Tag: contracte

  • Numărul de contracte de asigurare în vigoare la finalul lunii septembrie 2019 a înregistrat o creştere uşoară de 3%

    Asigurătorii au înregistrat în portofolii peste 15,5 milioane de poliţe la finalul primelor nouă luni (T3) din 2019, în creştere cu 3% faţă de perioada similară anului trecut, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    Pe de altă parte, numărul contractelor raportate la finaluil lunii septembrie 2019 este asemănător cu numărul poliţelor înregistrate la finalul lunii iunie 2019, respectiv circa 15,5 milioane de contracte.

    Segmentul asigurărilor generale are cea mai mare pondere a numărului de contracte raportate la finalul primelor nouă luni din anul curent, de 90% din totalul numărului de contracte înregistrate.

    Analizind evoluţia acestui segment din prisma numărului de poliţe la primele nouă luni din ultimii cinci ani, se observă o creştere constantă ajungând de la circa 10 milioane de poliţe în primele nouă luni din 2015 la 13,9 milioane de contracte în T3/2019.

    Cu toate acestea, numărul poliţelor înregistrate pe segmentul asigurărilor de viaţă a avut o evoluţie diferită. Cel mai mare volum al contractelor de asigurare s-a înregistrat în primele nouă luni din 2015, respectiv aproape 3 milioane de poliţe, comparativ cu aproape 1,6 milioane de contracte la sfârşitul lunii septembrie din 2019. Această diferenţă reprezintă o scădere de 30% în cinci ani a numărului de contracte în T3/2019 faţă de T3/2015.

    Din punctul de vedere al claselor de asigurare, numărul poliţelor raportate în primele nouă luni din 2019 pentru clasa asigurărilor obligatorii auto (RCA) are o pondere de 40% din totalul numărului de contracte înregistrate. Astfel, se observă că acest segment rămâne dominant înregistrând cel mai mare număr de poliţe în primele nouă luni din ultimii cinci ani.

    La nivelul pieţei, în trimestrul al treilea al ultimilor cinci ani, numărul de poliţe de asigurare a înregistrat o creştere de aproape 25% la sfârşitul primelor nouă luni din 2019 faţă de perioada similară a anului 2015. 

  • ANCOM detaliază cerinţele privind includerea în contracte a vitezelor la internet

    Elaborând acest ghid, ANCOM le pune la dispoziţie furnizorilor instrucţiuni pentru o exprimare coerentă a vitezelor şi a procedurii de măsurare a acestora în cadrul contractelor cu utilizatorii. Ghidul detaliază şi cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească un consumator pentru a înregistra o sesizare validă şi pentru a putea solicita remedii şi obligă operatorii să menţioneze toate remediile pe care le pot acorda consumatorilor.

    Ghidul elaborat de ANCOM aduce clarificări cu privire la modul în care trebuie exprimate valorile vitezelor, factorii care pot influenţa atingerea vitezelor astfel încât utilizatorii să înţeleagă aspectele care pot afecta rezultatele unei măsurători, condiţiile în care se recomandă a fi efectuate măsurătorile de către utilizatori pentru a putea obţine vitezele de acces la internet din contract, spre exemplu condiţii referitoare la terminalul de pe care se efectuează măsurătorile, aspecte ce trebuie cuprinse în procedura de măsurare a vitezelor în vederea constatării unor diferenţe importante, permanente sau care se repetă la intervale regulate, între performanţa reală a serviciului şi cea indicată în contract, spre exemplu câte zile trebuie efectuate măsurătorile, câte măsurători se efectuează pe zi şi la ce intervale de timp, modalitatea în care un utilizator poate depune o sesizare privind nerespectarea clauzelor contractuale, pentru a putea beneficia de remedii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Curtea Europeană de Justiţie le dă dreptate polonezilor cu credite în franci elveţieni: Dacă au clauze abuzive, îşi pot renegocia contractele de credit

    Curtea Europeană de Justiţie a decis joi în favoarea consumatorilor polonezi care au luat credite ipotecare în franci elveţieni, oferindu-le posibilitatea să ceară reconversia în moneda naţională, scrie Reuters.

    ”În contractele de împrumut desfăşurate în Polonia şi indexate într-o valută străină, clauzele abuzive legate de diferenţa între ratele de schimb nu pot fi înlocuite de proviziunile dreptului civil polonez”, se arată în decizia Curţii Europene. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Nu ştii vreun business sigur, în care să bag nişte bani şi să nu fac nimic, dar să-mi aducă 10-20% pe an?!

    „Aş vrea să bag nişte bani într-un business în care să nu fac nimic, să conducă altcineva, să-mi aducă 10-20% pe an, dar fără riscuri. Eu nu mai vreau să muncesc”.
    În real estate s-a fript din 2007-2008, la bursă – mai degrabă ar băga bani în bitcoin decât în acţiunile din România, fonduri mutuale – ce sunt alea?!
    Nu cred că este singurul antreprenor/investitor român care caută afaceri în care să pună nişte bani, afaceri sigure, fără risc, care să-i aducă un câştig de 10-20% pe an.
    Mulţi au auzit sau au citit despre modelul lui Warren Buffett, care a spus cândva că el caută businessuri în care să investească şi care să-i producă profit şi când el doarme.
    Afacerile în care trebuie să munceşti de dimineaţă până seara, alea nu sunt afaceri.
    Pe piaţă sunt foarte mulţi bani disponibili, depozitele bancare sunt pline, dar dobânzile sunt foarte mici. România este supergeneroasă, cu dobânzi la lei de 3-4% pe an, în condiţiile în care cursul nu s-a depreciat cu mai mult de 1,6% la 9 luni.
    Asta înseamnă în euro un câştig de 2% faţă de o dobândă de 0 şi ceva la sută, dacă nu chiar de minus zero şi ceva la sută, cât este acum în Occident.
    Bursa de la Bucureşti a adus câştiguri de peste 30% în acest an, dar trebuie să ai nervii tari, pentru că în orice moment te poţi aştepta la o schimbare legislativă care să afecteze afacerile companiilor. Cei care au făcut bani din bussinesuri tradiţionale pe care le-au vândut ar vrea să se ducă pe bursă sau să-şi pună banii în fonduri mutuale care investesc pe bursă sau în alte instrumente financiare, dar cer asigurări că vor câştiga cel puţin 10% în euro pe an, asigurări pe care nimeni dintre administratorii de fonduri mutuale nu le poate oferi.
    Antreprenorii din clasa de mijloc care au reuşit să clădească ceva de la zero în ultimii 10 sau 20 de ani încep să obosească, pentru că au tras mult de business, l-au adus până la un anumit nivel, iar acum vor să-şi ia o rentă sigură din el, ceea ce nu prea se poate.
    Trebuie să munceşti continuu pentru a-ţi ţine clienţii şi contractele.
    Toată lumea ar vrea să facă importuri, să ia o marfă din afară pe care să o plaseze în marile reţele din comerţ fără prea multă implicare şi cu banii recuperaţi foarte repede.
    Într-un business cu servicii nu ai ce să acumulezi, pentru că afacerea depinde de proprietar, de relaţiile lui. Compania nu are active, nu are mărci, nu ar avea ce să vândă unui potenţial investitor.
    Vasile Armenean a vândut Betty Ice cu o întreagă producţie de îngheţată în spate, cu un brand, cu fabrici, cu logistică etc.
    Într-un business cu servicii baza este omul, mintea şi energia lui, care ţine totul în picioare.
    Nu prea sunt afaceri, sau chiar deloc, în care să pui banii şi cineva să-ţi plătească o rentă lunară, iar tu să treci lunar sau anual să-ţi ridici banii.
    La început proprietarul poate să aibă un director care să conducă executiv businessul, dar la un moment dat şi acesta se va „revolta” şi îşi va cere partea.
    Dar dacă cunoaşteţi businessuri sigure, care să producă bani şi când proprietarul sau investitorul dorm, să aibă un manager cinstit, să-mi spuneţi.

  • Nu ştii vreun business sigur, în care să bag nişte bani şi să nu fac nimic, dar să-mi aducă 10-20% pe an?!

    „Aş vrea să bag nişte bani într-un business în care să nu fac nimic, să conducă altcineva, să-mi aducă 10-20% pe an, dar fără riscuri. Eu nu mai vreau să muncesc”.
    În real estate s-a fript din 2007-2008, la bursă – mai degrabă ar băga bani în bitcoin decât în acţiunile din România, fonduri mutuale – ce sunt alea?!
    Nu cred că este singurul antreprenor/investitor român care caută afaceri în care să pună nişte bani, afaceri sigure, fără risc, care să-i aducă un câştig de 10-20% pe an.
    Mulţi au auzit sau au citit despre modelul lui Warren Buffett, care a spus cândva că el caută businessuri în care să investească şi care să-i producă profit şi când el doarme.
    Afacerile în care trebuie să munceşti de dimineaţă până seara, alea nu sunt afaceri.
    Pe piaţă sunt foarte mulţi bani disponibili, depozitele bancare sunt pline, dar dobânzile sunt foarte mici. România este supergeneroasă, cu dobânzi la lei de 3-4% pe an, în condiţiile în care cursul nu s-a depreciat cu mai mult de 1,6% la 9 luni.
    Asta înseamnă în euro un câştig de 2% faţă de o dobândă de 0 şi ceva la sută, dacă nu chiar de minus zero şi ceva la sută, cât este acum în Occident.
    Bursa de la Bucureşti a adus câştiguri de peste 30% în acest an, dar trebuie să ai nervii tari, pentru că în orice moment te poţi aştepta la o schimbare legislativă care să afecteze afacerile companiilor. Cei care au făcut bani din bussinesuri tradiţionale pe care le-au vândut ar vrea să se ducă pe bursă sau să-şi pună banii în fonduri mutuale care investesc pe bursă sau în alte instrumente financiare, dar cer asigurări că vor câştiga cel puţin 10% în euro pe an, asigurări pe care nimeni dintre administratorii de fonduri mutuale nu le poate oferi.
    Antreprenorii din clasa de mijloc care au reuşit să clădească ceva de la zero în ultimii 10 sau 20 de ani încep să obosească, pentru că au tras mult de business, l-au adus până la un anumit nivel, iar acum vor să-şi ia o rentă sigură din el, ceea ce nu prea se poate.
    Trebuie să munceşti continuu pentru a-ţi ţine clienţii şi contractele.
    Toată lumea ar vrea să facă importuri, să ia o marfă din afară pe care să o plaseze în marile reţele din comerţ fără prea multă implicare şi cu banii recuperaţi foarte repede.
    Într-un business cu servicii nu ai ce să acumulezi, pentru că afacerea depinde de proprietar, de relaţiile lui. Compania nu are active, nu are mărci, nu ar avea ce să vândă unui potenţial investitor.
    Vasile Armenean a vândut Betty Ice cu o întreagă producţie de îngheţată în spate, cu un brand, cu fabrici, cu logistică etc.
    Într-un business cu servicii baza este omul, mintea şi energia lui, care ţine totul în picioare.
    Nu prea sunt afaceri, sau chiar deloc, în care să pui banii şi cineva să-ţi plătească o rentă lunară, iar tu să treci lunar sau anual să-ţi ridici banii.
    La început proprietarul poate să aibă un director care să conducă executiv businessul, dar la un moment dat şi acesta se va „revolta” şi îşi va cere partea.
    Dar dacă cunoaşteţi businessuri sigure, care să producă bani şi când proprietarul sau investitorul dorm, să aibă un manager cinstit, să-mi spuneţi.

  • Noul magnet pentru chiriaşii de birouri

    Companiile din IT&C, banking şi consultanţă, trei domenii care au o pondere semnificativă în profilul chiriaşilor de birouri din Bucureşti, sunt şi printre cei mai activi în ceea ce priveşte tranzacţiile de schimbare a sediului.
    Noile clădiri din zona de centru-vest a Capitalei vor atrage cei mai mulţi chiriaşi în acest an, urmate de cele din Floreasca şi b-dul. Expoziţiei, potrivit consultanţilor imobiliari, pe măsură ce mii de oameni urmează
    să-şi schimbe biroul.
    „Criteriile care făceau ca un proiect office să fie un succes în perioada 2005-2012 nu mai sunt neapărat de actualitate. Prin urmare, proprietarii clădirilor respective trebuie să înţeleagă că singura paradigmă aplicabilă în prezent este experienţa totală oferită chiriaşului, iar elemente precum poziţionarea clădirii sau mărimea etajului nu mai garantează o rată de închiriere mare doar prin ele“, a spus George Didoiu, director, tenant services, în cadrul Colliers International România.
    La finele semestrului al doilea, din întreg stocul de clădiri de birouri din Bucureşti, de aproximativ 2,84 milioane metri pătraţi, rata de neocupare era de 7,5%, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară JLL. Cu toate că au avut loc câteva livrări importante de noi spaţii de birouri, noua ofertă a fost absorbită de cererea care s-a menţinut la un nivel semnificativ.
    „Totuşi, acest procent variază în funcţie de sub-piaţa la care ne raportăm. Există zone, precum Centru-Nord, Vest sau Floreasca-Barbu Văcărescu, unde procentul de spaţii disponibile este foarte scăzut, între 0% – 1,5%, acest lucru datorându-se lipsei de noi dezvoltări din ultima perioadă“, a spus Alesandra Sin, consultant Office Department din cadrul JLL.
    Tendinţa de relocare în clădiri de birouri noi, mai performante din punct de vedere tehnic, este firească, consideră consultanţii din piaţa imobiliară.
    „Proprietarii clădirilor de birouri sunt nevoiţi ca la un ciclu de aproximativ 10 ani să aducă îmbunătăţiri clădirilor, cum ar fi modernizarea zonei de recepţie, schimbarea sistemului de ventilaţie etc. Din aceste considerente, suntem de părere că proprietarii de clădiri de birouri care vor urma să aibă spaţii generoase vacante vor trebui să investească în reîmprospătarea imobilului pentru a atrage noi clienţi“, a subliniat Alesandra Sin.
    Nu în ultimul rând, un factor important pentru închirierea spaţiilor vacante este zona în care este amplasată clădirea. În acelaşi timp, există chiriaşi care sunt concentraţi pe eficientizarea şi optimizarea costurilor, aşa că o clădire mai veche, renovată, va deveni cu siguranţă atractivă din punct de vedere comercial pentru acest tip de clienţi şi va avea în continuare un grad de ocupare ridicat.
    Anul trecut, dezvoltatorii au finalizat proiecte de birouri noi care au totalizat 145.000 de metri pătrati, în condiţiile în care suprafaţa închiriată prin intermediul consultanţilor imobiliari a fost de 335.000 de metri pătrati, din care 45% (150.000 mp) reprezintă cerere nouă (preînchirieri, contracte noi, extinderi de suprafeţe existente şi relocări din alte imobile decât clădiri de clasă A şi B).
    Potrivit datelor JLL, gradul de neocupare a atins la finele anului trecut un minim istoric de 6,6%, pe fondul livrărilor reduse de noi spaţii şi al menţinerii unui nivel semnificativ al cererii.
    Printre proiectele ce urmează a fi sau care au fost livrate în de­cursul acestui an se numără Business Garden Bucharest dezvoltat de Vastint pe Calea Plevnei (aprox. 41.000 mp), Expo Business Park lângă Romexpo dezvoltat de Portland Trust (38.000 mp), Oregon Park C construit de Portland Trust şi vândut către Lion’s Head (25.000 mp), Equilibrium – faza I (20.000 mp), Globalworth Campus III la Dimitrie Pompeiu (30.000 mp) şi Timpuri Noi Square, dezvoltat tot de Vastint – faza III (20.000 mp). Dacă toate aceste proiecte sunt livrate la timp, stocul total al spaţiilor de birouri de clasă A şi B va depăşi pragul de 3 milioane de metri pătraţi la sfârşitul anului 2019.
    Prima mare mutare din acest an a fost cea a birourilor Renault, care începe luna aceasta şi se vă încheia la jumătatea anului. În noul sediu Renault Bucharest Connected dezvoltat de Globalworth vizavi de West Gate pe str. Preciziei, grupul francez a mutat actualele birouri ale Group Renault România alături de cele ale Renault Technologie Roumanie şi ale centrului de design.
    Tot luna aceasta ING a plecat din Crystal Tower în proiectul dezvoltat de Portland Trust în Expoziţiei, iar Enel s-a mutat în Day Tower pe b-dul. Unirii. De asemenea, Deloitte a plecat din America House din Piaţa Victoriei şi s-a mutat în The Mark de pe str. Buzeşti.
    „Decizia de a se reloca este bazată, în principal, pe oportunitatea pe care o oferă noile clădiri de birouri din subpieţe aflate mult mai aproape de cartierele unde locuiesc angajaţii – de aici şi succesul din Centru-Vest şi Timpuri Noi. Chiriaşii pleacă, în general, din clădirile cu probleme tehnice, construite de dezvoltatori fără experienţă, aflate în zone fără acces facil la mijloacele de transport în comun (în special metrou) şi /sau administrate în mod deficitar de proprietari. Din păcate, va fi dificil pentru unele din aceste clădiri să fie închiriate ulterior, dacă proprietarii nu înţeleg că, în mod natural, este nevoie de o îmbunătăţire a specificaţiilor tehnice, de completarea serviciilor oferite chiriaşilor şi de inovaţie în promovare“, a subliniat Sebastian Dragomir, director Office Advisory în cadrul Colliers.
    Pe de altă parte, el a subliniat totuşi că există clădiri care vor avea succes, în ciuda vechimii, ai căror proprietari se bucură de o imagine pozitivă în piaţă de birouri, pentru că au ştiut sau au învăţat să fidelizeze atât companiile chiriaşe, cât şi angajaţii acestora.

  • Trei constructori care erau în topul celor mai mari în urmă cu şase ani au ajuns în insolvenţă. „Este posibil să mai apară şi alte insolvenţe. Firmele care au contracte pentru lucrări publice sunt cele mai expuse“

    Întârzierea demarării unor contracte de lucrări, executarea silită de către furnizori, neplata serviciilor de către beneficiari, explozia preţurilor materialelor de construcţii şi a costurilor cu manopera sunt motivele oficialilor companiilor la momentul intrării în insolvenţă.

    Trei constructori activi pe piaţa din Ro­mânia care în urmă cu şase ani a­du­nau împreună afaceri de peste 1 mld. lei se află acum în insolvenţă, într-un sector al construcţiilor ca­re oscilează mult de la un an la al­tul. Delta ACM, Euro Cons­truct Trading ’98 şi Octagon au intrat în insolvenţă de la începutul anului 2018 până acum, în condiţiile în care în trecut, prin proiectele pe care le aveau în portofoliu, se regăseau printre cei mai mari 20 de constructori de pe piaţa locală.

    Întârzierea demarării unor contracte de lucrări, executarea silită de către furnizori, neplata serviciilor de către beneficiari, explozia preţurilor materialelor de construcţii şi a costurilor cu manopera sunt motivele invocate de oficialii companiilor la momentul intrării în insolvenţă. Iar perspectivele legate de piaţă sunt negative din punctul de vedere al specialiştilor din domeniu. „Majorările de preţuri pe care le-a impus OUG 114/2018 nu se preiau în contractele semnate an­te­rior adoptării acestui document, ceea ce înseamnă că firmele sunt obligate să suporte aceste creşteri de costuri. În aceste condiţii, este posibil să mai apară şi alte insolvenţe. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce se întâmplă cu Marea Britanie: Economia ţării s-a contractat cu 0,2% în ultimul trimestru

    Economia Marii Britanii s-a contractat pentru prima dată de la finalul anului 2012 şi până în prezent, datele oficiale arătând că PIB-ul ţării s-a micşorat cu 0,2%, potrivit CNBC.

    Un consens de analişti au prezis că rezultatele oficiale vor arăta o stagnare, dar nu o contracţie.

    Ca reacţie la datele oficiale lira sterlină a scăzut sub nivelul de 1,21 faţă de dolar şi a scăzut uşor faţă de euro.

    Indicele FTSE 100, care de obicei reacţionează invers proporţional la evoluţia lirei sterline, a crescut după rezultate, dar a ajuns în teritoriu negativ imediat după.

    Sectorul de producţie a fost principalul vinovat de rezultatul economic slab, după ce a scăzut cu 2,3% T2 2019 versus T2 2018. Acesta a fost cel mai mare declin trimestrial din primele două luni ale lui 2009 până în prezent.

    Evoluţia PIB-ului pe luna iunie s-a situat la 0%, faţă de o estimare de creştere de 0,1%.

    Încetinirea în producţia Marii Britanii era de aşteptat după o serie de probleme economice raportate în primul trimestru în anticiparea unui Brexit la finalul lunii martie. Data de ieşire la care va părăsi Marea Britanie blocul european este setată acum la 31 octombrie.

     

  • Firmele controlate de Remus Rădoi, contracte bănoase cu statul: Ne facem datoria mai bine decât Poliţia

    Firmele controlate de omul de afaceri Remus Rădoi din Caracal, Safety Security şi Spartan Pază şi Protecţie, au numeroase afaceri cu instituţiile statului.

    În Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, cele două firme figurează cu mai multe contracte încheiate cu diverse instituţii, în valoare de peste 3 milioane de lei.

    Astfel, în anul 2018, firma Spartan Security a încheiat contracte de pază şi protecţie la staţiile CFR Slatina, Piteşti, Drobeta Turnu Severin şi SRLU Craiova, în valoare de 735.139 de lei.

    Tot anul trecut, firma Safety Security a încheiat două contracte mari: unul de pază umană şi monitorizare, cu Direcţia pentru Protecţia Copilului Caracal, în valoare de 368.313 de lei, şi unul pentru paza Depoului Ploieşti, în valoare de 768.000 de lei.

    În anul 2019, aceeaşi firmă a câştigat licitaţia organizată de Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz SA, în valoare de 481.873 de lei. De asemenea, Safety Security mai are în derulare un contract de pază a Cantinei Sociale din Caracal, evaluat de 126.144 de lei, şi unul cu Administraţia Pieţelor din acelaşi oraş, în valoare de 61.320 de lei.

    Tot în cursul acestui an, firma a încheiat cu Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt un contract în valoare de 21.384 lei, în timp ce cu Primăria Caracal a semnat un contract de 460.082 de lei.

    Omul de afaceri Remus Rădoi a declarat, pentru MEDIAFAX, că toate contractele au fost încheiate legal şi că cei peste 1.800 de angajaţi ai celor două firme îşi fac datoria „mai bine decât Poliţia”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zona euro tremură din toate încheieturile: Economia Italiei se contractă din nou

    Economia Italiei s-a contractat din nou în acest trimestru, potrivit Biroului de Statistică din Italia, ceea ce complică misiunea populiştilor din guvernul italian, de a pune în practică o aşa-numită revoluţie fiscală, potrivit Bloomberg.

    Acesta ar fi al treilea trimestru într-un singur an în care economia Italiei se contractă, ceea ce arată starea precară a celei de-a treia cea mai mare economie din zona euro.

    Economia italienilor a crescut uşor în primul trimestru, după o scurtă recesiune tehnică – încât a fost singura economie din zona euro care a raportat scăderi consecutive în 2018.

    Istat (institutul italian de statistică) transmite că există o probabilitate „relativ ridicată” ca PIB-ul să scadă în acest trimestru.

    Economiştii intervievaţi de Bloomberg au dat în medie o prognoză de creştere de 0,1% pentru economia Italiei în acest trimestru, în timp ce Istat şi-a menţinut predicţia pentru restul anului, de creştere cu 0,3%.

    Dacă economia se contractă din nou, guvernul italian primeşte o nouă lovitură într-un moment în care este implicat în negocieri tensionate cu Uniunea Europeană cu privire la deficitul prea ridicat.

    Mai mult, există tensiuni şi în interiorul coaliţiei de guvernare, încât cele două formaţiuni La Liga şi M5S nu reuşesc să se pună de acord cu privire la politicile fiscale şi nu numai.