BusinessMagazin

Tag: consiliu

  • Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR: Unele firme mici şi mijlocii se gândesc să se mute în Bulgaria

    „Din perspectiva întreprinderilor mici şi mijlocii, în acest moment, există o foarte mare presiune pe noi, la nivel central, să găsim măsuri concrete, soluţii pentru toate aceste probleme (apărute din cauza OUG nr. 114/2018). Inclusiv colegii ne-au rugat să rugat să analizăm o potenţială întâlnire cu patronatul IMM-urilor din Bulgaria şi să iniţiem un dialog cu privire la posibilitatea mutării unor activităţi din România, pentru că sunt foarte mulţi care simt că lucrurile nu sunt în regulă”, a declarat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, luni, într-o conferinţă de presă.

    Un alt motiv pentru care antrenorii iau în calcul o asemenea mutare este stabilitatea din domeniul fiscal din ţara vecină. „Bulgaria are o fiscalitatea constantă – nu a modificat absolut nimic în ultimii 12 ani”, a subliniat Jianu.

    Pe lângă aceste măsuri, antreprenorii şi Consiliul mai iau în calcul şi alte variante, pentru a combate efectele OUG nr. 114/2018, în condiţiile în care se înmulţesc efectele negative ale acesteia – majorări de preţuri la telefonie şi electricitate, precum şi reticienţa băncilor în a acorda credite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firea: Sunt probleme în RADET. Nu aveam cum să rezolv în 2 ani de mandat ce nu s-a făcut de la Revoluţie

    Primăria Capitalei şi primarul general Gabriela Firea condamnă ferm orice tentativă a reprezentanţilor Opoziţiei din Consiliul General de a obţine beneficii politice pe seama problemelor din sistemul de termoficare al Bucureştiului, se arată într-un comunicat de presă transmis de Primăria Capitalei.

    Potrivit primarului general, problemele RADET sunt cunoscute, însă nu pot fi rezolvate în doi ani ceea ce nu s-a făcut de la „Revoluţie încoace”.
     
    „Consider strigătoare la cer demagogia PNL privitoare la situaţia RADET, în condiţiile în care acest partid a deţinut controlul total asupra acestei regii în ultimii 10 ani înainte de mandatul meu, timp în care au asistat pasivi, sau poate chiar activi, la degradarea sistemului de termoficare din Bucureşti şi la acumularea datoriilor istorice către ELCEN. Ştim cu toţii că sunt probleme în reţea, dar cred că oricine înţelege că nu aveam cum să fi rezolvat în doi ani ceea ce nu s-a făcut de la Revoluţie încoace. Încă din primele luni de mandat am luat decizia de a unifica producţia şi distribuţia energiei termice în Bucureşti. În multe alte oraşe din ţară centralele au fost preluate gratuit de către administraţia publică locală, iar noi nu reuşim, iată, să le preluăm nici cu bani, deşi am făcut toate diligenţele necesare de 2 ani”, a spus Gabriela Firea.
     

  • CNA menţine sancţiunea de suspendare a postului Realitatea TV, după ce un membru al consiliului a cerut reanalizarea

    Consiliul Naţional al Audiovizualului a discutat, în şedinţa de joi, o notă semnată de Alexandru Kocsis-Cristea, membru CNA, prin care s-a solicitat reanalizarea sancţiunii acordate postului Realitatea TV marţi.

    Alexandru Kocsis a explicat faptul că a vizionat imaginile din emisiunea Realitatea TV, dar nu a putut să voteze, nefiind prezent la şedinţa de marţi. Între argumentele cererii sale s-a numărat şi cel potrivit căruia faptele analizate sunt vechi de şase luni şi că, în acest interval, nu au mai avut loc evenimente violente despre care să se poată spune că ar fi generate de instigările de care este acuzat postul de televiziune.

    Membrul CNA Monica Gubernat a precizat că “deciziile de sancţionare nu constituie cenzură” şi că “motivul principal de critică la adresa CNA este acela că nu luăm măsuri”.

    Prezent la discuţii, deputatul PNL Pavel Popescu a solicitat dreptul de a interveni, dar i-a fost refuzat. “Am încercat să deschid un dialog”, a spus deputatul.

    “Puteţi să ne chemaţi la Parlament şi vom răspunde în faţa dumneavoastră”, a spus Monica Gubernat.

    Discuţia a continuat, deputatul insistând să i se permită să vorbească. Cu toate că unii dintre membrii Consiliului au repetat că nu există un cadru legal prin care cineva care nu reprezintă niciuna dintre părţile implicate să ia cuvântul, CNA a supus la vot cererea deputatului şi aceasta a fost respinsă.

    “Eu de două zile primesc ameninţări cu moartea pentru că aş fi închis Realitatea TV”, a spus Radu Herjeu. “Cu noi, aici, de faţă a minţit că nu i-am dat voie să vorbească, aşa că am supus la vot solicitarea domnului deputat”, a mai spus acesta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viorica Dăncilă prezintă în Parlamentul European priorităţile Preşedinţiei României la Consiliul UE

    ”Premierul va conduce delegaţia Guvernului României, care va efectua o vizită de lucru la Strasbourg, în perioada 14-15 ianuarie 2019, în vederea prezentării Programului de lucru al Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. Agenda vizitei va cuprinde întrevederi ale delegaţiei guvernamentale române cu preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, cu liderul Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor din Parlamentul European, Udo Bullmann, precum şi cu reprezentanţii Grupului S&D şi alţi lideri ai Parlamentului European”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.
     
    Potrivit sursei citate, premierul României va participa, de asemenea, alături de înalţi oficiali europeni şi membri ai Guvernului României, la vernisajul expoziţiei de fotografie pe tema “Tradiţii şi peisaje din România”, organizat cu ocazia debutului Preşedinţiei române la Consiliul UE.
     
    Din delegaţia guvernamentală condusă de premierul Viorica Dăncilă vor face parte ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Marius Constantin Budăi.
     
    Încă de miercurea trecută, premierul Viorica Dăncilă a anunţat că luni şi marţi se va afla la Strasbourg.
     

  • Bucureşti, România, Uniunea Europeană

    Aderarea la Uniunea Europeană a fost un episod mult mai important decât cel din 2004, atunci când România a devenit membru al NATO, pentru că Uniunea Europeană acoperă toate zonele economice şi sociale, nu doar cele legate de apărare.

    Procesul Brexit, perspectiva financiară multianuală şi summitul de la Sibiu sunt doar trei dintre provocările cu care se va confrunta preşedinţia română a Consiliului UE. De asemenea, în timpul acestui mandat, respectiv în luna mai, vor avea loc alegeri pentru Parlamentul European. „Preşedinţia României la Consiliul UE se va derula într-un context european şi internaţional complex, mandatul acesteia urmând a fi calibrat în funcţie de evoluţia unor dosare cu miză majoră la nivelul Uniunii. În acest moment, cele mai vizibile dintre acestea, dincolo de dosarele legislative ordinare, apar a fi, în principal, Brexitul şi cadrul financiar multianual post-2020”, conform site-ului Ministerului Afacerilor Externe.

    Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este preluată, prin rotaţie, de toate statele membre; e o întâmplare, aşadar, că preluăm frâiele într-un moment marcat de atât de multe evenimente. Nimeni nu putea anticipa, în 2007, că „divorţul“ oficial al Marii Britanii de UE va avea loc în timpul preşedinţiei române; la fel, nimeni nu se putea gândi, în acel moment de expansiune, la influenţa tot mai mare a curentelor eurosceptice.

    România trebuie însă să gestioneze toate aceste lucruri, trecând totodată peste o serie de neînţelegeri – să le numim astfel pentru a evita un termen mai dur, aşa cum ar fi conflicte – pe care oficialii de la noi le-au avut cu cei de la Bruxelles în ultimele luni ale anului 2018.

    O primă provocare a preşedinţiei României la Consiliul UE va fi legată de procesul privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie.

    Următoarea prioritate a României va fi să adopte cadrul financiar multianual, unde România va trebui să echilibreze promovarea intereselor naţionale cu responsabilitatea de moderator neutru.

    Tot în perioada preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene va avea loc un summit la Sibiu, pe 9 mai 2019. Reuniunea va fi dedicată viitorului Uniunii Europene şi viitoarei agende strategice a liderilor pentru perioada 2019-2024 şi va reuni la Sibiu 27 de şefi de stat şi de guvern ai statelor membre, 36 de delegaţii oficiale, 400 de invitaţi de rang înalt, circa 900 de jurnalişti şi 100 de traducători. În septembrie 2017 preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a cerut României şi preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, să organizeze un summit special la Sibiu pe 9 mai 2019.

    Calendarul oficial al preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene cuprinde mai multe reuniuni politice şi culturale. Din prima categorie fac parte, printre altele, reuniunea informală a miniştrilor apărării, 30 ianuarie, la Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniştrilor afacerilor externe (Gymnich) – 31 ianuarie, la Banca Naţională a României, reuniunea informală a miniştrilor afacerilor interne şi a miniştrilor justiţiei, 6-8 februarie, la Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniştrilor finanţelor publice, 6 aprilie, la Banca Naţională a României.

    România va preda ştafeta preşedinţiei Consiliului UE Finlandei la 1 iulie 2019. În mandatul Finlandei urmează să se decidă noua conducere a instituţiilor europene, cum ar fi Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul European.

    România vs. Uniunea Europeană

    Relaţia noastră cu Europa este, în prezent, una complicată. Aspectele negative sunt multe şi nu are rost să le enumerăm; cele pozitive se referă mai ales la modul în care românii percep Uniunea Europeană, fiind încă una dintre naţiunile cu un grad mare de acceptare a structurii interstatale – 50% dintre români spun că au încredere în Uniunea Europeană, potrivit celui mai recent Eurobarometru, publicat în noiembrie 2018. Deşi în scădere cu 2% faţă de prima parte a anului trecut şi cu 7% faţă de aprilie 2017, procentajul este peste media europeană de 42%.

    Într-un articol publicat la începutul acestui an, Financial Times vorbea de contextul „ironic“ în care România preia preşedinţia Consiliului UE: agenda celor şase luni include declanşarea procedurilor de infringement împotriva Poloniei şi Ungariei pentru nerespectarea statului de drept. România nu va încerca ştergerea acestor puncte din program, cred cei de la FT, pentru că toţi ochii vor fi aţintiţi asupra Palatului Victoria; dar procedurile de infringement au oricum şanse mici de a-şi atinge scopul final, şi anume anularea dreptului de vot pentru o ţară, fiind nevoie de votul în unanimitate al celorlalte 27 de ţări.

    Mai multe publicaţii franceze au tratat subiectul preluării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România cu scepticism, criticând „derivele antieuropene de la Bucureşti” şi comparând România cu „o bătaie de cap pentru Europa”.

    „Guvernul de la Bucureşti nu a înţeles complet ce înseamnă să prezidezi ţările din Uniunea Europeană”, a declarat Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, citat de Le Monde, pentru a exemplifica atmosfera în care România a preluat la 1 ianuarie preşedinţia Consiliului UE.

    Publicaţia Le Parisien a comparat România cu „o bătaie de cap pentru Europa”, criticând „guvernul care trage cu gloanţe roşii spre Bruxelles”.

    Preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România pentru următoarele şase luni a fost comparată ca gravitate de către Le Parisien cu procesul de Brexit şi alegerile europarlamentare din luna mai. Situaţia din România a fost dezbătută şi în presa italiană, de către cotidianul La Repubblica, în care preşedinţia preluată de România este privită drept un motiv de nelinişte la nivel european, tot din cauza atitudinii şi acţiunilor partidului de guvernare.

    Ce poate câştiga România în aceste şase luni?

    În cadrul unui interviu acordat anul trecut pentru Business Magazin, eurodeputatul Siegfried Mureşan a explicat că preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este cea mai bună oportunitate pe care o are România de a influenţa mersul Uniunii. „Ce trebuie să faci când deţii preşedinţia? Trebuie să ajuţi cele 28 de state membre să ajungă la poziţii comune, să coordonezi tot procesul legislativ. Tu vei vorbi în numele întregului Consiliu, în numele a 28 de state, iar pentru a o putea face trebuie să fii credibil. Evident, ai nevoie de oameni competenţi, dar, pe lângă competenţă, credibilitatea este esenţială. Toţi trebuie să aibă încredere că în momentul în care îţi încredinţează un dosar sau un punct de vedere, acela este bine reprezentat“, spunea atunci Mureşan.

    A exercita pentru prima dată preşedinţia Consiliului Uniunii Europene nu e simplu, lucru vizibil cu preşedinţia bulgară, explică eurodeputatul. „Ar trebui însă să fie mai uşor pentru noi, fiind al şaptelea cel mai mare stat din Uniune, cu ministere suficient de mari – e mai dificil pentru Malta sau Cipru, state cu o populaţie de sub 2-3 milioane de oameni şi administraţie publică de mici dimensiuni. În mod normal, nu ar trebui să fie peste măsură de dificil. Sigur, întrebarea e şi cum priveşte guvernul această preşedinţie, şi sper să nu o vadă doar ca pe ceva organizat de câţiva diplomaţi şi politicieni, o preşedinţie de care să scăpăm repede şi ieftin. Eu sper să o ia ca pe o investiţie, ca o oportunitate de a discuta despre România, de a prezenta ţara aşa cum e, cu oameni care ies în stradă pentru dreptate şi justiţie şi care vor valori europene.“

    Pe de altă parte, George Ciamba, numit ministru pentru afaceri europene în a doua parte a anului trecut, declara într-un interviu acordat Mediafax că vor fi mai multe dosare care vor rămâne legate de preşedinţia României: acordul de comerţ liber cu Singapore, terminarea traducerii conforme şi semnarea acordului de comerţ liber cu Vietnamul, procesul de lărgire spre Balcanii de Vest, aniversarea a 10 ani de la parteneriatul estic sau summitul de la Sibiu. „Este foarte important să înţelegem: coeziunea, ca valoare comună europeană, înseamnă unitate şi cred că acesta este lucrul pe care vrem să-l degajăm de la summitul de la Sibiu, cu două săptămâni şi jumătate înainte de alegerile pentru Parlamentul European. Nu e vorba de a schimba acum radical Europa, ci de a aduce Europa la mesajele care întotdeauna au caracterizat-o şi care au fost de succes“, a mai spus Ciamba.

    Preluarea preşedinţiei Consiliului UE este un moment care vine o dată la 14 ani şi care poate aduce prestigiul ţării ce deţine funcţia, dar şi unul care poate creşte gradul de influenţă al unui stat în cadrul instituţiilor europene. Indiferent de cum vor decurge următoarele şase luni, România şi-a câştigat deja locul în cărţile de istorie.

  • Mai mulţi comisari europeni poartă cravate lansate cu ocazia preşedinţiei române a Consiliului UE | VIDEO

    „Este o culoare elegantă şi se poate purta. Este unul din cadourile pe care chiar poţi să le foloseşti”, a declarat vineri viceprim-ministrul pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României, Ana Birchall.

    Viceprim-ministrul a susţinut că oficialii şi-au pus cravatele încă de când aceştia le-au primit.

    „Majoritatea bărbaţilor, aseară (joi-n.r) şi-au pus cravatele de comisari. Le-au primit cadou de la doamna prim-ministru. Trebuie să le purtă, e un gest frumos”, a adăugat Birchall.

     

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

     

  • Senzaţionalul discurs pentru români al polonezului Donald Tusk, preşedintele Consiliului Europei, într-o română impecabilă: El a făcut referire la Mircea Eliade, la prima maşină a familiei lui – Dacia 1300, la Simona Halep şi la Steaua, care a câştigat în 1986 Cupa Campionilor Europeni. Cine l-ar vota pe Tusk preşedinte al României?

    Spre surprinderea şi stupoarea celor prezenţi la Ateneul român joi seară, la preluarea oficială a preşedinţiei Consiliului Europei de către România, polonezul Donald Tusk, preşedintele Consiliului Europei, şi-a susţinut discursul într-o română extraordinară. În discurs, a făcut referire la istoria României, dar şi la amintirile lui legate de prima maşină a familiei – o Dacia, de Simona Halep, de Steaua Bucureşti, care a câştigat în 1986 Cupa Campionilor Europeni sau Mircea Eliade. 

    Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, şi-a susţinut discursul în limba engleză. 

    “Sunt foarte mândru şi fericit că voi conduce împreună cu dvs acest semestru al Preşedinţiei Consiliului UE. Sunt convins că în aceste şase luni veţi interpreta cu energie şi înţelepctiune o adevărat rapsodie română. Sunt convins că preşdinţia dvs va fi la fel de energică precum rapsodia lui George Enescu. Cred că sub bagheta dvs va găsi sunetul potrivit şi veţi face tot ce vă este în putinţă pentru a apăra interesele europene. Veţi fi gazdele Europei şi sunt convins că veţi acţiona în spiritul proverbului – omul sfinţeşte locul”, a spus preşedintele Consiliului European Donald Tusk. 

    “În familia mea, prima maşină a fost dacia 1300 a socrului meu. Întâmplarea face că fiul socrului meu conduce astăzi o Dacia Duster”, a completat Tusk.

    “Sunt toţi eroi ai imaginaţiei mele. La fel ca sportivii români de seama Nadiei Comăneci şi ai Simonei Halep, care încântă publicul din întreaga lume. Dar episodul care mi s-a ntipărit cel mai bine în memorie a fost finala Cupei Campionilor Europeni la fotbal, de la Sevilla, din 1986, când Steaua Bucureşti a învins Barcelona. Şi aş vrea să fac un apel la toţi românii, să o apere în România şi în Europa , fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la rând. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a declarat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, la ceremonia de deschidere a preşedinţiei Consiliului UE.

    Discursul lui Donald Tusk, ţinut în limba română, a fost aplaudat la scenă deschisă de către participanţi.

    Steaua Bucureşti a reuşit, în 1986, cea mai importantă performanţă fotbalistică a României. Echipa a câştigat, în 7 mai 1986, la Sevilla, Cupa Campionilor Europeni, după ce a învins în finală, cu scorul de 2-0 (0-0, 0-0), în urma executării loviturilor de departajare, pe FC Barcelona. Helmuth Duckadam a apărat toate cele patru lovituri executate de spanioli, în timp ce pentru Steaua au marcat Lăcătuş şi Balint, iar Majearu şi Boloni au ratat. Performanţa reuşită de Duckadam pe Stadionul Sanchez Pizjuan de a apăra patru penaltiuri este înscrisă în Cartea Recordurilor.

     

  • 8 din 10 români cred că deţinerea Preşedinţiei Consiliului UE este un lucru bun

    Potrivit unui sondaj de opinie realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) şi dat, joi, publicităţii, 68% dintre respondenţi au auzit despre faptul că România deţine, în 2019, preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, iar 60% ştiau că durata va fi de 6 luni, în timp ce 20% au răspuns că va fi pentru o perioadă de un an, iar 14% de 4 ani.

    78% dintre români consideră că deţinerea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene este un lucru bun pentru ţara noastră, iar 10% că este un lucru rău, iar mai mult de două treimi dintre participanţii la studiu (70%) cred că România va avea mai mult de câştigat în urma deţinerii Preşedinţiei Consiliului UE, în timp ce 19% cred că va avea mai mult de pierdut.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România prezintă astăzi, la Bruxelles, priorităţile Preşedinţiei Consiliului UE

    „Mâine (marţi-n.r) voi participa la Bruxelles la prima reuniune a Consiliului Afacerilor Generale (CAG – n.r.) prezidată de către România. Este şi prima reuniune ministerială prezidată de către ţara noastră. Unul din subiectele de pe agendă va fi prezentarea de priorităţi, altul va fi prezenarea cadrul financiar multianual”, a declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Guvern.

    De asemenea, alte teme abordate, potrivit declaraţiilor ministrului, vor fi atacurile cibernetice, dar şi dezinformările legate de alegerile pentru Parlamentul European.
     
    Preşedinţia română a Consiliului UE va informa miniştrii de resort din celelalte state membre asupra discuţiilor pe marginea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027.
     
    Reuniunea CAG va începe marţi, de la ora 10.05 şi va fi urmată de o conferinţă de presă, la ora 13.00, susţinută de ministrul delegat George Ciamba.
     
    George Ciamba a susţinut că România a preluat, odată cu preluarea Preşedinţiei Consiliului UE, peste 250 de dosare active de pe agenda Uniunii.
     

  • Austria respinge CRITICILE Bucureştiului privind alocaţiile şi cere României să fie neutră în calitatea de preşedinte al Consiliului UE

    Pentru o ţară care exercită Preşedinţia Consiliului UE, “ar fi normal să adopte poziţia unui coordonator onest şi să acţioneze cât mai neutru posibil”, a declarat Juliane Bogner-Strauss, ministrul austriac al Familiei, conform unui comunicat citat de site-ul DiePresse.com.
     
    România deţine Preşedinţia Consiliului UE de la 1 ianuarie 2019.
     
    “Indexarea alocaţiilor aduce mai multă corectitudine. În acest caz nu este vorba de salariu sau de asigurări sociale. Toţi părinţii primesc acelaşi procentaj raportat la nivelul de trai şi toţi părinţii din UE, din Spaţiul economic european şi din Elveţia sunt trataţi egal”, a argumentat Bogner-Strauss.