BusinessMagazin

Tag: consumatori

  • Care este miza liberalizării pieţei de energie: O piaţă de 4 miliarde de lei deţinută de 4 furnizori. 59 de furnizori urmează să se bată pe piaţa liberă a consumatorilor casnici

    Piaţa reglementată a energiei electrice pentru consumatorilor casnici, în valoare de 4 miliarde de lei, are circa 8,4 mil. de consumatori. De la 1 ianuarie 2021 piaţa energiei electrice a fost complet liberalizată, ceea ce înseamnă că fiecare consumator poate alege o ofertă de pe piaţa concurenţială a furnizorilor de energie electrică.

    Cu toate acestea, Dumitru Chisăliţă, analist din energie şi preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, este de părere că numai 10% din consumatori vor migra în piaţa liberă, din cauza lipsei de informare în ceea ce priveşte liberalizarea preţului la energie electrică pentru populaţie.

    „În primul an, dacă lucrurile merg cum au mers în prezent, nu vom avea mai mult de 10% (clienţi care să treacă în piaţa liberă – n. red.). Dacă am avea o pregătire corespunzătoare a liberalizării pieţei de energie, deşi nu avem niciun semn în acest sens, poate că am putea atinge în primul an 25% din piaţă în zona asta”, a spus Dumitru Chisăliţă.

    În anul 2019, piaţa reglementată pentru consumatorii casnici de energie a fost în valoare de 3,9 miliarde de lei şi s-a împărţit între Electrica (51%), Enel (21%), Cez (12%) şi E.On (16%), arată un raport al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Cei 4 furnizori deservesc 8,4 mil. de clienţi casnici. Datele de pe primele trei trimestre arată că piaţa a fost, în total, de 2,9 mld. de lei, în creştere cu câteva procente faţă de 2019.

    Din totalul pieţei de energie electrică pentru consumatorii casnici, cei patru furnizori deţin peste 80%.

    Odată cu liberalizarea totală a pieţei de energie electrică, consumatorii casnici pot alege din ofertele a 59 de furnizori.

    Procesul de liberalizare a iscat un scandal la finalul anului trecut. Analiştii din energie au arătat că pentru consumatorii casnici care nu vor alege oferta unui furnizor din piaţa liberă, se aplică „preţul de serviciu”, care este cu până la 26% mai mare decât preţurile din piaţa liberă. Cu o lună înainte de liberalizare, 90% dintre clienţii casnici nu ştiau de acest proces.

    Ministrul energiei Virgil Popescu a scris miercuri, pe Facebook, că va veni cu o propunere să treacă persoanele care nu au optat pentru o ofertă în piaţa concurenţială pe oferta vechiului furnizor, în loc să plătească preţul de serviciu.

    „Eu o să vin cu o propunere foarte clară: le-am spus-o celor de la ANRE. Am verificat-o cu Consiliul Concurentei, este perfect concurenţială: nu trec oamenii obligatoriu în serviciul universal care este mai scump. Nu. Le ofer oamenilor ocazia să intre direct pe preţul concurenţial, cel mai ieftin al furnizorului actual şi, dacă nu le convine, se pot schimba”, a scris scris Virgil Popescu.

     

     

  • KPMG: Pandemia schimbă comportamentul de consum: Aproape jumătate dintre consumatori spun că sunt îngrijoraţi de securitatea financiară

    Aproape jumătate dintre consumatori spun că sunt îngrijoraţi de securitatea financiară proprie în anul 2021 şi toţi estimează că vor cheltui mai puţin în următoarele 6-12 luni şi că vor prioritiza economisirea, arată un studiu realizat de KPMG la nivel global.

    “Încrederea în branduri se diminuează, iar liderii în afaceri trebuie să satisfacă în primul rând nevoia de siguranţă a consumatorilor şi angajaţilor. În acelaşi timp, companiile trebuie să ajusteze scopurile astfel încât să includă politicile de mediu şi sociale ale clienţilor. Calea către succes trece prin implementarea rapidă a tehnologiilor digitale, un aspect esenţial pentru reducerea costurilor şi acoperirea nevoii clienţilor pentru comerţ online, gestionarea riscului IT, simplificarea ofertei şi asigurarea unei diferenţieri a brandului”, a adăugat Robert Maxim, Partener Consultanţă în Afaceri, KPMG în România.

    Raportul evaluează opinia a 75.000 de consumatori din 12 pieţe şi examinează nevoia companiilor de a îşi schimba gândirea şi modalitatea de operare ca răspuns la schimbările de comportamente aduse de pandemie.

    Trendurile cheie observate includ:
    • Doi din 5 consumatori (43%) sunt îngrijoraţi de securitatea financiară proprie în anul 2021
    • Mai mult de o treime (36%) dintre consumatori acordă prioritate economiilor în detrimentul cheltuielilor
    • 37% lucrează de acasă, iar 60% estimează că telemunca va continua şi în viitor
    • Unul din 5 respondenţi (20%) doreşte să lucreze de acasă cât mai mult
    • Încrederea în transportul în comun a scăzut cu 37% faţă de perioada pre-COVID-19
    • Cheltuielile nete ar putea scădea cu 21% în următoarele 6-12 luni, comparativ cu perioada pre-COVID-19
    • Aproape jumătate (45%) dintre respondenţi estimează că principala conexiune cu brandurile va fi prin canale digitale
    • “Valoare pentru bani” este criteriul principal de achiziţie pentru 63% dintre respondenţi.

    “Observăm deja o creştere accelerată a numărului de tranzacţii desfăşurate de clienţii noştri care au o prezenţă însemnată în modul online, ajungând la peste 100.000 de tranzacţii lunare faţă de numai 40.000 înainte de declanşarea pademiei. Chiar şi pentru achiziţiile pentru care prezenţa în magazine era indicată (îmbrăcăminte), acei jucători care au oferit o experienţă cât mai apropiată de cea reală au cules roadele. În plus, organizarea distribuţiei în acest context a fost unul din factorii care au contribuit la succesul companiilor. Din punct de vedere fiscal, legislaţia conţine o serie de stimulente (profit reinvestit, cercetare-dezvoltare) care pot fi accesate de contribuabil pentru dezvoltarea acestor noi canale de distribuţie.”, spune Alexandru Comănescu, Director Consultanţă Fiscală, KPMG în România.

    Studiul indică faptul că încrederea consumatorilor în branduri este la un nivel mai scăzut faţă de perioada pre-COVID-19. Sectorul de asigurări a fost singurul cu o creştere netă a încrederii în perioada mai – septembrie, în timp ce călătorii & turism şi divertisment & agrement au înregistrat cea mai mare eroziune a încrederii în brand. Toate sectoarele au înregistrat o creştere minoră în luna septembrie în ceea ce priveşte încrederea în brand, cu excepţia sectorului bancar, care şi-a păstrat poziţia. 

  • Inovaţii pe gustul consumatorilor

    Imaginea rafturilor goale din hipermarketuri, la scurt timp după izbucnirea pandemiei de COVID-19, va rămâne mult timp întipărită în amintirile noastre. Deşi noua criză sanitară a schimbat comportamentul de consum al românilor şi i-a determinat să se orienteze, cel puţin pentru câteva luni, spre alte categorii de produse, cererea pentru alimente bio sau pe bază de plante a rămas pe un trend ascendent. Cum s-a reflectat noul context de piaţă în vânzările producătorului de lactate Danone România?

     

    Ultimele luni au adus pentru toată lumea o avalanşă de provocări şi schimbări ce au trebuit realizate extrem de rapid. A fost nevoie să ne readaptăm, pentru a asigura siguranţa angajaţilor şi a partnerilor noştri, a lanţului de aprovizionare. A fost nevoie să menţinem încrederea şi loialitatea consumatorilor în produsele noastre, să oferim sprijin comunităţilor
    într-un mod relevant, şi toate acestea într-un context cu totul nou şi în condiţii neprevăzute”, descrie Natalia Gelshtein-Kiss, market director pentru Danone România, Bulgaria şi ţările Adriatice, principalele provocări cu care compania s-a confruntat în ultima perioadă.

    Anul trecut, businessul a înregistrat o cifră de afaceri de 612,4 milioane de lei şi un profit net de 28,8 milioane. Acum, pe fondul noii crize sanitare, evoluţia companiei a fost influenţată de „schimbările petrecute peste noapte, care au intervenit în comportamentul şi nevoile consumatorilor”. Lunile de izolare au generat o schimbare în comportamentul acestora, întrucât vizitele la magazine au fost realizate mai rar şi cu o listă de cumpărături planificată cu toate produsele necesare pentru o săptămână sau chiar două, notează Gelshtein-Kiss. „Am observat cum s-a reflectat acest model de comportament şi în vânzările de top ale Danone. Am început anul cu o rată de creştere puternică, pe care am menţinut-o şi pe perioada lockdown-ului, dar şi pe parcursul trimestrului II, având în vedere faptul că fabricăm iaurturi, care sunt produse de bază în alimentaţie.”

    Potrivit ei, o creştere semnificativă s-a înregistrat în dreptul categoriilor de produse destinate copiilor şi a iaurturilor – desert, băuturile din plante Alpro rămânând, de asemenea, în topul preferinţelor consumatorilor. „Pe de altă parte, produse precum iaurturile de băut sau iaurturile cu mixuri de cereale specifice pentru micul dejun au fost cele mai afectate din moment ce nevoia de produse «on the go» s-a redus dramatic.” Spune că aceste schimbări i-au determinat pe reprezentanţii companiei să revizuiască estimările pentru segmentul de iaurturi, de la o creştere foarte puternică de o cifră, la o creştere mai modestă, tot de o cifră. „Însă nu am reanalizat estimările privind segmentul produselor pe bază de plante, aici având o creştere fermă în categorie.” În prezent, portofoliul companiei include peste 100 de produse, printre cel mai bine vândute numărându-se: iaurturile cu fermenţi specifici, produse pentru copii, deserturile,  băuturile pe bază de plante Alpro, precum şi gamele fără zahăr adăugat şi Barista din portofoliul aceleiaşi mărci. Şi segmentul Bio este una dintre tendinţele de consum din prezent. „În România, aproximativ 3% din consumul total de iaurt este generat de segmentul Bio.”

    Comparativ cu alte ţări europene, reprezentanta Danone România spune că în piaţa locală consumul de iaurt este de aproximativ 6,6 kg anual pe cap de locuitor, „scăzut în comparaţie cu alte ţări europene, dar care generează perspective pozitive pentru creştere continuă şi inovare”.

    „Putem observa tendinţele la care românii tind să se alinieze din ce în ce mai mult în ceea ce priveşte alimentaţia sănătoasă şi stilul de viaţă echilibrat, prin urmare, categoria produselor lactate are încă un potenţial mare de creştere, pe care ne dorim să îl exploatăm prin investiţii ulterioare.”Până acum, compania a investit în producţia locală de lapte peste 4 milioane de euro, investiţie care „a reuşit să dubleze producţia”. Alte peste 4 milioane de euro au fost direcţionate pentru dezvoltarea fabricii din Bucureşti, care este, în prezent, „cea mai performantă fabrică Danone din Europa, transformată într-un centru regional de producţie”. Banii au fost folosiţi pentru a creşte flexibilitatea şi capacitatea fabricii, fiind lansată totodată şi o nouă linie de producţie pentru produse bio. „De asemenea, am investit în automatizarea completă a liniilor de ambalare, având acum capacitatea de a ambala produsele pe diferite tipuri de tăvi.” Investiţiile din următoarea perioadă sunt axate spre inovaţia de produse.

     

    Natalia Gelshtein-Kiss, market director pentru Danone România, Bulgaria şi ţările Adriatice: „Am început anul cu o rată de creştere puternică, pe care am menţinut-o şi pe perioada lockdown-ului, DAR ŞI PE PARCURSUL TRIMESTRULUI II, având în vedere faptul că fabricăm iaurturi, care sunt produse de bază în alimentaţie.”

    Pe zona de producţie, businessul colaborează cu peste 20 de ferme mari româneşti şi cu peste 180 de gospodării locale, dar şi cu peste 300 de companii din România, pentru achiziţionarea de materii prime, bunuri şi servicii. „Investiţiile în parteneriate pe termen lung cu producătorii şi companiile locale reprezintă o abordare strategică prin care Danone susţine dezvoltarea mai multor comunităţi româneşti, a societăţii şi a economiei. De exemplu, în fiecare an, colectăm peste 60 de milioane de litri de lapte, peste 95% provenind de la fermierii şi gospodarii români. Astăzi producem, zilnic, peste 1 milion de iaurturi, ce ajung atât pe mesele românilor, cât şi în alte 13 ţări europene.”

    Printre măsurile pe care compania le-a luat odată cu răspândirea pandemiei, în ceea ce priveşte liniile de producţie, depozitare şi distribuţie şi echipa de 379 de angajaţi, se numără: decizia de a fixa componenţa schimburilor de lucru, atât în fabrică, cât şi în depozit, pentru a reduce la minimum orice potenţial risc de contaminare între angajaţi; implementarea sistemului de lucru de acasă pentru toţi angajaţii care şi-au putut desfăşura activitatea de la distanţă şi oferirea unor facilităţi, pentru a-i ajuta în acest sens; implementarea unor măsuri de igienă suplimentare, prin introducerea de echipamente şi operaţiuni suplimentare pentru dezinfecţie, precum şi covoraşe dezinfectante la intrarea în unităţi, fiind dezinfectate, totodată, toate suprafeţele, înainte şi după fiecare schimb, atât în fabrică, cât şi în depozitul de produs finit; supravegherea respectării standardelor de igienă şi instruiri zilnice privind regulile de sănătate şi siguranţă; introducerea unei noi politici interne potrivit căreia nu sunt permise vizitele în fabrică şi în depozit; implementarea unui protocol special pentru toţi şoferii care vin la depozit, prin intermediul căruia se limitează la minimum contactul cu angajaţii; sporirea măsurilor de igienă pentru partenerii care asigură transportul angajaţilor, prin acţiuni de dezinfecţie a microbuzelor, înainte şi după fiecare schimb de lucru şi asigurarea echipamentului de protecţie pentru fiecare membru al echipei de vânzări. „La nivel global, compania şi-a luat angajamentul ferm de a garanta contractele şi veniturile celor 100.000 de angajaţi Danone din întreaga lume până la 30 iunie 2020, oferind, de asemenea, o asigurare de sănătate extinsă
    pentru concediu medical, îngrijirea copiilor, carantină, precum şi o primă specială pentru cei care îşi desfăşoară activitatea la locul de muncă şi în prima linie pe durata pandemiei.”

  • Cum am început să produc în România: Poveştile micilor producători aflaţi la început de drum, de la investiţia iniţială la viziunea pe termen lung

    Românii care aleg să fie producători în România au în faţă o ocazie unică în ultimul deceniu, după ce criza generată de pandemia de Covid-19 a readus la suprafaţă solidaritatea consumatorilor faţă de producătorii locali.

    Economia României duce lipsă de procesatori locali, ceea ce face ca materiile prime din sectorul agricol să fie vândute prea mult în formă brută şi prea puţin într-o formă procesată, care aduce valoare adăugată. Micii producători ar putea fi răspunsul la această problemă, iar Business Magazin a hotărât să ilustreze începutul de drum al unor producători locali.

    „Am ales să produc în România pentru că e ţara noastră, aici trăim şi consider că este un lucru normal să muncim tot aici”; „Producem în România pentru că ne dorim să susţinem economia locală, dar şi pentru că aici locuim”; „Am ales să producem în România pentru că înclinaţia către producţie şi antreprenoriat este o moştenire de familie”.  

    Aşa răspund trei producători locali care au ales să fabrice în România lactate, dulceaţă, zacuscă sau bere artizanală, care şi-au dezvoltat propriile capacităţi de procesare, au deschis canale de vânzare şi au intrat astfel în marea economie a micilor producători.  

    În 2013, în orăşelul Săveni din judeţul Botoşani se năştea ideea lactatelor Viofanny, iar familia Şfabu pregătea implementarea ideii care s-a concretizat în 2014. Astăzi, compania a devenit cunoscută pentru că este unul dintre producătorii Caşcavalului de Săveni, un produs atestat tradiţional.  

    „Decizia de a începe să producem a fost una uşoară, deoarece se baza pe experienţa şi pasiunea noastră, noi provenim din familii de producători de brânzeturi. Din momentul în care ne-am hotărât să ne orientăm spre producţia brânzeturilor şi până la prima rotiţă de caşcaval Viofanny comercializată a trecut aproximativ jumătate de an, timp în care ne-am axat pe îndeplinirea tuturor formalităţilor legale necesare funcţionării”, a explicat Ştefaniea Şfabu, cofondator al  companiei Viofanny, pentru Business Magazin.

    Investiţiile şi fondurile necesare pentru investiţii sunt printre principalele probleme pe care le reclamă fermierii care nu intră în producţie, cât şi antreprenorii care dezbat motivele pentru care nu produc mai mult sau deloc în România.

    În cazul familiei Şfabu, investiţia s-a derulat în „paşi mici” şi a început cu o investiţie de 50.000 de lei din propriile economii, prin care a fost amenajată o hală de lucru unde se puteau procesa circa 400-500 de litri de lapte pe zi.

     „Cantitatea de lapte procesată ne asigura o capacitate de producţie de 35-40 kg pe zi. Iniţial, am investit economiile pe care le aveam pentru a începe producţia. Ulterior, am apelat la un credit bancar pentru extindere şi ne-am axat mereu pe reinvestirea unui procent din profit”, a spus Ştefaniea Şfabu, care estimează că investiţia iniţială s-a amortizat în
    2-3 ani.

     Astăzi producţia a crescut şi a ajuns la 7-8 tone pe an, iar micii producători au ajuns în punctul în care susţin alţi mici producători. Aşa cum arată premisa de la care a pornit incursiunea Business Magazin, România duce lipsă de procesatori, iar micii producători vând la preţuri foarte mici materia primă sau ajung să rămână cu ea. În acest sens, producătorii locali ar putea fi o soluţie pentru fermierii locali.

     „Ne-am orientat spre materie primă provenită din ferma proprie şi de la micii fermieri din zonă. Chiar şi în prezent ne axăm pe sprijinirea micilor producători din judeţ şi alegem să colectăm laptele de la fermele acestora”, a adăugat cofondatoarea Viofanny.  

    Primele rotiţe de caşcaval au ajuns la cunoştinţe şi prieteni, îşi aminteşte Ştefaniea Şfabu, iar apoi au urmat târgurile de profil, precum şi primele solicitări din partea magazinelor de cartier şi a băcăniilor – micii comercianţi tradiţionali care au o cotă de piaţă de aproape 40% în comerţul alimentar din România.  

    Vânzările în creştere au împins compania şi spre investiţii în două puncte proprii de desfacere, mai întâi în oraşul Botoşani, apoi în oraşul Suceava. Totodată, contextul creat de pandemie a adus o accelerare a vânzărilor din online, în contextul în care toată piaţa de comerţ online din România a crescut cu 28% în 2020, la 5,5 miliarde euro, conform estimărilor jucătorilor din piaţă.

    Astfel, din ideea care s-a născut în 2013 într-un mic orăşel din Botoşani, lactatele Viofanny a fost comandate în 2020 în mai multe colţuri ale ţării, în oraşe precum Bucureşti, Braşov, Constanţa, Orşova sau Reşiţa.

    Drumul spre producţie nu este unul fără provocări, iar în cazul familiei Şfabu acestea s-au concretizat printr-un timp îndelungat pentru obţinerea tuturor autorizaţiilor şi avizelor necesare funcţionării. Pe parcurs, provocările au mai apărut fie în ceea ce priveşte canalele de vânzare şi identificarea unui număr cât mai mare de parteneri, fie în ceea ce priveşte angajarea unor oameni calificaţi din piaţa muncii.

     

    „Am început cu un test”

    Nimeni nu garantează succesul unui produs sau al unui business, iar micii producători nu îşi permit să investească sute de mii sau milioane de lei în direcţii care nu sunt deja confirmate sau pe care nu le-au testat anterior.

    Aşa au arătat drumurile de început şi pentru Gica Neamţu, fondatoarea businessului Pofta Focului din Iaşi. În 2012, ea a participat la câteva evenimente cu o serie de produse artizanale şi tradiţionale pe care dorea să le scoată pe piaţă.

     „Feedbackul a fost bun, ceea ce ne-a motivat să începem construcţia halei de producţie în aşa fel încât să putem obţine toate autorizaţiile şi avizele necesare pentru activitatea de catering şi procesare legume-fructe în 2016”, a povestit Gica Neamţu, care produce astăzi diverse sortimente de dulceaţă, de zacuscă şi tocană.

    Una dintre cele mai mari provocări prin care a trecut Pofta Focului a fost birocraţia, întrucât de la primul test de piaţă şi până la obţinerea autorizaţiei de funcţionare au trecut 4 ani.

    Investiţia iniţială s-a ridicat la 40.000 de euro (circa 190.000 de lei), iar sumele au provenit atât din fonduri proprii, cât şi din finanţare bancară, reprezentând un mix prin care Gica Neamţu a mai investit încă 60.000 de euro pentru a creşte capacitatea de producţie.

    „Printre cele mai mari provocări cu care ne-am confruntat în dezvoltarea acestui business a fost nevoia de bani pentru materie primă şi utilaje. În egală măsură, ne-am confruntat şi cu lipsa forţei de muncă, dar şi cu formarea pieţei pentru produse tradiţionale premium”, a explicat antreprenoarea.

    Facilităţile de procesare precum cea dezvoltată de Pofta Focului aduc un sprijin şi pentru producătorii locali şi micii legumicultori din zona Iaşiului, întrucât le oferă noi variante în ceea ce priveşte piaţa de desfacere. Astfel, dacă legumele lor nu ajung în rafturile din Mega Image în mod direct, sau la export, ele ajung acolo procesate şi ambalate de Pofta Focului.

    Primele borcane şi-au făcut loc iniţial la evenimentele organizate de instituţii ale statului, precum târguri şi pieţe volante, care ofereau acces direct la consumatori. Ulterior, capacitatea de producţie a crescut iar produsele firmei au început să fie listate în retail, atât în lanţul de magazine Mega Image, în magazine locale de tip concept store, cât şi pe platforme online cu produse specifice, şi-anume băcănii online – acesta fiind o oportunitate din ce în ce mai mare conturată apăsat în contextul crizei sanitare.

    Pofta Focului a obţinut vânzări de 150.000 de lei în 2019, iar pentru 2020, reprezentanţii afacerii estimează că această cifră s-a dublat. În ceea ce priveşte investiţia, Gica Neamţu estimează că amortizarea acesteia se va produce abia în 15 ani, întrucât ambiţia de dezvoltare este mare, iar profitul este reinvestit constant.

    „Dacă ar fi să o iau de la capăt, aş gestiona mai bine emoţiile personale şi aş investi iniţial un procent mai mare din buget în promovare şi imagine”, a mărturisit Gica Neamţu.

     

    O moştenire de familie

    „Am ales să producem în România pentru că înclinaţia către producţie şi antreprenoriat este o moştenire de familie. Bunicii mei din partea mamei confecţionau lădiţe din lemn şi pungi, iar cei din partea tatălui produceau materiale plastice”, a explicat Leonard Mihoc, cel care a dezvoltat alături de tatăl său una dintre primele beri artizanale din România.

    Fondatorul Bere Nemţeana spune că a învăţat de la tatăl său, Iosif Mihoc, ce înseamnă administrarea unei fabrici de bere pentru că familia a deţinut prin concesiune renumita Fabrică de bere SOLCA de la Suceava. Pe baza experienţei din familie şi a unei idei încă noi pentru piaţa românească, în 2011 a început proiectul Nemţeana.

    „Când ne-am hotărât să începem proiectul Nemţeana ne-am confruntat cu foarte multă birocraţie, timp mare de aşteptare pentru branşarea la utilităţi, obţinerea autorizaţiilor necesare pentru funcţionare, încadrarea pentru sortimente de bere şi formarea unei echipe pentru producţie”, a spus el.

    Astfel, de la prima idee până la prima bere au trecut trei ani. Investiţia iniţială s-a ridicat la circa 300.000 de euro (circa 1,4 mil. lei) şi a generat o capacitate de producţie de 200-250 hectolitri pe lună.

    „Însă, între timp ne-am dezvoltat şi acum am ajuns la o capacitate de 400-500 hectolitri pe lună. Sursa investiţiei pentru fabrica de bere Nemţeana a fost una proprie, acesta a fost şi unul dintre motivele pentru care a durat mai mult să deschidem”, a povestit Mihoc.

    Producătorul de bere artizanală a încercat încă de la început ca majoritatea materiilor prime folosite să fie româneşti, adică malţ şi hamei de la producători locali. Cu toate acestea, pe măsură ce în portofoliul Nemţeana au apărut anumite beri speciale, producătorul s-a orientat şi după furnizori din afara ţării, pentru că nu găsea pe plan local sortimentele necesare de malţuri şi hameiuri.

    Primele beri Nemţeana s-au vândut în retail, în magazine mai mici şi, ulterior, în câteva baruri. Astăzi, produsele au o prezenţă mai mare atât în HoReCa, cât şi în lanţuri de retail sau alte unităţi comerciale, mai mari sau mai mici. În acelaşi timp, online-ul este un canal care prinde din ce în ce mai mult avânt, ca şi în cazul celorlalţi producători. Mai mult, berea ajunge deja şi la export către Spania.

    Leonard Mihoc a obţinut afaceri de circa 2 mil. lei în 2019 cu Bere Nemţeana, iar pentru 2020 se aşteaptă la rezultate similare.

    „Este dificil să anticipăm când vom amortiza investiţia deoarece şi în prezent mai investim în fabrică pentru acoperirea comenzilor, accesarea unor clienţi noi, dar şi păstrarea standardului şi calităţii berii. Estimez că în următorii 4-5 ani, dacă planurile noastre se concretizează, amortizăm investiţia”, a spus el.

    Cu paşi mici înspre producţie, antreprenori sau fermierii pot genera o valoare adăugată mai mare şi pot ajuta per ansamblu economia României. În plan internaţional, proiectele care se discută la nivel european şi nu numai vizează strategii de producţie locală pentru un consum cât mai local – aşa numitul plan „de la fermă la furculiţă” lansat de Comisia Europeană este o dovadă în acest sens.

     Astfel, prin paşi mici dar ambiţioşi, românii cu afaceri în agricultură, fermierii, legumicultorii, ar putea îngroşa rândurile procesatorilor locali, oprindu-se astfel din a-şi vinde fermele pe Facebook şi Olx, aşa cum a arătat o analiză publicată recent de Ziarul Financiar.

     

    STUDIU DE CAZ

    „Din banii de la nuntă ne-am luat plug şi semănătoare”

    Investiţiile într-un business pot fi făcute treptat, iar sursa fondurilor pentru investiţia iniţială reprezintă o poveste unică în cazul fiecărui producător în parte. De asemenea, nivelul investiţiilor şi al businessului poate fi scalat în funcţie de ţinta pe care un antreprenor vrea să o atingă. În cazul Irinei Ciochină, ea a fondat ferma Caprele Irinucăi după ce s-a întors de la muncă din străinătate, începând cu banii din cadoul de nuntă.

    „Am făcut totul cu fonduri proprii, economiile părinţilor mei, ale noastre din Olanda. Anul următor ne-am căsătorit şi din banii de la nuntă ne-am luat plug şi semănătoare”, scrie Irina Ciochină, fondatoare, Caprele Irinucăi, care produce lângă Iaşi lapte de capră, cât şi iaurturi şi brânzeturi. Ambiţia ei a început cu primele 10 capre şi 5 ieduţe în urmă cu opt ani, iar în punctul maxim ferma a ajuns la un număr de 150 de capre, aşa cum a explicat ea în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România.

    Ferma Caprele Irinucăi produce între 100 şi 200 de litri de lapte pe zi, timp de zece luni pe an, din care un procent cuprins între 50% şi 80% este procesat în iaurturi şi brânzeturi, care sunt vândute atât în magazinul propriu, cât şi în două carmangerii din Iaşi. Ambiţia înspre procesare a pornit printr-o investiţie de 50.000 de euro (peste 200.000 de lei), iar firma înregistrează astăzi vânzări de circa 600.000 de lei pe an, în contextul în care în fermă lucrează doar Irina împreună cu tatăl ei.

  • Ajută-i să strălucească!

    Mars România

    Motivaţie:
    Campania Orbit „Ajută-i să strălucească” vine în continuarea a patru ediţii de succes „Dăruieşte zâmbete”, prin care 18.500 de copii aflaţi în grija SOS Satele Copiilor au beneficiat de cursuri de igienă dentară şi de programe de dezvoltare personală. Dacă până acum principalii beneficiari ai programelor au fost cei mici, ediţia din 2019 a campaniei Orbit „Ajută-i să strălucească” a urmărit  sprijinirea adolescenţilor din comunitatea de tineri SOS Satele Copiilor, pentru a-i ajuta să dobândească încredere în forţele proprii şi a-i încuraja să-şi urmeze visurile, asigurându-le astfel o tranziţie cât mai usoară către o viaţă independentă, atunci când părăsesc satul. Campania a încurajat consumatorii să se alăture cauzei, astfel că 1% din valoarea oricărui pachet de gumă achiziţionat într-o anumită perioadă a fost redirecţionată către SOS Satele Copiilor pentru susţinerea programelor de dezvoltare, consiliere şi orientare profesională dedicate tinerilor.  

    Descrierea proiectului:
    Ca in fiecare an, campania a demarat cu Ziua Voluntariatului Orbit în Satul SOS Bucureşti, eveniment în care angajaţii Mars şi-au pus la dispoziţie cunoştinţele şi pasiunile pentru a-i inspira pe tineri şi au organizat scurte workshopuri vocaţionale. În cadrul acestui eveniment cântăreaţa Sore Mihalache, ambasadoarea campaniei Orbit din 2019, le-a vorbit tinerilor despre ce a însemnat pentru ea să-şi îndeplinească visul şi despre cum viaţa de adult este întotdeauna mai uşoară cu zâmbetul pe buze. Campania de strângere de fonduri a avut loc în perioada 7 octombrie – 1 decembrie şi a implicat în diverse forme toţi angajaţii Mars România. Cel mai important rol l-au avut reprezentanţii de vânzări din teren care au asigurat vizibilitatea campaniei în toate colţurile tării, asigurându-se că mesajul companiei ajunge la cât mai multe persoane. Materialele de comunicare din magazine au invitat consumatorii să se gândească la ce îşi doreau să devină atunci când erau copii şi să susţină tinerii dezavantajaţi să-şi îndeplinească la rândul lor visurile. Zece dintre copiii SOS Satele Copiilor au avut oportunitatea să îşi promoveze singuri cauza, fiind prezenţi în hypermarketuri şi interacţionând cu consumatorii. 

    Efecte:
    Fondurile strânse au contribuit la organizarea unor programe de dezvoltare personală şi sesiuni de orientare şi consiliere profesională, prin intermediul cărora adolescenţii din grija SOS Satele Copiilor să identifice metode de învăţare şi oportunităţi profesionale. De asemenea, în cadrul proiectului au fost susţinute workshopuri vocaţionale susţinute în liceele/şcolile profesionale din zone defavorizate. Suma strânsă în cadrul campaniei a fost folosită de către SOS Satele Copiilor pentru organizarea unor programe de dezvoltare personală şi sesiuni de orientare şi consiliere profesională, prin intermediul cărora 2.100 adolescenţi cu care asociaţia lucrează să identifice metode de învăţare şi oportunităţi profesionale. 

  • De la 1 iulie piaţa gazelor s-a liberalizat. Ce înseamnă acest lucru pentru principalii jucători şi pentru consumatori?

    „Avem oferte mult mai bune decât au fost la 1 iulie, nişte preţuri cu 30-40% mai mici faţă de ce era la 1 iulie. Chiar dacă aceste oferte sunt foarte avantajoase, vedem foarte puţini consumatori care au încheiat un contract cu furnizorii”, explică pentru Business MAGAZIN Dumitru Chisăliţă, analist din zona de energie şi preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.
    Aproximativ 95% din totalul de consumatori casnici, adică 3,3 mil. de consumatori casnici dintre cei 3,5 milioane în total în România, nu au încheiat încă un contract cu un alt furnizor, potrivit estimărilor lui Dumitru Chisăliţă. Acest fenomen se petrece în condiţiile în care ofertele furnizorilor pentru preţul „mărfii gaz” variază între 50 şi 80 de lei pentru consumatorul final.
    „Pe o piaţă funcţională nu este o asemenea diferenţă. Există o slabă informare la nivelul consumatorului. Aceste 50 de zile care au trecut nu au venit cu nicio campanie de informare şi atunci ca atare lumea este dezorientată, cum era şi la 1 iulie”, mai spune Dumitru Chisăliţă.


    Începând cu data de 1 iulie 2020 preţul la gaze pentru populaţie a fost liberalizat. Această liberalizare înseamnă că de la 1 iulie preţul amestecului de gaze naturale ( aşa zisa „marfă gaz”) este lăsat liber, în baza mecanismului cerere-ofertă. În acest condiţii, consumatorii pot opta pentru ofertele concurenţiale ale furnizorilor de gaze din România. Restul tarifelor rămân reglementate de autorităţi – tariful de transport, tariful de distribuţie şi TVA-ul.
    Practic, începând cu data de 1 iulie fiecare consumator casnic are posibilitatea de a încheia un nou contract cu furnizorul de gaze. Dacă clientul nu semnează contractul, furnizarea de gaze nu se sistează, ci va fi realizată de actualul furnizor. Consumatorul poate oricând în această perioadă să îşi modifice furnizorul. Estimările lui Dumitru Chisăliţă arată că 95% din consumatorii casnici au ales această variantă.
    Avocaţii sfătuiesc consumatorii să verifice atunci când semnează contractul, în primul rând, oferta de preţ.
    „În primul rând, consumatorul trebuie să fie atent la preţ. Deşi pare simplu, în realitate pentru consumatorul obişnuit compararea ofertelor este destul de anevoioasa mai ales atunci când sunt şi alte servicii incluse (spre ex. diferite tipuri de servicii tehnice periodice pentru verificarea/revizia tehnică a instalaţiilor, ori un preţ pentru un abonament zilnic, la care se adaugă şi consumul efectiv), fiind astfel dificilă identificarea preţului per MWh. În plus, consumatorii trebuie să aibă în vedere şi faptul că în factură furnizorul va mai adăuga şi tarifele reglementate de transport şi distribuţie prevăzute de legislaţia în vigoare”, spune Ruxandra Bologa, avocat al casei de avocatură NNDKP şi unul dintre coordonatorii practicii de Energie şi Resurse Naturale din cadrul NNDKP.
    Cei mai mari jucători din piaţa de gaze naturale din România sunt Engie şi E.ON, care deţin, cumulat, 90% din piaţă. Odată cu liberalizarea preţului gazelor, două companii mari din piaţa de furnizare energie electrică – CEZ şi Enel – au venit cu oferte pentru furnizarea de gaze către consumatorii casnici. În noile condiţii concurenţiale, furnizorii vin şi cu pachete de gaz-energie electrică sau servicii.
    „Nu se sesizează mişcări importante în piaţa de gaze pentru populaţie deocamdată. Este vară şi consumul este foarte scăzut. Sper că liberalizarea să aducă o mai bună calitate a serviciilor oferite şi preţuri competitive pentru consumatori. Sper ca, peste un an, să arate ca o piaţă matură cu un model de piaţă bine conturat, o piaţă cu reguli clare pentru toate părţile participante”, spune Răzvan Nicolescu, partener Deloitte şi liderul industriei de energie şi resurse naturale.


    Dumitru Chisăliţă este de părere că piaţa va arăta la fel peste un an, dacă autorităţile statului nu se vor implica în informarea consumatorilor casnici şi în asigurarea respectării regulilor pieţei de către companii.
    „Dacă nu se va întâmpla nimic, adică ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie – n. red.) va sta la fel de liniştit, protecţia consumatorului va dormi pe o ureche, Consiliul Concurenţei pe alta, guvernul nu se va implica, părerea mea este că piaţa gazelor pentru consumatorii casnici va fi la fel ca acum”, spune Dumitru Chisăliţă.

    Ce spun jucătorii pieţei, la două luni de la liberalizare?
    La solicitarea Business MAGAZIN, 5 dintre companiile prezente pe piaţa gazelor au răspuns următoarelor întrebări:
    1. Cum arată piaţa gazelor după liberalizare?
    2. Cum se traduce această măsură în efectele pe care le vor resimţi consumatorii şi cum se va calcula preţul corect în această piaţă liberă?
    3. Care sunt provocările pe care le va aduce această măsură pentru jucătorii pieţei?
    4. Va fi influenţată în vreun fel liberalizarea pieţei gazelor de contextul crizei generate de COVID-19?
    5. Cum apreciaţi că va arăta piaţa gazelor după un an de la implementarea acestei măsuri?
    6. Cum arată piaţa locală a gazelor comparativ cu pieţele vestice?

    Claudia Griech, director general adjunct, E.On Energie România

    4 miliarde de lei a fost cifra de afaceri a E.ON Energie în 2019

    1. Vedem deja primele efecte, respectiv o intensificare a competiţiei între furnizorii prezenţi pe piaţă, dar şi intrarea unor noi jucători. Totodată, avem pe piaţă oferte mai atractive comparativ cu condiţiile prevăzute în contractele reglementate. Credem că pe viitor vor avea câştig de cauză serviciile şi soluţiile de calitate care aduc plusvaloare, care sunt gândite să satisfacă nevoile specifice ale clienţilor, iar acestea devin tot mai complexe. Preţul gazului natural este important, desigur, dar calitatea şi sustenabilitatea serviciilor şi soluţiilor va prima. Pe primele şase luni ale anului curent am avut o creştere cu peste 30% a numărului clienţilor casnici eligibili faţă de finele anului trecut, iar comparativ cu sfârşitul anului 2018, creşterea este de aproape 100%. Şi în ultima lună, după liberalizare, portofoliul nostru a continuat să crească.
    2. Preţul final al gazelor naturale pentru clienţii casnici cuprinde atât costul de achiziţie al gazului de pe piaţa internă cât şi următoarele costuri suplimentare pentru noi: costul gazului din import pentru acoperirea vârfurilor de consum din perioada rece, precum şi costul serviciilor de înmagazinare, al serviciilor de transport, al serviciilor de distribuţie şi al serviciilor de furnizare. Tarifele aferente serviciilor reglementate de transport, distribuţie şi înmagazinare subterană a gazelor naturale reprezintă costuri externe care nu pot fi negociate de compania noastră, fiind stabilite de către ANRE. Preţul final al gazelor naturale este influenţat în cea mai mare măsură de evoluţia costurilor de achiziţie a gazelor naturale din surse interne şi import, mai ales în sezonul rece, când consumul nu poate fi asigurat
    în totalitate din surse interne,
    apelându-se şi la importuri, aşa cum o arată experienţa anilor anteriori. Preţurile vor fi influenţate cu siguranţă de preţul gazelor la hub-urile europene şi de acoperirea atât din surse locale, cât şi din surse europene.
    3. Provocarea noastră, în contextul liberalizării dar şi al transformărilor prin care trece domeniul energiei, este de a face trecerea de la statutul de furnizor tradiţional de energie şi gaze naturale, la calitatea de partener care oferă soluţii şi servicii moderne, inovatoare, pliate pe specificul şi nevoile clienţilor din toate categoriile. Strategia E.ON este de a oferi clienţilor un portofoliu cât mai variat de produse, care să asigure nu doar un preţ competitiv, ci şi economii prin reducerea consumului, împreună cu servicii de utilizare în siguranţă a instalaţiilor de gaze naturale. Scopul nostru este să îmbunătăţim viaţa oamenilor pentru un viitor mai sustenabil iar produsele şi soluţiile E.ON sunt menite să reducă emisiile de carbon. Creşterea numărului de clienţi care optează pentru soluţiile noastre ne fac încrezători în ceea ce priveşte rezultatele de business pe termen mediu şi lung.
    4. Pandemia de COVID-19 are impact asupra pieţei de energiei în ansamblul ei, aceasta fiind afectată în principal de scăderea cererii, dar nu afectează liberalizarea în sine. Pandemia a influenţat şi comportamentul clienţilor, în sensul că aceştia se îndreaptă tot mai mult spre servicii şi soluţii digitale. Devenim tot mai digitali şi noi şi clienţii noştri şi aceasta într-un ritm accelerat. În luna iunie s-a înregistrat, o creştere cu aproximativ 230% faţă de luna iunie a anului trecut a conturilor online noi E.ON Myline. Tot în luna iunie, aplicaţia Myline pentru telefonul mobil a fost descărcată de un numar de clienţi  de cinci ori mai mare faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Şi plata online a facturilor a devenit tot mai uzuală, în luna iunie fiind făcute cu 145% mai multe plăţi digitale comparativ cu iunie 2019. În primele şase luni ale acestui an, numărul plăţilor efectuate prin Myline a depăşit 2,5 milioane.
    5. Ne aşteptăm în continuare la un grad ridicat de volatilitate a pieţei, nu ştim, de exemplu, cum va evolua pandemia şi ce noi măsuri vor institui autorităţile.  Însă, doar o piaţă liberalizată poate aduce cele mai bune oferte pentru clienţii noştri şi poate stimula investitorii, cu condiţia să fie complet funcţională. Aceasta înseamnă o piaţă lichidă şi competitivă, cu preţuri transparente şi acces egal pentru toţi jucătorii importanţi, spre beneficiul clienţilor. Totodată, este nevoie de dezvoltarea unui mecanism robust şi corect de suport pentru a-i proteja pe consumatorii vulnerabili.

    Michele Abbate, director general Enel Energie si Enel Energie Muntenia: Obiectivul nostru este să devenim lideri şi pe piaţa liberă a gazului

    5,5 mld. lei este cifra de afaceri cumulată a Enel Energie şi Enel Energie Muntenia

    1. Enel a introdus primele sale oferte de gaze pentru consumatorii casnici pe piaţa liberă în 2017. Liberalizarea pieţei începând cu 1 iulie 2020 a readus acest subiect pe agenda consumatorilor şi furnizorilor. La Enel am observat o sporire substanţială a contractelor semnate în prima jumătate a anului, în special online, unde am înregistrat o creştere de 500% a contractelor de gaze semnate în comparaţie cu perioada similară a anului trecut. Competitivitatea pe piaţă se va traduce în beneficii pentru consumatori şi îi va provoca pe furnizori să ofere diverse astfel de avantaje.
    2. Preţul este unul dintre elementele cheie în alegerea furnizorului, iar acesta este stabilit pe baza evoluţiei preţului de achiziţie a gazelor naturale, care depinde de cerere şi ofertă. De asemenea, consumatorii se uită şi la alte beneficii incluse în oferta de gaz de pe piaţa liberă, cum ar fi validitatea preţului sau reducerile oferite, tipul de produs bazat pe comportamentul de consum (de exemplu, o casă de vacanţă sau o casă permanentă) sau chiar experienţa clienţilor în timpul semnării contractului dar şi pe durata acestuia.
    3. Competitivitatea permite unei pieţe să se dezvolte cu adevărat. Pentru Enel, liberalizarea pieţei gazelor este o oportunitate de a ne demonstra din nou poziţia de lider, aşa cum s-a întâmplat pe piaţa liberă a energiei electrice, şi de a dezvolta noi servicii şi produse pentru a răspunde mai bine nevoilor consumatorilor.
    4. Efectele pandemiei de COVID-19 se resimt la nivel global, în toate domeniile. În ceea ce priveşte serviciile, există dovezi ale unei creşteri substanţiale în ceea ce priveşte serviciile digitale. Fie că vorbim despre semnarea unui contract 100% digital, o opţiune disponibilă pentru clienţii Enel încă din 2017, sau despre noi modalităţi de interacţiune online cu clienţii, mediul online câştigă teren şi ne aşteptăm ca acest comportament de consum să continue.
    5. Peste un an ne aşteptăm ca piaţa să fie din ce în ce mai competitivă, deoarece clienţii vor fi cei care vor avea puterea de a alege. Evoluţia va fi corelata cu intervenţiile pe care regulatorul le va avea în următoarea perioadă. În ceea ce ne priveşte, ne străduim în continuare să facem procesul de schimbare a furnizorului cât mai accesibil pentru clienţi. Producţia de gaze în România se află pe un trend descendent, cu o scădere de circa 2% de la un an la altul, conform datelor operatorului de transport de gaze pentru 2017-2019, cel mai probabil din cauza declinului natural al câmpurilor de producţie. Nu vedem niciun impact potenţial al liberalizării pieţei gazelor asupra producţiei de gaze.
    În ceea ce priveşte generarea de energie electrică, producţia de electricitate a scăzut semnificativ în 2019, iar România a devenit importator net. Tendinţa continuă în 2020, în special din cauza vechimii centralelor existente (în mare parte pe cărbune), precum şi pierderilor economice generate de costurile certificatelor de emisii de carbon (EUA).

    Mircea Bica, CEO Nova Power & Gas

    200 milioane de lei a fost cifra de afaceri a Nova Power & Gas în 2019

    1. Odată cu competiţia reală a venit scăderea preţurilor pentru consumatorii finali. La mai puţin de 2 luni de la momentul liberalizării nu se vad efecte semnificative, dar multe companii au intrat agresiv pe segmentul de consumatori casnici. Pe termen scurt, consumatorii vor continua să analizeze ofertele din piaţă, iar odată cu apropierea sezonului rece credem că dinamica preţurilor va creşte semnificativ. Pe termen mediu şi lung, furnizorii cu ofertele financiare mai bune şi fără costuri ascunse vor câştiga piaţa.
    2. Concurenţa va aduce beneficiile pe care le aduce concurenţa în orice domeniu, de la scăderea preţurilor până la creşterea calităţii. Cred însă că preţul corect trebuie să pornească de la preţul din piaţa angro, cu oferte dinamice care să ofere consumatorilor şansa de a profita de perioadele în care preţurile sunt mai mici.
    3. Provocările sunt foarte mari, de la schimbări de organizare şi strategie, până la optimizări permanente ale ofertelor şi investiţii mari în dezvoltarea de platforme şi în comunicare. La Nova, ne-am propus sa oferim cele mai bune oferte din piaţă cu preţ fix garantat şi contractare online, cu documentaţie simplificată, în doar câteva minute, şi am reuşit. Încă de la 1 iulie suntem pe prima poziţie în comparatorul de preţuri ANRE şi majoritatea contractelor sunt semnate online.
    4. Efectele crizei sunt mai vizibile în piaţa consumatorilor industriali, non-casnici. Poate doar în comportamentul consumatorilor casnici cărora le-au fost afectate veniturile şi caută mai activ să îşi reducă costurile lunare.
    5. Depinde foarte mult de cât de activ vor intra în cursă furnizorii din piaţa liberă, dar cred ca vom asista la o schimbare a comportamentului de selecţie a furnizorului. Dacă până acum opţiunile erau clare pentru fiecare zonă geografică în parte, de acum publicul va începe să compare ofertele, aşa cum face cu selecţia altor produse sau servicii. Nu ne e teamă că nu va şti să aleagă. 
    6. Cererea pentru gaze naturale în UE în 2020 rămâne stabilă în comparaţie cu 2018 şi 2019 la un nivel de aproximativ 3.907 TWh / an. Rusia (39%) şi Norvegia (27%) rămân principala sursă de import de gaze naturale pentru UE, producţia internă a UE scăzând odată cu reducerea producţiei în Marea Britanie şi Olanda.
    În Europa, un impact major asupra preţului gazului natural în iarna următoare îl vor avea NordStream 2 şi GNL. Direcţia şi magnitudinea vor fi determinate de disponibilitatea şi capacitatea lor. România va prelua trendurile în industria energiei electrice şi a gazului natural din ţările vestice precum Germania, Austria, Franţa. La fel se va întampla şi cu piaţa Futures sau Spot.

    Harald Rainer Kraft, reprezentant AIK Energy în România
    1,2 miliarde de lei a fost cifra de afaceri a AIK Energy în 2019

    1. Suntem încă la începutul acestei lungi tranziţii spre o piaţă complet liberalizată, iar majoritatea furnizorilor s-au adaptat la noile condiţii. Observăm o concurenţă puternică între furnizorii nou apăruţi pe piaţă, dar cu flexibilitate mai mare, care acum prezintă oferte foarte avantajoase faţă de cei doi jucători tradiţionali. Evoluţia pieţei în timp va fi principalul indicator pentru a observa dacă această abordare este sau nu una câştigătoare, dar semnalele pe care le-am primit până acum ne arată că suntem pe drumul cel bun. AIK Energy este unul dintre furnizorii implicaţi activ în eforturile de echilibrare a pieţei de gaze naturale în România şi ne ambiţionăm să fim alături de clienţii noştri cu oferte competitive.
    2. Predicţiile curente de preţ – atât de pe piaţa internă, cât şi de pe cele externe – indică o stagnare a trendului descendent din ultimele luni, pe măsură ce ne apropiem de sezonul rece. În acest context, considerăm că şi preţurile către clienţii finali (casnici şi non-casnici) se vor stabiliza, existând chiar posibilitatea să crească uşor.
    Consumatorii au fost principalii câştigători ai liberalizării pieţei de gaze naturale. Putem spune că au beneficiat din plin şi de un context favorabil de scădere semnifictivă a preţurilor, dar şi fără aceste influenţe ale pandemiei, creşterea competitivităţii în piaţă conduce la oferte mai atractive. Este dificil de estimat preţul corect, sunt foarte multe elemente care conduc la construirea lui (de la sursele de energie, condiţiile de producţie şi de distribuţie, gradul de risc pe care fiecare furnizor şi-l asumă, economia statului etc.), iar toate acestea pot varia de la un an la altul. Dar cu siguranţă, un preţ corect ar trebui să aibă un nivel mai mic faţă de cel existent în piaţă înainte de momentul liberalizării. De aceea, încurajăm consumatorii să se informeze corect şi să aleagă oferta potrivită pentru nevoile lor.
    3. Este încă devreme să evaluăm rezultatele, au trecut mai puţin de două luni de la momentul liberalizării. Strategia actuală a AIK Energy este să vină în sprijinul consumatorilor prin campanii de informare privind dreptul de a alege şi ce presupune de fapt liberalizarea completă a pieţei de furnizare a gazelor naturale, dar şi cu oferte foarte avantajoase, preţ fix garantat pentru 12 luni şi servicii calitative oferite de adevăraţi profesionişti ai energiei. Suntem o companie activă pe piaţa din România, fiind deja cel mai mare importator de gaze naturale, iar acum, ambiţia noastră este să devenim şi principalul furnizor de energie.
    6. Strategiile principalilor producători (atât de gaze naturale, cât şi de energie electrică) sunt corelate cu cererea din piaţă. Întrucât segmentul casnic este unul minoritar în mixul energetic naţional – 28,5% la gaze naturale şi 25% la energie electrică – impactul liberalizării asupra cererii va fi unul minor. În contextul actual de piaţă, influenţele majore asupra cererii au venit mai degrabă din consecinţele pandemiei de COVID-19 asupra economiei. Am putea aduce drept exemplu Germania, unde regulatorul „Bundesnetzagentur” nu intervine pe piaţă, ci doar o supraveghează. În acest context, pentru toti furnizorii este garantat un acces nediscriminatoriu la reţelele de transport. Iar concurenţa sănătoasă între furnizori este menţinută de Consiliul Concurenţei. Acum suntem martorii lansării pieţei libere de gaze, participanţii au şi ei temperament, entuziasm şi energie, şi la propriu şi la figurat. Este inevitabil ca o astfel de piaţă tânără să fie suprareglementată. Înţelegem acest lucru şi ne adaptăm activitatea astfel încât să respectăm cu stricteţe toate normele legislaţiei primare şi, bineînţeles, ale reglementărilor secundare emise de ANRE. Suntem conştienţi, pe baza experienţei din celalate state europene unde suntem prezenţi, că din chiar prima clipă de liberalizare a pieţei a început un proces foarte important care se numeşte „maturizare”.

    Cornelia Szabo, CEO CEZ Vânzare
    1,96 miliarde de lei a fost cifra de afaceri a CEZ vânzare în 2019

    1. După o lună şi jumătate de la liberalizarea pieţei (la momentul redactării articolului n.red.), piaţa angro îşi menţine coordonatele: avem acelaşi număr de producători care pun în vânzare gazele şi cam tot acelaşi număr de furnizori sau traderi care tranzacţionează. În schimb, pe piaţa de retail (vânzarea la cosumatorii finali) sunt furnizori care şi-au intensificat acţiunile de creştere de portofoliu clienţi casnici. Această situaţie, combinată cu scăderea preţurilor în piaţa angro, poate fi benefică pentru clienţi, cu condiţia ca, la semnarea contractelor de furnizare gaze naturale, clienţii să acorde atenţie tuturor prevederilor pentru a fi siguri că oferta pe care o accesează este şi cea mai avantajoasă şi nu vor avea surprize neplăcute în ce priveşte preţul final sau termenii contractuali. Pe termen scurt şi mediu (6 -12 luni) ne aşteptăm ca lichiditatea şi transparenţa în piaţa angro să crească, odată cu obligaţia producătorilor să pună în vânzare etapizat, pe pieţele centralizate o cantitate mai mare de gaze decât în trecut. Având în vedere că preţul de import a devenit egal sau chiar mai mic cu cel din producţia internă, ne aşteptăm ca preţul din producţia internă să îl urmeze pe cel din import (în trecut, o cantitate mare de gaz se îndrepta către segmentul clienţilor casnici reglementaţi). Din experienţa din ultimele 12 luni, se poate vedea că importul este deja o alternativă importantă şi că preţul acestuia este cel în jurul căruia se situează şi preţul de intern. În piaţa de retail ne aşteptăm la o creştere a concurenţei şi o diversificare a ofertelor oferite de furnizorii nou intraţi în piaţă sau care doresc să îşi mărească portofoliul de clienţi casnici. Efectul acestui comportament se va vedea pe termen mediu şi lung (12-24 luni) odată cu creşterea gradului de conştientizare a liberalizării de către consumatorii casnici. Este important să se aibă în vedere şi modalitatea de îndeplinire a celorlalte obligaţii ale furnizorilor, cum ar fi soluţionarea petiţiilor în termenele prevăzute în reglementări, informarea consumatorilor, respectarea cerinţelor referitoare la facturare, etc., astfel încât serviciile oferite clienţilor casnici să rămână la un nivel ridicat de calitate şi după
    1 iulie.  Deşi intense, discuţiile din ultima perioadă pe marginea ofertelor lansate în piaţă de furnizorii de gaze s-au limitat la preţul oferit şi la durata acestuia de valabilitate, şi mult mai puţin pe asigurarea unui serviciu de calitate şi continuitate. În perspectiva noastră, calitatea şi continuitatea în alimentarea cu gaze rămân condiţii esenţiale de care clienţii trebuie să ţină cont.
    2. Liberalizarea în esenţă are efecte benefice pe termen mediu şi lung. Conjunctura actuală a pieţei angro (afectată de consumul foarte mic din iarna 2019-2020 şi efectele pandemiei la nivel european) aduce efecte pozitive pentru consumatorul casnic, în sensul că pe termen scurt preţul poate înregistra o scădere faţă de prima parte a anului 2020. Liberalizarea preţurilor însemnă şi alinierea acestora la tendinţele europene. Astfel, dacă în trecut preţul pentru consumatorii casnici era controlat şi nu putea depăşi un anumit nivel, începând cu 01.07.2020 preţul plătit de un client casnic va fi aliniat, cel puţin, cu evoluţia preţurilor la nivel de România, dar şi la nivelul preţurilor cu care se tranzacţionează gazele în Europa.
    Strategia CEZ Vânzare este în continuare una de expansiune în piaţa de gaze atât în zona de clienţi casnici cât şi de agenţi economici. La baza acestei expansiuni se află mai mult decât oferte competitive din perspectiva preţului, , ci mai ales diferenţierea prin calitatea şi diversitatea serviciilor pe care le oferim clienţilor noştri, prin implicarea noastră, prin proiecte de responsabilitate socială în viaţa comunităţilor locale în care activăm. Este o investiţie pe termen lung, cu angajamente solide şi efort susţinut, însă cu un impact real şi cu beneficii sustenabile.
    4. Din datele analizate de noi, putem spune că liberalizarea nu a fost şi nu credem că va fi afectată de această pandemie. Este clar că pandemia va schimba anumite comportamente de consum, iar pe termen scurt efectele pandemiei sunt de natură financiară. Una dintre tendinţele pe care le anticipăm este aceea ca plăţile facturilor să fie făcute cu întârziere sau chiar mai grav, ca o parte din clienţii agenţi economici să intre în insolvenţă.
    5. În mod normal o piaţă liberalizată ar trebui să aibă o lichiditate mare, să poată avea un preţ al pieţei format pe criterii concurenţiale şi un grad mare de schimbare al furnizorului. Desigur, toate aceste aspecte sunt direct influenţate de legile primare şi secundare aplicabile domeniului, atât în zona de tranzacţii angro cât şi în zona de retail. Estimăm că, la un an de deschidere de piaţă, vom avea mai mulţi jucători care să îşi dorească un număr de clienţi casnici crescut, ne aşteptăm ca lichiditatea în piaţa angro să crească şi ne aşteptăm ca piaţa angro să ofere mai multe tipuri de produse pentru tranzacţii şi o flexibilitate mai mare.
    6. În ţările vestice piaţa a fost liberalizată cu mult timp înaintea pieţei din România. Faţă de ţările vestice, România are un avantaj major: producţia internă de gaz care poate acoperi mai mult de 80% din consumul intern. Astfel, dependenţa de gazul din import este mult mai mică, ceea ce ne face mai puţin expuşi la diverse situaţii ce pot apărea în contextul politic din Europa şi Rusia.

  • Cine este femeia care deţine unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de comunicare

    „Echilibrul între viaţa personală şi profesională e mai curând un obiectiv pentru mine. Dar cred că găsirea echilibrului e la fel de provocatoare şi pentru bărbaţi, nu doar pentru femei.”

    Manuela Necula conduce din 2005 operaţiunile grupului Ogilvy în România, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de comunicare. Spune că gândirea strategică pentru 2020 are ca prioritate construirea de legături autentice între brand şi consumatori. „Este mai important ca niciodată ca un brand să aibă un rol real în viaţa consumatorului.

    Direcţiile strategice principale sunt dictate de provocările pieţei, de aşteptările consumatorilor şi de felul în care aceştia se raportează la branduri. Construcţia unui brand este astăzi un proces mai complex ca niciodată. Scopul nostru principal este acela de a face brandurile să conteze, într-o eră a unei fragmentări din ce în ce mai mari.”

    În aceeaşi linie sunt şi provocările din 2020 pentru companie. Cum marketerii se confruntă tocmai cu această fragmentare şi cu un bombardament informaţional continuu, strategia de dezvoltare a grupului se bazează pe trei atribute esenţiale în comunicare: claritate, simplitate, unitate. Necula mărturiseşte că nu a simţit niciodată vreo diferenţă de gen în privinţa felului în care a fost tratată: „Poate că am avut noroc pur şi simplu, însă aşa stau lucrurile”.

    Profilul Manuelei Necula a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Redresarea Chinei dezamăgeşte după ce retailul rămâne fragil. Consumatorii chinezi sunt în continuare precauţi în condiţiile pandemiei

    Vânzările de retail ale Chinei au scăzut în iulie, spulberând speranţele privind o creştere modestă, în condiţiile în care consumatorii din a doua mare economie a lumii sunt în continuare precauţi în contextul coronavirusului, în timp ce recuperarea sectorului manufacturier şi-a accelerat cu greu ritmul, relatează Reuters.

  • Gigantul Disney se concentrează pe online

    „Mulan”, unul dintre cele mai aşteptate filme ale anului, nu va mai avea parte o lansare cu fast, în noul context provocat de pandemie. Walt Disney Co. a declarat că în loc să fie lansat în cinematografe, blockbusterul va debuta pe serviciul său de streaming, Disney +, pe 4 septembrie.
    Compania lansează de asemenea un alt serviciu de streaming în afara Statelor Unite anul următor, pe măsură ce plănuieşte să îşi construiască succesul pe acest segment de business.
    Noul serviciu va opera sub brandul Star şi va include conţinut mai variat decât pe platforma Disney+. Disney+ ar avea deja 60,5 milioane de abonaţi.
    Gigantul media a raportat pierderi enorme din cauza pnademiei, după închiderea parcurilor de distracţie. Compania a înregistrat minusuri de
    4,7 miliarde de dolari (3,6 miliarde de lire sterline) în trei luni (până la data de 27 iunie), după ce virusul a forţat închiderea parcurilor din toată lumea. Aceasta în contextul în care anul trecut profitul ajunsese la 1,8 miliarde de dolari. Veniturile au scăzut cu 42% faţă de anul anterior, până la 11,8 miliarde de dolari.
    Disney+ încearcă să revitalizeze businessul grupului, poziţionându-se ca un rival al Netflix, Amazon şi al altor platforme de streaming.
    Bugetul pentru realizarea producţiei Mulan a fost de 200 de milioane de dolari. „Mulan” este realizat de Niki Caro, iar din distribuţie fac parte Liu Yifei, în rolul eroinei principale, alături de Donnie Yen, Jason Scott Lee, Yoson An, Gong Li şi Jet Li.

  • Producătorul românesc de curăţenie şi dezinfecţie Misavan intră pe zona de retail şi consumatori casnici. Care au fost cel mai bine vândute produse în pandemie

    Compania românească Misavan, producător şi distribuitor la nivel naţional de produse de curăţenie şi dezinfecţie, a intrat cu gama de produse premium Dr. Stephan pe zona de retail şi consumatori casnici. Vânzările companiei pe acest segment reprezintă deja 40% din totalul vânzărilor înregistrate de această gamă de produse, iar în magazinul online al companei, produsele din această gamă au reprezentat peste 50% din vânzările totale ale platformei.

    Producătorul din Iaşi a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 16,6 milioane de euro (80 milioane de lei), iar anul acesta mizează pe o creştere de 14% a volumului de vânzări.
    Potrivit lui Ciprian Otea, director general Misavan, gama de produse premium Dr. Stephan a fost dezvoltată pentru a fi utilizată în HoReCa şi industrie. Decizia de a extinde această categorie şi pentru clienţii din zona B2C a venit în urma feedback-ului pozitiv primit din partea clienţilor care cumpărau deja produsele pentru companii.
    De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, cele mai căutate produse din această gamă au fost dezinfectantul pentru mâini, spray-ul dezinfectant hidroalcoolic pentru suprafeţe multiple şi dezinfectantul pentru pardoseli şi suprafeţe.

    „Am anticipat creşterea semnificativă a comerţului online, iar în urmă cu 3 ani am lansat magazinul online. (…) Cu ajutorul acestuia am reuşit să răspundem cererii mari şi nevoilor consumatorilor”, adaugă Ciprian Otea.
    În ceea ce priveşte planurile de viitor, Misavan va investi în modernizarea facilităţilor de producţie, extinderea gamelor de produse, respectiv dezvoltarea capacităţii logistice şi de transport.

    Compania Misavan, specializată pe producerea şi distribuirea de produse şi soluţii de curăţenie, a fost înfiinţată la Iaşi, în urmă cu 20 de ani. Iniţial, obiectul principal de activitate a fost distribuţia produselor de menaj pentru consumatorii retail din zonă, compania extinzându-şi ulterior activitatea pe piaţa produselor şi soluţiilor de curăţenie preponderent către domeniul profesional (HoReCa, office, medical, industrie şi auto). Portofoliul companiei cuprinde peste 1.500 de produse şi soluţii complete de curăţenie şi dezinfecţie.