BusinessMagazin

Tag: contributie

  • Liceul unde elevii fac profit din munca lor şi fondul şcolii a devenit o amintire

    Liceul Agricol din Beclean este un adevărat model pentru învăţământul românesc, elevii învăţând practic că agricultura poate fi una profitabilă dacă este făcută ca la carte, cu soiuri bune şi tehnologii moderne.

    De aproape cinci ani de când conducerea Liceului Agricol din Beclean a fost preluată de Florin Magdea, un tânăr profesor de biologie pasionat de agricultură, cei peste 400 de elevi au învăţat că agricultura este profitabilă. Florin Magdea a învăţat din familie că din agricultură se pot face bani frumoşi, aşa că a reuşit, în scurt timp după ce a ajuns la conducerea liceului agricol, să obţină venituri importante din agricultura făcută cu cap şi cu ultimele tehnologii în domeniu, cu răsaduri şi soiuri bune.

    Suma care intră anual în conturile şcolii creşte semnificativ, apropiindu-se deja de 30.000 de lei, bani pe care elevii şi profesorii îi fac de pe terenurile liceului.

    “Pasiunea pentru agricultură vine din familie, tata a fost inginer horticultor, unul dintre cei mai buni din judeţ în special pe partea din legumicultură, iar tradiţia continuă în familie şi fratele meu este inginer horticultor. Cum a fost posibil să ajungem aici? Cu muncă foarte, foarte multă muncă şi cu un colectiv sudat, iar rezultatele sunt pe măsură. Fiind un liceu cu profil agricol, printre puţinele care au mai rămas în ţară, pe lângă orele de curs avem foarte multă activitate.

    Avem un lot şcolar de aproximativ 10 hectare pe care de cel puţin cinci ani de zile se lucrează exemplar şi cu rezultate foarte bune. Colaborăm cu firme foarte mari de profil din ţară şi din străinătate care ne asigură în mare parte, pentru lotul şcolar, sămânţa, gratuit, pentru a face loturi experimentale pentru ei şi cu rezultate foarte bune. Pe de altă parte, în incinta şcolii avem o jumătate de hectar de teren în care avem înfiinţată o livadă care a intrat pe rod de anul trecut, avem solarii, parcele pentru legume şi încercăm pe cât se poate să facem totul cât se poate de ecologic”, a povestit pentru MEDIAFAX directorul Liceului Agricol din Beclean, Florin Magdea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată primele autobuze electrice care au fost introduse în circulaţie în România – GALERIE FOTO

    Primarul Emil Boc a declarat, la prezentarea celor 10 autobuze electrice, că bugetul total al proiectului este de 32 de milioane de lei, din care 27,2 milioane de lei o reprezintă contribuţia elveţiană.

    “Pentru prima dată în România se introduc în circulaţie autobuze electrice, fiind un eveniment în premieră naţională. (…) Bugetul total al proiectului este de 32 de milioane de lei, din care 27,2 milioane de lei o reprezintă contribuţia elveţiană, restul fiind acoperit din bugetul local, cu aceşti bani fiind achiziţionate 10 autobuze electrice, de producţie poloneză. Cluj-Napoca dă semnalul privind direcţia de evoluţie spre transportul public nepoluant, pentru că ne interesează sănătatea fiecăruia dintre noi şi reducerea poluării aerului, astfel că ne propunem ca prioritate strategică schimbarea flotei de transport în comun a CTP care să devină, după 2025, complet nepoluantă”, a spus Boc.

    Vezi aici mai multe imagini 

  • Cornel Coca Constantinescu (ASF): Asiguratorii au un rol semnificativ în finanţarea economiei

    “Industria asigurărilor are un rol social şi economic important  şi contribuie semnificativ la dezvoltarea economică prin compensarea pierderilor accidentale rezultate din activitatea companiilor şi prin punerea la dispoziţie a resurselor necesare reluării activităţii. În acelaşi timp, însăşi activitatea de asigurare promovează managementul responsabil şi recompensează utilizarea mijloacelor adecvate de administrare a riscului aferent activităţii. 

    Asigurările stimulează piaţa creditului, inclusiv cel imobiliar, impulsionează comerţul şi tranzacţiile prin acoperirerea riscului derivat din pierderi neprevăzute, dar posibile. 

    Societăţile de asigurare au rolul de catalizator al resurselor financiare atrase prin intermediul produselor de asigurări de viaţă şi efectuează distribuţia acestora în economie prin investiţiile realizate.

    Contribuţia societăţilor de asigurare la succesul ofertelor publice din ultimii ani nu a fost de neglijat.

    Societăţile de asigurare îndeplinesc şi rolul de investitor instituţional pe termen lung, prin investirea fondurilor în diferite societăţi, de regulă cele tranzacţionate pe piaţa de capital care îndeplinesc cerinţele de guvernanţă corporativă şi transparentă faţă de investitori, contribuind astfel la dezvoltarea pieţei de capital.

    Rolul pieţelor financiare în economie si al activităţii de intermediere este vital. Asiguratorii au un rol semnificativ în finanţarea economiei.

    Structura investiţională agregată a societăţilor de asigurare din România, reflectă faptul că 85% din plasamentele financiare ale asiguratorilor sunt orientate către instrumente financiare lichide, de tipul obligaţiunilor.’’

     

     

     

  • Florin Cîţu, PNL: Guvernul minte! A informat CE despre planurile de suspendare a contribuţiei pentru Pilonul II de pensii

    “Guvernul, PSD, minstrul Finanţelor publice mint! În perioada 10-11 aprilie, au fost discuţii cu reprezentanţii CE despre faptul că România ignoră creşterea alarmantă a deficitului structural. În contextul acestor discuţii, Guvernul României a informat CE de planurile sale de suspendare a contribuţiei pentru Pilonul II de pensii şi că va face această contribuţie “faculativă”. Dacă până şi CE ştie de ce face PSD acest circ? Ce ascunde? PSD are nevoie de timp ca să vină cu strategia de comunicare. Deja au planurile de suspendare a contribuţiei pentru Pilonul II, iar acum se gândesc cum să ni le bage pe gât şi să facem cât mai puţin scandal. Nu trebuie lăsaţi! PSD-istii mint doar pentru a mai câştiga timp”, a scris Florin Cîţu, pe pagina sa de Facebook.

    Liberalul a ataşat mesajului şi un fragment dintr-un raport al Comisiei Europene, datat pe 23 mai 2018. În acesta, se arată că Guvernul are în vedere o inversare ulterioară a reformei sistemice a sistemului de pensii din 2008, care a introdus al doilea pilon de pensii.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • RBL: Autorităţile să îşi respecte cuvântul de a creşte la 6% contribuţiile pentru pilonul II de pensii

    În ciuda beneficiilor, autorităţile române nu şi-au respectat cuvântul de a creşte contribuţia pentru pilonul II de pensii la 6% din 2016 şi chiar acţionează în sens contrar – din 2018, contribuţia a fost tăiată de la 5,1% la 3,75%. Nerespectarea calendarului de majorare a contribuţiilor la pilonul II de pensii prevăzut prin legea privind fondurile de pensii administrate privat a produs deja un cumul de efecte negative:

    •    Economia României progresează cu frâna trasă – 92% din activele de aprox. 9 miliarde de euro ale pilonului II sunt investite în economía românească şi reprezintă o sursă importantă de finanţare a creşterii companiilor antreprenoriale româneşti. Din cauza nerespectării calendarului de majorare a contribuţiilor prevăzut de lege, pilonul II de pensii are astăzi fonduri mai mici cu 1,1 miliarde de euro, potrivit Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). Înseamnă 1 miliard de euro în minus investiţi în economie.

    •    Investitorii puternici internaţionali întârzie să intre pe piaţa de capital din România – cu 1 miliard de euro în plus plasaţi de fondurile de pensii pe piaţa de capital, România ar fi fost mai aproape să depăşească statutul de piaţă de frontieră şi să aibă o piaţă de capital emergentă, condiţie esenţială pentru marii investitori internaţionali.

    •    România este mai vulnerabilă în faţa unei crize financiare internaţionale – Actualul sistem de pensii este parte din “sistemul imunitar” pe care România l-ar putea activa într-o nouă criză financiară: în cazul în care investitorii străini ar decide să se retragă de pe piaţă, cum se întâmplă în perioade de instabilitate, fondurile de pensii ar putea achiziţiona titlurile de stat româneşti vândute de aceştia. În 2008, la declanşarea crizei, fondurile de pensii private erau încă în fază de proiect, deci nu au putut juca rolul benefic pe care investitorii instituţionali locali îl au în situaţii limită. Numeroşi investitori instituţionali străini s-au grăbit, atunci, să vândă cu orice preţ obligaţiunile suverane ale României, aşteptându-se la o prăbuşire a economiei. Astăzi, după 10 ani de la declanşarea crizei, fondurile de pensii finanţează o parte semnificativă din deficitul bugetar, cumpărând titluri de stat alături de alţi investitori instituţionali majori locali. În felul acesta este asigurat un echilibru necesar în raport cu finanţatorii externi. Investitorii instituţionali locali deţin astăzi o cotă-parte comparabilă cu cea a finanţatorilor externi – circa 18% – din datoria publică finanţată prin obligaţiuni suverane. Dacă ar fi fost respectat calendarul de majorare a contribuţiilor la pilonul II de pensii, investitorii instituţionali majori locali ar fi astăzi mai bine echipaţi să acţioneze în cazul unei crizei financiare internaţionale.

    •    7 milioane de angajaţii români au astăzi cu 12,9% mai puţini bani în conturile lor de pensii – nerespectarea calendarului de majorare a contribuţiilor pentru pilonul II de pensii a condus atât la pierderea banilor promişi de stat prin lege, cât şi la pierderea efectului de multiplicare a acestor bani. Randamentul mediu obţinut la nivelul întregului sistem, de la intrarea primelor contribuţii lunare în conturi, în mai 2008, şi până la finele anului 2015 – un remarcabil 5,37% – îl situează pe locul 1 în topul randamentelor obţinute de sistemele de pensii private la nivelul Uniunii Europene, potrivit studiului organizaţiei Better Finance din 2016 “Pension Savings – The Real Return”. La un randament mediu anual de 5% al unei investiţii, valoarea contului individual se dublează într-un interval de 15 ani, dacă valoarea contribuţiei lunare rămâne constantă.

    Nerespectarea calendarului de majorare a contribuţiilor pentru pilonul II de pensii loveşte grav în încrederea antreprenorilor, investitorilor şi a celor 7 milioane de angajaţi români că statul român îşi respectă promisiunile.

    RBL cere ca guvernanţii să îşi respecte cuvântul şi să nu vulnerabilizeze întreaga economie şi capacitatea ţării de a se proteja în faţa dezechilibrelor externe pentru a rezolva, cu orice preţ, urgenţe pe termen scurt. RBL e gata să ofere puncte de vedere, asistenţă, know how şi propuneri pentru soluţii sănătoase pentru România.

    Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi non-profit care oferă o platformă de acţiune şi implicare socială pentru antreprenorii şi şefii de companii din mediul de business privat.

  • Adevărul despre Pilonul II

    La care ba lucrăm, ba nu lucrăm, la care ba avem contribuţii, ba nu avem, pe care ba îl desfiinţăm, ba nici cu o floare nu îi atingem, care ba ne încurcă, ba e grozav de folositor.

    Haideţi să privim spectacolul „Pilonul II”, doar din ultimele două luni, ca să înţelegem că nu este nimic de înţeles, pentru că de fapt nimănui nu-i pasă de pensiile românilor.

    Marţi, 3 aprilie premierul Viorica Dăncilă ne încredinţa că se lucrează la un pachet privind Pilonul II de pensii. ”Nu vă pot mai multe detalii. O să discut cu ministrul Muncii, după ce acest pachet va fi gata vom vorbi, pentru că nu vreau să venim cu un punct de vedere şi pe urmă să îl schimbăm”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.

    Pe 11 aprilie ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici anunţa că până la jumătatea anului va fi clarificat transferul pensiei de la Pilonul II la Pilonul I. „Se creează un mecanism transparent, opţional, pentru ca aceia care doresc să meargă din Pilonul II către Pilonul I să poată să o facă având toate elementele financiare transparent prezentate, cum se face în zona privată”.

    O zi mai târziu premierul Dăncilă revenea: „Pentru că în ultima perioadă au apărut o serie de speculaţii în spaţiul public, vreau să fac câteva precizări legate de Pilonul II de pensii. Finalizarea cadrului legislativ privind dezvoltarea pilonului II de pensii reprezintă una din priorităţile trimestrului următor, iar în acest sens ne vom asigura că nicio persoană nu va avea o pensie diminuată de la stat dacă contribuie la pilonul II de pensii”.

    Pe 17 aprilie 2018 Eugen Teodorovici anunţă din nou că românii vor putea opta între Pilonul 1 şi Pilonul 2 de pensii şi ne asigura că statul poate gestiona într-un mod eficient banii din fondurile de pensii.

    La începutul lunii mai apar informaţii, din surse neoficiale, legate de o întâlnire între Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă, şi administratorii principalelor fonduri de pensii private. Darius Vâlcov le-ar fi prezentat administratorilor un draft de proiect în care se stipulează contribuţii zero la Pilonul II de pensii, iar cei şapte administratori ar fi fost ameninţaţi cu ridicarea licenţei de funcţionare dacă draftul respectiv ajunge în spaţiul public.

    Asociaţia pentru Pensiile Private a negat ulterior primirea unui document oficial care să prezinte planuri concrete ale Guvernului privind Pilonul II de pensii private.

    Pe 16 mai 2018 preşedintele PSD, Liviu Dragnea declara că zvonurile privind intenţia Executivului de a introduce ”contributivitate zero” la pilonul II de pensii reprezintă ”o prostie şi o minciună”, afirmând că nu există un proiect oficial care să prevadă reforma sistemului de pensii. ”Eu sunt mai dur şi doamna prim-ministru este mai elegantă. Vă spun: este o prostie şi o minciună. Asta ca să nu complicăm răspunsul”, a declarat preşedintele PSD, Liviu Dragnea, în momentul în care premierul Viorica Dăncilă a fost întrebată dacă Executivul intenţionează să introducă o cotă zero la contribuţiile la pilonul II de pensii.

    Dragnea a mai spus că nu există niciun proiect oficial care să prevadă reforma sistemului de pensii (vă amintiţi că pe 3 aprilie acest proiect exista, îl anunţau şi premierul Dăncilă şi ministrul Finanţelor).

    O schimbare de abordare apărea, pe 17 mai, la şeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care aprecia Pilonul II drept un mecanism util pentru generaţiile care urmează să iasă la pensie. “Pilonul II este un mecanism util pentru generaţiile care urmează să iasă la pensie, ţinând cont de presiunile care vor exista asupra bugetului de pensii de stat. Populaţia îmbătrâneşte, populaţia va creşte, suntem la un nivel destul de redus al forţeui de muncă activă care contribuie la fondul de pensii. Fondul de pensii de stat va avea foarte multe presiuni. Fondul privat este supapa necesară şi foarte utilă pentru ca cei care ies la pensie să poată avea un venit complementar şi să poată să aibă o bătrâneţe mai confortabilă”.

    MecanismulUtilSupapaNecesarăŞiFoarteUtilăPentruOBătrâneţeConfortabilă nu mai apare la fel de util în „Programul Legislativ al Guvernului României pentru anul 2018”, document publicat de Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul. În document apare un „Proiect de lege privind reglementarea pensiilor obligatorii administrate privat (Pilonul II)”, categorisit drept „prioritate legislativă”, cu precizarea că în perioada 1 iulie – 31 decembrie contribuţiile aferente acestuia vor fi suspendate. Potrivit documentului, contribuţiile CAS (respectiv contribuţiile de asigurări sociale aferente pensiei) „sunt încasate integral la buget”, cu „suspendarea contribuţiilor în perioada 1.07 – 31.12.2018”. În prezent, din sumele CAS pentru Pilonul I (sistemul pensiilor administrate de stat) se direcţionează automat 3,7% către Pilonul II. Totodată, va exista şi o contribuţie a angajatorului „egală cu a angajatului şi dedusă din impozitul pe profit în funcţie de mărimea companiei (50, 25, 10 angajaţi)”, se mai arată în documentul guvernamental.

    În aceeaşi zi ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, anunţă că suspendarea plăţii contribuţiilor către Pilonul II este o soluţie a Comisiei de Prognoză, nu s-a transpus într-o OUG şi nici nu se va transpune.

    Preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, Ion Ghizdeanu, spune, şi el, că textul apărut ca referire la Pilonul II de Pensii nu reprezintă o propunere legislative a CNSP, ci este doar o variantă internă care nu trebuia preluată în programul legislativ. „Astfel de analize şi scenarii le realizăm, dar pe plan intern. S-a produs eroarea aceasta că a fost inclusă o astfel de referire în proiectul programului legislativ, de fapt, nu e niciun proiect definitivat de noi. Repet, eroarea constă în includerea unei evaluări interne a CNSP în textul transmis prin planul legislativ”, a declarat Ion Ghizdeanu. „Nu avem încă o variantă concretă şi cel mai bine este să nu se ia în considerare nicio referire la Pilonul II de Pensii. Deocamdată, nu există un proiect de lege în acest sens”, a insistat preşedintele CNSP.

    Dacă a fost o eroare, a fost în formă continuată, pentru că acelaşi proiect de lege apare şi în alt document oficial, în „Lista priorităţilor legislative ale Guvernului pentru prima sesiune ordinară a anului 2018”, la pagina 10, pe acelaşi site al Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul, unde se află proiectele de legi care urmează să fie aprobate de Guvern şi transmise spre dezbatere Parlamentului.

    Pe de altă parte, trebuie analizată şi „eroarea”: se vorbeşte în document despre contribuţiile CAS care „sunt încasate integral la buget”, cu „suspendarea contribuţiilor în perioada 1.07 – 31.12.2018”.

    Nelămuriri: despre care buget este vorba? Daca sunt suspendate, ce contribuţii sunt încasate? Tocmai am trecut contribuţiile de la angajator la angajat, aşadar ce înseamnă <<contribuţia angajatorului egală cu a angajatului şi dedusă din impozitul pe profit în funcţie de mărimea companiei (50, 25, 10 angajaţi)>>?

    Toate aceste discuţii legate de Pilonul II trebuiesc puse într-un context: economia nu mai duduie, char dacă ne plasam în primul trimestru pe locul 5 în Europa, deficitele se adâncesc, inflaţia este pe o pantă ascendentă, criza de personal se manifestă în mai toate domeniile de activitate, investiţiile bat pasul pe loc, dezvoltarea infrastructurii aşişderea. Dobânzile sunt pe cale să explodeze. Construcţiile şi consumul au frânat. Carburanţii s-au apropiat sau au depăşit preţul de 6 lei/litru, pe fondul creşterii preţului petrolului. Majorările salariale din sectorul bugetar au sporit foamea de bani a bugetului, şi nimic din cele de mai sus nu duc la o astâmpărare a acesteia.

    O naţionalizare a Pilonului 2 de pensii nu este decât o soluţie de moment.

    PSD, partidul care a guvernat cei mai mulţi ani din istoria post-decembristă a României ar fi trebuit să înveţe că rezolvările de azi pe mâine nu sunt soluţii reale şi nu fac decât să cârpească. Că, dacă vor dezvoltare şi salarii şi pensii mai mari, ar fi trebuit să se preocupe cu mulţi ani în urmă de crearea unui mediu de afaceri prietenos, atrăgător, de drumuri bune, de un sistem educaţional realist şi corect, de păstrarea în ţară a milioanelor de specialişti şi meseriaşi care au plecat din ţară.

    Iar dacă e să privim lucid toată înşiruirea de declaraţii de mai sus, toate declaraţiile care curg acum pe ecranele televizoarelor sau pe siturile de ştiri legate de Pilonul II, toate analizele, precizările şi retractările pe această temă, puse sau nu în context intern sau internaţional, putem trage o singură concluzie: pur şi simplu nu le pasă de pensii şi de viitorul acestui sistem. Doar banii aceia sunt atrăgători.

  • Cum reuşeşte un tânăr să facă 100.000 de dolari pe lună cu un site. Ideea SIMPLĂ pe care oricine o poate pune în practică

    În cinci ani, platforma de membership online Patreon a strâns două milioane de sponsori care susţin 100.000 de artişti, contribuind cu fonduri în valoare de 350 de milioane de dolari. Ce este însă Patreon?

    Serviciul a fost lansat în mai 2013 de către Jack Conte, împreună cu colegul său de camera Sam Yam. Pe atunci, Conte avea un oarecare success pe YouTube ca muzician şi reuşise să adune pe canalul său de YouTube în jur de 150.000 de subscriberi. De obicei, aduna un milion de vizualizări lunar şi a avut colaborări cu artişti ca Ben Folds şi Nick Hornby. Cu toate acestea, se alegea cu doar 50 de dolari lunar de pe urma site-ului.

    Patreon a fost soluţia. În loc să se focuseze pe milioanele de urmăritori sau pe miile de subscriberi, el a realizat că cel mai bine este să atragă câteva sute de fani înrăiţi care să scoată portofelele şi să fie dispuşi să sponsorizeze cumva activităţile sale creative.

    Inevitabilul s-a produs: Uniunea Europeană a început procesul împotriva României. Ce se va întâmpla de acum cu românii

    McDonald’s, ce lovitură! Decizia fulger luată de lanţul de fast-food. ”Nu mai facem faţă”

    Cum reuşeşte un tânăr să facă 100.000 de dolari pe lună cu un site. Ideea SIMPLĂ pe care oricine o poate pune în practică

    Noul paradis al bogaţilor planetei: Oraşul unde orice vis devine realitate, dacă ai suficienţi bani

    Rezultatele nu au întârziat să apară. În 2014, când mii de patroni i-au oferit peste 7000 de dolari pentru fiecare videoclip nou, a realizat că nu poate să conducă un astfel de site care se întrevedea promotor al unui nou tip de economie online, ca artist indie.

    La început, sponsorii au fost reticenţi înainte de a scoate din buzunar sume chiar şi de un milion de dolari anual, însă lucrurile au început să se mişte.

    La a cincea aniversare, compania a chemat 140 de persoane de la birourile din San Francisco, a găzduit 100.000 de artişti sponsorizaţi de două milioane de patroni.

    De la înfiinţare, fundaţia a strâns peste 350 de milioane de dolari, iar anul acesta, potrivit unui purtător de cuvânt, fondurile vor fi duble faţă de 2017, undeva la 300 de milioane de dolari.

    Cel mai de succes canal înscris pe platforma Patreon, Chapo Trap House, adună lunar 100.000 de dolari, de la cei peste 22.000 de sponsori.

    Un alt exemplu este scriitoarea Laurie Penny, care se numără printre persoanele sponsorizate de fanii săi, şi strânge lunar, de la cei 625 de sponsori, peste 4.000 de dolari.

  • Pensii, Plonul II: Nerespectarea cotei de 6% a contribuţiilor a tăiat 12,9% din banii românilor

    „Legea nr. 411/2004 prevedea un calendar de creştere a contribuţiei virate către Pilonul II de la 2% (din venitul brut) în 2008 la 6% în 2016 (0,5pp / an). După mai multe întârzieri, contribuţia a ajuns la 5,1% în 2016 şi în 2017 şi a scăzut la 3,75% în 2018. Din cauza nerespectării legii, românii au acum, după 10 ani de Pilon II, sume cu 12,9% mai mici în contul personal decât ar fi avut dacă legea ar fi fost respectată”, arată studiul, prezentat de Radu Crăciun, noul preşedinte APAPR, în cadrul Forumului Internaţional de Asigurări şi Reasigurări, organizat de Xprimm.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pensii, Plonul II: Nerespectarea cotei de 6% a contribuţiilor a tăiat 12,9% din banii românilor

    „Legea nr. 411/2004 prevedea un calendar de creştere a contribuţiei virate către Pilonul II de la 2% (din venitul brut) în 2008 la 6% în 2016 (0,5pp / an). După mai multe întârzieri, contribuţia a ajuns la 5,1% în 2016 şi în 2017 şi a scăzut la 3,75% în 2018. Din cauza nerespectării legii, românii au acum, după 10 ani de Pilon II, sume cu 12,9% mai mici în contul personal decât ar fi avut dacă legea ar fi fost respectată”, arată studiul, prezentat de Radu Crăciun, noul preşedinte APAPR, în cadrul Forumului Internaţional de Asigurări şi Reasigurări, organizat de Xprimm.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Automobile Dacia a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri în creştere cu 11,45%, la 5,1 mld euro

    Rezultatul înainte de impozit s-a ridicat la 550,5 milioane lei (120,5 milioane de euro), în creştere cu 9% faţă de 2016, a precizat Bocşariu. „În 2017, profitul din exploatare a urmat tendinţa cifrei de afaceri, fiind cu 57 milioane de lei mai mare decât cel din 2016, deci creşterea de business explică în cea mai mare parte această evoluţie favorabilă” a spus directorul.

    Contribuţia vânzărilor de autovehicule şi de componente auto la realizarea cifrei de afaceri a fost de 92% din totalul cifrei de afaceri, în creştere faţă de anul 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro