituţional”.