BusinessMagazin

Tag: Constitutie

  • Reforma Constituţiei se întoarce, la pachet cu un nou plan de regionalizare

    În acelaşi timp, conducerea PSD a discutat şi varianta regionalizării prin împărţirea teritoriului în zece regiuni, urmând să repornească procesul de reformă administrativă prin noi discuţii cu UDMR, PPDD şi PDL. Ponta a precizat că din toamnă ar trebui să se modifice legea din 1998 privind regiunile de dezvoltare, în aşa fel încât regiunile să fie deja formate înainte de revizuirea Constituţiei.

    Conform noului plan, regiunea Sud-Est ar urma să fie împărţită în două (Dobrogea cu judeţele Constanţa şi Tulcea şi Sud-Est cu Brăila, Buzău, Galaţi şi Vrancea), în timp ce regiunea nou-înfiinţată se va numi Sibiu (Sibiu, Alba, Hunedoara), distinctă de regiunea Braşov (Braşov, Mureş, Harghita şi Covasna).

    Liberalii, prin vocea fruntaşului Klaus Iohannis, au precizat că varianta PSD nu a fost discutată încă în PNL. Cât despre reacţia maghiarilor, rămâne valabilă iniţiativa Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) de a organiza în 27 octombrie un marş de protest faţă de proiectul de regionalizare şi pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, prin formarea unui lanţ viu de 45 de kilometri în Covasna, pe DN 11, între comunele Breţcu şi Chichiş.

  • Show-ul “The Wall”: Roger Waters a ajuns în România cu câteva ore înainte de concert

     Înainte de a susţine concertul din Piaţa Constituţiei, Roger Waters se va întâlni cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea. De asemenea, el se va întâlni cu militari români care au fost răniţi în Irak şi Afganistan, în culise, în pauza acestui concert.

    Roger Waters, membru fondator al trupei Pink Floyd, aduce la Bucureşti celebrul “The Wall” – unul dintre cele mai spectaculoase show-uri muzicale din istorie, bazat pe interpretarea integrală a pieselor incluse în albumul omonim, un adevărat simbol al libertăţii pentru generaţii întregi de fani din întreaga lume.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Mandatul viitorului preşedinte va fi de 5 ani dacă referendumul de revizuire va fi cu primul tur al alegerilor prezidenţialele

     Întrebat dacă, în varianta în care referendumul pentru revizuirea Constituţiei va avea loc în aceeaşi zi cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, noua Constituţie se va aplica şi viitorului preşedinte, Ponta a precizat: “Da, cu o singură excepţie, şi anume termenul mandatului”.

    “Dacă noul preşedinte candidează pentru un termen de cinci ani, nu de patru, cum e trecut în revizuire, primul lui mandat va fi de cinci ani. Toate celelalte prevederi se aplică evident de la intrarea în vigoare a noii Constituţii”, a adăugat Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Intrarea Poloniei în zona euro va fi probabil blocată până la sfârşitul deceniului

     “Nu vom intra în zona euro fără să schimbăm constituţia. Nu avem majoritatea necesară în prezent, iar intuiţia îmi spune că nu o vom avea nici în mandatul următor”, a spus Tusk.

    Schimbarea constituţiei necesită sprijinul a două treimi din parlamentari, majoritate pe care guvernul nu o are, întrucât principalul partid de opoziţie, PiS, se opune adoptării euro.

    Umătoarele alegeri parlamentare au loc în 2015, iar mandatele durează patru ani, astfel că procesul de aderare la euro ar putea rămâne blocat cel puţin până în 2019, a spus Tusk.

    Cele mai recente sondaje de opinie arată că formaţiunea Platforma Civică a premierului Tusk se află la câteva procente în urma PiS, partid eurosceptic, în privinţa intenţiei de vot a populaţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Să respirăm uşuraţi: statul de drept a fost salvat

    Printre motive: Parlamentul nu ar trebui definit ca “for suprem de decizie al naţiunii”, interdicţia de constituire a grupurilor parlamentare noi pe timpul legislaturii nu e corectă, numărul parlamentarilor ar trebui stabilit, atribuţiile de dizolvare a parlamentului nu pot aparţine aleşilor din moment ce aparţin preşedintelui, prevederea privind repararea prejudiciilor prin “despăgubiri echitabile” nu e constituţională.

    Replica liberalului Chiuariu, cum că modificarea în Constituţie a raporturilor dintre preşedinte şi parlament e o decizie pur politică şi nu poate fi îngrădită de CL, a fost însă în cele din urmă confirmată de poziţia Comisiei de la Veneţia, care a comunicat că nu are obiecţii asupra întăririi parlamentarismului pe seama limitării atribuţiilor preşedintelui.

    Scoaterea preşedintelui din sfera executivă tocmai începuse să facă obiectul strigătelor PDL, care au reclamat, pe diverse voci, o continuare a loviturii de stat de anul trecut, o instaurare a dictaturii USL bună de reclamat din nou la UE sau pedepsirea celor vinovaţi de “puciul” demiterii lui Traian Băsescu. Cum însă iminenţa revizuirii Constituţiei după modelul propus de USL deja a dispărut, un alt punct de vedere al UE în afara celui al Comisiei de la Veneţia nu va mai exista.

    În schimb, dintr-un interviu pentru Mediafax am aflat cu claritate ceea ce vrea marele vecin american de la România: “protejarea instituţiilor democrate ale acestei ţări şi susţinerea statului de drept”, “susţinerea coabitării între premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu” şi “nominalizările procurorilor-şefi” au fost definite de Duane Butcher, însărcinatul cu afaceri ad interim al SUA la Bucureşti, ca priorităţi ale mandatului său, care se va încheia în câteva săptămâni, după ce Casa Albă va anunţa numele noului ambasador. Potrivit lui Butcher, criza politică din vara lui 2012 n-a afectat cooperarea în domeniul securităţii, iar în cele din urmă Washingtonul a fost “foarte mulţumit” să vadă că regulile constituţionale au fost respectate.

  • Antonescu: În noua Constituţie, Parlamentul va fi doar for de dezbateri, nu şi de decizie

     El a spus că formula modificată reia vechea formulă din Constituţie, respectiv “organul reprezentativ suprem al poporului român” şi adăuga sintagma “forul de dezbatere şi decizie al naţiunii”.

    Antonescu a admis că, în urma observaţiilor reprezentanţilor Comisiei de la Veneţia, se va renunţa la termenul “decizie”, care nu va mai fi inserat în proiectul de Constituţie în legătură cu Parlamentul.

    “O observaţie a invitaţilor noştri a fost aceea că termenul «decizie» ar putea să nască interpretări prea largi, pentru că sunt tot felul de decizii, iar unele decizii nu sunt luate de Parlament, ceea ce e corect. În sensul acesta, deşi evident nu asta era intenţia celui care a propus acest amendament, cred că vom renunţa la termenul de «decizie» ca să nu se poată naşte confuzii, deşi Constituţia descrie foarte clar după aceea care sunt prerogativele şi ale Parlamentului, şi ale Guvernului, şi ale preşedintelui”, a spus Antonescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antonescu: Comisia de la Veneţia recomandă să nu definim exact puterile în stat. Vom medita la acest lucru

     “Este o discuţie care s-a purtat şi aici – dacă puterea executivă este desemnată ca fiind strict Guvernul, atunci unde este preşedintele, fiind evident că preşedintele are atribuţii de natură executivă foarte clare? Recomandarea Comisiei de la Veneţia este să renunţăm la articolul care descrie cine este exact puterea legislativă, cine este exact puterea executivă şi cine puterea judecătorească pentru că, în opinia domniilor lor, este suficientă forma actuală a Constituţiei”, a spus Antonescu.

    El a arătat că reprezentanţii Comisiei de la Veneţia au considerat că forma actuală a Constituţie este suficientă, pentru că vorbeşte de separarea puterilor în stat, de echilibrul puterilor în stat şi de cooperarea acestora fără însă a le defini foarte strict.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce a amânat cu un an CCR reducerea la 30% a pragului de prezenţă la referendum

    CCR s-a prevalat astfel de Codul de bune practici în materie de referendum al Comisiei de la Veneţia (2006-2007), care spune că pentru asigurarea stabilităţii legislative, “aspectele fundamentale în materia dreptului referendar nu trebuie să poată fi modificate cel puţin un an înainte de referendum”. Acest paragraf al codului a fost ignorat de CCR vara trecută, atunci când s-a pronunţat asupra legii Severin-Pieptea (USL) care prevedea reintroducerea unui singur cvorum de aprobare pentru toate tipurile de referendum, adică aşa cum fusese legea la noi din 2007 până în aprilie 2012 (aprobarea iniţiativelor supuse la referendum se face cu majoritatea simplă a voturilor valabil exprimate).

    CCR a dat atunci undă verde legii USL la 10 iulie, iar în baza ei s-a organizat la 29 iulie referendumul de demitere a preşedintelui Băsescu – aşadar, fără anul de graţie cerut de Comisia de la Veneţia pentru asigurarea stabilităţii legislative. Acum, schimbarea cvorumului de prezenţă de la 50% plus unu din cetăţenii înscrişi pe liste la 30% ar fi însemnat o modificare care nu a mai fost adusă legii referendumului din 2000 până astăzi.

    Fapt e că decizia CCR deschide trei posibilităţi pentru USL: prima, să încerce organizarea referendumului în 2 zile, ca în 2003, a doua – să-l amâne pentru vara viitoare, iar a treia, sugerată de liberalii Călin Popescu-Tăriceanu şi Sorin Roşca-Stănescu, ca Parlamentul să se transforme în Adunare Constituantă şi să elaboreze de la zero o nouă Constituţie pe care o va supune ulterior votului popular. Pentru aceasta, condiţia ar fi însă un referendum preliminar prin care se supune la vot abrogarea actualei Constituţii.

  • Blaga: Decizia CC privind referendumul e o primă şi majoră înfrângere a USL şi a PNL

     “Hai să fim clari: este o primă şi majoră înfrângere a USL decizia Curţii Constituţionale şi spun acest lucru pentru că ei îşi făceau planuri ca foarte rapid, chiar la sfârşitul lunii august, să treacă prin Camere proiectul de Constituţie şi în luna octombrie să organizeze referendum. Lucrul acesta nu mai este posibil în acest moment. Sigur că vor fi schimbări majore şi aceasta este o înfrângere majoră a USL în primul rând şi a PNL, pentru că, până la urmă, preşedintele acestei comisii este Crin Antonescu, în primul rând”, le-a spus ziariştilor Vasile Blaga.

    El a precizat că PDL va continua demersurile începute “pentru constituirea unei coaliţii pentru o Constituţie a cetăţenilor” şi că democrat-liberalii vor boicota acţiunile puterii de a pune în practică “proiectul de Constituţie antidemocratic”. “Rămânem la poziţia PDL de a boicota acţiunile puterii de a-şi pune în practică această Constituţie, acest proiect de Constituţie antidemocratic”, a spus Blaga.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ideea de referendum la români: Jos unealta lui Hitler!

    La aceasta s-a adăugat însă, mai nou, şi o mică tensiune PNL-PC, aparent fiindcă PC nu-i mai consideră suficient de combativi pe liberali în lupta contra coabitării PSD-Băsescu, în realitate probabil pentru că văd scăzând atât cota PNL în raport cu PSD în cadrul USL, cât şi cota lui Crin Antonescu de posibil prezidenţiabil al unei alianţe USL, aşa încât îşi caută alte moduri de a rămâne în preajma puterii.

    Fapt e că, în ciuda opoziţiei parlamentarilor, referendumul lui Băsescu va avea loc totuşi, conform procedurii constituţionale actuale, pe care Crin Antonescu a anunţat însă că Parlamentul o va revizui, cu motivaţia memorabilă că şi Adolf Hitler şi-a consolidat puterea în dauna democraţiei tot prin referendumuri populare, adică aşa cum ar intenţiona să facă şi Traian Băsescu. Efectele iniţiativei lui Băsescu s-au făcut deja simţite: votul în Senat al proiectului de revizuire a Constituţiei a fost amânat până la toamnă, iar Crin Antonescu, şeful comisiei parlamentare de revizuire, a repetat că viitoarea Constituţie va constrânge Parlamentul ca atunci când va elabora legea electorală, să limiteze la 300 numărul maxim de deputaţi (dar nu şi numărul maxim de parlamentari, aşa cum a stabilit referendumul din 2009).

    Deocamdată, proiectul de revizuire a fost aprobat de comisie şi va fi trimis la Consiliul Legislativ, apoi la CCR, iar în paralel va fi trimis Comisiei Europene şi Comisiei de la Veneţia, care vor avea la începutul lui iulie un prim schimb de opinii cu autorităţile române pe marginea textului.