BusinessMagazin

Tag: Consiliul Concurentei

  • Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie privind vânzarea drepturilor TV pentru Liga 1

    Potrivit sursei citate, “investigaţia a fost declanşată în urma unei plângeri”.

    “LPF a vândut drepturile de televizare ale meciurilor de fotbal ce se desfăşoară în cadrul competiţiei Liga I către compania Intel Sky Broadcast LTD, pentru o perioadă de 5 ani. Compania a decis să le valorifice prin intermediul a două posturi de televiziune în regim «cu plată». Investigaţia nu vizează modalitatea în care compania Intel Sky Broadcast LTD valorifică aceste drepturi de televizare, ci comportamentul membrilor LPF”, spune Consiliul Concurenţei.

    Totodată, Consiliul Concurenţei reaminteşte că a derulat o investigaţie în urma vânzării de LPF a drepturilor de difuzare pentru perioada 2008-2011 către consorţiul format din SC TV Antena 1 SA şi SC RCS&RDS SA. “Investigaţia s-a finalizat în 2011, prin acceptarea unor angajamente asumate de LPF”, se spune în comunicat.

    Potrivit aceluiaşi comunicat, Consiliul Concurenţei este interesat în obţinerea de informaţii şi opinii referitoare la această investigaţie de la agenţii economici terţi, inclusiv concurenţi şi clienţi ai părţilor implicate.

    Liga Profesionistă de Fotbal a anunţat, pe 4 martie, semnarea unui parteneriat media pe cinci ani cu firma Intel Sky Broadcast din Malta, având ca obiect comercializarea drepturilor de difuzare a meciurilor din Liga I. Conform contractului, Liga Profesionistă de Fotbal va încasa anual de la Intel Sky Broadcast suma netă de 27,5 milioane de euro pe sezon în cei cinci ani.

    Televiziunile generaliste Look TV şi Transilvania Live (care ulterior s-a transformat în Look Plus, n.r.) au anunţat, pe 2 aprilie, într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX, că au încheiat un memorandum de înţelegere cu Intel Sky Broadcast Ltd. privind difuzarea în direct a meciurilor de fotbal din campionatul Liga I şi Cupa Ligii.

    Pe 29 mai, compania de telecomunicaţii RCS&RDS a anunţat, într-un comunicat remis MEDIAFAX, că a depus plângere la Consiliul Concurenţei împotriva Ligii Profesioniste de Fotbal, întrucât “vânzarea drepturilor de difuzare a meciurilor din Liga 1 s-a făcut cu încălcarea legislaţiei concurenţei”.

    Până în prezent, compania UPC şi platforma sa de satelit, Focus Sat, dar şi reţeaua iNES IPTV (care transmite televiziuni prin internet) au anunţat, prin intermediul unor comunicate de presă, că au semnat acorduri de distribuţie cu Intel Sky Broadcast Ltd. pentru transmisia celor două televiziuni Look TV şi Look Plus.

    Totodată, Romtelecom a anunţat că negociază retransmiterea în continuare a Look TV şi Look Plus, în condiţiile în care aceste televiziuni au decis să renunţe, de la 1 iulie, la regimul “must carry” şi să solicite tarife pentru retransmisie din partea cabliştilor.

    În schimb, RCS&RDS a scos, pe 30 iunie, din grilele sale de cablu analogic şi digital televiziunile Look TV şi Transilvania Live, la nivelul întregii ţări, inclusiv în Bucureşti, întrucât aceste televiziuni au decis să renunţe de la 1 iulie la regimul “must carry”, după cum au declarat la momentul respectiv, pentru MEDIAFAX, surse din media. Look TV şi Transilvania Live nu erau retransmise şi pe platforma de satelit Digi a RCS&RDS.

    Pe de altă parte, Look TV şi Look Plus au anunţat, într-un comunicat remis MEDIAFAX pe 14 iulie, că au încheiat “un număr semnificativ de contracte de retransmisie cu distribuitori de servicii de programe audiovizuale”.

  • CONTROALE inopinate la 13 firme care au participat la licitaţii ale Transgaz

     “Inspecţiile inopinate au avut loc în cadrul investigaţiei, declanşate de Consiliul Concurenţei, privind o posibilă înţelegere între întreprinderi de a participa cu oferte trucate, la zece licitaţii organizate de Ttransgaz Mediaş în anul 2011”, potrivit unui comunicat al Consiliului.

    Cele 13 companii investigate sunt Inspet, Condmag Braşov, Trustul de Montaj Utilaj Chimic Bucureşti (TMUCB), Rominsta, Moldocor, CIS GAZ, Armax, Armax Gaz, Pegamont, Ecrpod, Amarad, Posada Med şi Staza Invest.

    Valoarea totală a celor zece contracte încheiate de Transgaz cu companiile câştigătoare ale licitaţiilor este de aproximativ 8 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chiriţoiu, Gheorghe Oprescu şi un deputat PSD candidează pentru şefia Consiliului Concurenţei

    În total, un număr de 17 candidaturi au fost admise de Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenţei, în urma cercetării efectuate de Comisia de verificare a candidaturilor din punct de vedere al condiţiilor de numire prevăzute de Legea concurenţei, potrivit unui anunţ publicat pe site-ul autorităţii.

    Pentru poziţia de preşedinte al Consiliului au fost depuse trei candidaturi, respectiv Bogdan Chiriţoiu, Gheorghe Oprescu, predecesorul lui Chiriţoiu la şefia instituţiei, şi Daniel Bărbulescu, deputat PSD, potrivit unuor surse apropiate procesului de selecţie.

    Cele 17 candidaturi vizează un post de preşedinte, două de vicepreşedinte şi două de consilieri de concurenţă. Plenul Consiliului Concurenţei are şapte membri, din care cinci poziţii sunt vacante.

    Potrivit surselor citate, Oprescu şi Bărbulescu şi-au depus candidaturile şi pentru alte poziţii decât cea de preşedinte.

    Pentru posturile de vicepreşedinte şi consilieri de concurenţă, printre candidaţi se numără mai multe persoane care lucrează sau au mai lucrat în Consiliul Concurenţei, precum Alexe Gavrilă, fost vicepreşedinte în Consiliul Concurenţei, Adrian Dodiţă, inspector de concurenţă, Nicolae Şerdin, inspector de concurenţă, Dragoş Vasile, membru în plenul Consiliului.

    Un alt candidat este Bogdan Chetreanu, fost comisar în cadrul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare.

    Toţi cei 17 candidaţi vor fi intervievaţi de Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenţei, iar lista celor declaraţi calificaţi va fi transmisă Guvernului. Lista avizată de Guvern va fi transmisă în Parlament, iar candidaţii vor fi audiaţi de comisiile de specialitate. După audierea în Parlament, lista finală va fi transmisă către preşedintele ţării, care va da avizul final.

  • Utilizarea în comun a reţelelor de telefonie mobilă, reglementată de Consiliul Concurenţei

     “Documentul «Orientări asupra acordurilor de co-investiţie, respectiv de utilizare partajată a reţelelor de comunicaţii electronice mobile» are un caracter general, scopul fiind de informare şi îndrumare a operatorilor care doresc să încheie asemenea asocieri. Dorim să oferim o imagine de ansamblu a modului de abordare a acestui tip de acorduri orizontale, aspectele particulare fiind abordate în funcţie de eventuala cazuistică specifică” a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Deşi implementarea unor astfel de acorduri conduce la eficienţă economică pentru companiile implicate, există riscul apariţiei unor probleme din punct de vedere al concurenţei, cum ar fi schimbul de informaţii confidenţiale ce poate avea ca obiect sau ca efect coordonarea comportamentului concurenţial al părţilor la acord, se mai spune în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Utilizarea în comun a reţelelor de telefonie mobilă, reglementată de Consiliul Concurenţei

    “Documentul «Orientări asupra acordurilor de co-investiţie, respectiv de utilizare partajată a reţelelor de comunicaţii electronice mobile» are un caracter general, scopul fiind de informare şi îndrumare a operatorilor care doresc să încheie asemenea asocieri. Dorim să oferim o imagine de ansamblu a modului de abordare a acestui tip de acorduri orizontale, aspectele particulare fiind abordate în funcţie de eventuala cazuistică specifică” a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Deşi implementarea unor astfel de acorduri conduce la eficienţă economică pentru companiile implicate, există riscul apariţiei unor probleme din punct de vedere al concurenţei, cum ar fi schimbul de informaţii confidenţiale ce poate avea ca obiect sau ca efect coordonarea comportamentului concurenţial al părţilor la acord, se mai spune în comunicat.

    De asemenea, există posibilitatea ca părţile implicate să adopte, chiar şi în mod tacit, o politică comună de excludere a concurenţilor prin refuzul nejustificat de a acorda concurenţilor accesul la elementele de infrastructură partajate, precum şi reducerea concurenţei între reţelele de comunicaţii electronice pe care le operează.

    În iulie 2013, Orange România şi Vodafone România au anunţat încheierea unui acord privind partajarea infrastructurii de reţea, care va permite companiilor să continue investiţiile în dezvoltarea de tehnologii la nivel naţional, au anunţat cei doi operatori de telefonie mobilă.

    “Acordul este în concordanţă cu practicile uzuale ale industriei, atât în cadrul Uniunii Europene, cât şi în afara acesteia, şi reprezintă o evoluţie naturală a colaborării anterioare dintre cei doi operatori pentru partajarea site-urilor. Acordul de partajare a reţelei va permite celor două companii să continue într-un ritm susţinut să facă investiţii în dezvoltarea de tehnologii la nivel naţional”, se arăta într-un comunicat comun al celor două companii difuzat la 31 iulie 2013.

    Beneficiile rezultate în urma acestui acord vor permite companiilor să investească în extinderea acoperirii 4G, precum şi în acoperirea localităţile rurale. În acelaşi timp, se va putea face mai rapid implementarea celor mai avansate tehnologii, cum este 4G, recent lansată pe piaţa locală.

    “Atât Orange, cât şi Vodafone, îşi vor opera independent spectrul deţinut şi îşi vor păstra controlul strategic asupra reţelelor de comutaţie, prin separarea completă a acestora, ceea ce va asigura diferenţierea reţelelor şi independenţa totală a operatorilor din punct de vedere competitiv şi comercial. Companiile vor continua să concureze activ pe piaţă în toate produsele şi serviciile. De asemenea, acest acord va duce la eliminarea duplicării infrastructurii de reţea, cu beneficii importante asupra mediului înconjurator”, se menţionează în comunicat.

    Orange România şi Vodafone România sunt, în ordine, primii doi mari operatori locali de telefonie mobilă după numărul de clienţi şi cifră de afaceri.

  • Concurenţa analizează preluarea E.ON Instalaţii Interioare de către E.ON şi Adrem

     E.ON Instalaţii Interioare va avea ca obiect principal de activitate efectuarea reviziilor şi verificărilor tehnice periodice a instalaţiilor de gaze naturale, potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenţei.

    E.ON România a anunţat în 8 aprilie că a semnat în luna martie un parteneriat cu Adrem Invest pentru crearea unui joint-venture în sectorul reviziilor, verificărilor instalaţiilor de gaze naturale şi citirii contoarelor de gaze.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Concurenţa analizează preluarea E.ON Instalaţii Interioare de către E.ON şi Adrem

     E.ON Instalaţii Interioare va avea ca obiect principal de activitate efectuarea reviziilor şi verificărilor tehnice periodice a instalaţiilor de gaze naturale, potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenţei.

    E.ON România a anunţat în 8 aprilie că a semnat în luna martie un parteneriat cu Adrem Invest pentru crearea unui joint-venture în sectorul reviziilor, verificărilor instalaţiilor de gaze naturale şi citirii contoarelor de gaze.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dosarul privind amenda aplicată Vodafone de Consiliul Concurenţei a fost retrimis spre rejudecare

     “Sentinţa a fost casată, iar dosarul a fost retrimis spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti. Decizia Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie este motivată de existenţa unor vicii de procedură în privinţa sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti”, au precizat sursele citate.

    În februarie 2011, Consiliul Concurenţei a amendat Orange România şi Vodafone România cu 268,33 milioane de lei (63 milioane de euro) pentru abuz de poziţie dominantă.

    În cazul Orange România, amenda s-a ridicat la 147,98 milioane de lei şi a reprezentat 3,6% din cifra de afaceri a operatorului în 2010.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consiliul Concurenţei a sancţionat cu amenzi de peste 100.000 de euro cinci companii producătoare de tehnică dentară

    Companiile sancţionate sunt: Vita Zahnfabrik H. Rauter GmBH&Co.KG Germania – 63.402 lei (14.260 euro); Dentotal Protect SRL  – 232.433 lei (52.277 euro); Helios Medical & Dental SRL – 75.263 lei (16.927 euro); Tehnodent Poka SRL – 65.726 lei (14.783 euro); West Dental Teh-med SRL – 19.413 lei (4.366 euro).

    În urma investigaţiei, Consiliul Concurenţei a constat că furnizorul Vita Zahnfabrik Germania s-a înţeles cu patru distribuitori în privinţa discounturilor maxime pe care aceştia din urmă le puteau acorda la vânzarea produselor sale. “Legea concurenţei interzice orice înţelegeri exprese sau tacite, care conduc la denaturarea concurenţei. Fiecare companie trebuie să îşi stabilească politica de preţuri independent, nu printr-o înţelegere cu alte companii. Practic, prin această înţelegere a fost eliminată concurenţa între distribuitori, ceea ce ar fi fost în beneficiul consumatorilor”, spune Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Vita Zahnfabrik H. Rauter Germania are ca obiect de activitate producţia şi distribuţia dinţilor artificiali, a materialelor ceramice şi de alt tip pentru reconstrucţia dinţilor, a accesoriilor de tehnică dentară şi a altor produse pentru tehnicienii dentari şi medicină dentară. Dentotal Protect, Helios Medical & Dental, Tehnodent Poka şi West Dental Teh-med sunt distribuitori ai furnizorului german pe piaţa distribuţiei de materiale şi aparatură pentru tehnică dentară şi cabinete stomatologice

  • Consiliul Concurenţei a sancţionat cu amenzi de peste 100.000 de euro cinci companii producătoare de tehnică dentară

    Companiile sancţionate sunt: Vita Zahnfabrik H. Rauter GmBH&Co.KG Germania – 63.402 lei (14.260 euro); Dentotal Protect SRL  – 232.433 lei (52.277 euro); Helios Medical & Dental SRL – 75.263 lei (16.927 euro); Tehnodent Poka SRL – 65.726 lei (14.783 euro); West Dental Teh-med SRL – 19.413 lei (4.366 euro).

    În urma investigaţiei, Consiliul Concurenţei a constat că furnizorul Vita Zahnfabrik Germania s-a înţeles cu patru distribuitori în privinţa discounturilor maxime pe care aceştia din urmă le puteau acorda la vânzarea produselor sale. “Legea concurenţei interzice orice înţelegeri exprese sau tacite, care conduc la denaturarea concurenţei. Fiecare companie trebuie să îşi stabilească politica de preţuri independent, nu printr-o înţelegere cu alte companii. Practic, prin această înţelegere a fost eliminată concurenţa între distribuitori, ceea ce ar fi fost în beneficiul consumatorilor”, spune Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Vita Zahnfabrik H. Rauter Germania are ca obiect de activitate producţia şi distribuţia dinţilor artificiali, a materialelor ceramice şi de alt tip pentru reconstrucţia dinţilor, a accesoriilor de tehnică dentară şi a altor produse pentru tehnicienii dentari şi medicină dentară. Dentotal Protect, Helios Medical & Dental, Tehnodent Poka şi West Dental Teh-med sunt distribuitori ai furnizorului german pe piaţa distribuţiei de materiale şi aparatură pentru tehnică dentară şi cabinete stomatologice