BusinessMagazin

Tag: concurs

  • FELICITĂRI! Elevii români au câştigat 7 premii la o importantă competiţie internaţională de programare

    “Suntem foarte mândri de rezultatele pe care elevii români le-au obţinut la una dintre cele mai importante competiţii de programare din lume. Eram convinşi că această experienţă va fi de neuitat pentru ei şi că talentul, pasiunea şi ambiţia lor vor primi recunoaşterea pe care o merită. Ne bucurăm în primul rând pentru ei, căci sunt nişte copii extraordinari, şi credem în abilitatea tinerei generaţii de a folosi potenţialul tehnologiei pentru un viitor mai bun”, a declarat Roxana Miloş, Brand Communication Manager, BRD – Groupe Société Générale.

    În 2017 au fost înscrise în concursul CoderDojo Coolest Projects aproximativ 1.000 de aplicaţii, website-uri sau alte creaţii individuale sau dezvoltate în echipă, gândite de copii din întreaga lume. Proiectele care le-au adus premii elevilor de la Timişoara şi Cluj-Napoca au fost înscrise în şapte categorii de concurs: Scratch – peste 13 ani, Dezvoltare de jocuri – sub 12 ani, Dezvoltare de jocuri – peste 14 ani, Hardware – între 12 şi 13 ani, Hardware – peste 14 ani, Website – peste 14 ani şi Evolution – Proiecte complexe.

    Matei Caravaţeanu, cel mai tânăr participant din partea României la concursul CoderDojo Coolest Projects 2017, este membru al echipei @Academy+Plus de la CoderDojo Cluj-Napoca. El are 9 ani şi a câştigat premiul I la categoria Dezvoltare de jocuri, sub 12 ani, pentru proiectul The Lost World, un joc care îţi oferă posibilitatea să explorezi o lume post-apocaliptică.

    Membrii atelierelor CoderDojo Timişoara au participat la concurs cu 10 proiecte, dintre care 6 au ocupat locuri pe podium. Victor Fortiş şi Elisa Erzse, din echipa @CD Loga, au fost câştigătorii categoriei Scratch, la subcategoria de vârstă peste 13 ani, pentru proiectul Terrabots, un joc puzzle-platformer în care roboţii Terrabots sunt folosiţi pentru a descoperi alte planete. Patrick Lenis, Victor Baican şi Cezar Făgădar, membri ai echipelor @temirice şi @Startup Hub, au luat locul 1 la categoria Dezvoltare de jocuri, peste 14 ani, pentru dezvoltarea proiectului Shase. Mircea Şerbănescu, David Babescu şi Dariana Dorin, membri ai echipei @FEAA, au câştigat cu proiectul Blind Helper, un dispozitiv pentru oamenii cu deficienţe de vedere, la categoria Hardware, sub 14 ani.

    Tot la categoria Hardware, însă la subcategoria peste 14 ani, câştigătoarea premiului I a fost Laura Chirilă, cu proiectul MindRobot, un robot construit pe baza unui microcomputer Raspberry Pi ce poate fi controlat cu ajutorul unui set de căşti Emotiv Insight. Sebastian Maleş, membru al echipei @temirice şi unul dintre autorii proiectului “Site-ul Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş”, a ocupat locul 2 la categoria Websites, peste 14 ani. Roxana Drăghia, Andrei Mătrăgună şi Andreea Pintea, membri ai echipei @CD Loga, autorii proiectului Lights Among Us, s-au clasat pe locul 2 la categoria Evolution – Proiecte complexe.

    CoderDojo este o comunitate globală de cluburi de programare non-profit, iniţiată în Irlanda în anul 2011, ce are ca scop susţinerea copiilor cu vârste între 7 şi 17 ani care doresc să înveţe programare într-un mediu informal. Competiţia CoderDojo Coolest Projects, un concurs ce reuneşte copii şi tineri din întreaga lume, are loc în fiecare an la Royal Dublin Society Arena, din Irlanda, unde sunt premiate cele mai bune şi inovatoare site-uri web, aplicaţii, programe sau jocuri.

  • Ce trebuie să faci pentru a câştiga un salariu lunar de 21.000 de lei în România. O instituţie scoate la concurs 45 de posturi

    Potrivit unui anunţ de pe site-ul oficial, Romatsa organizează concurs pentru ocuparea a 45 de posturi de Controlor de trafic aerian. Iar condiţiile sunt mai mult decât accesibile: vârsta minimă 18 ani (vârsta sub 30 de ani nu atrage penalizări); absolvenţi cel puţin de studii medii cu diplomă de bacalaureat; cunoştinţe de limba engleză (nivel „Higher Intermediate”). Trebuie, de asemenea, ca cel care candidează să nu deţină sau să nu fi deţinut licenţă de controlor de trafic aerian stagiar sau licenţă de controlor de trafic aerian. Un angajat cu funcţia de controlor de trafic aerian avea, anul trecut, un salariu net de 21.000 de lei pe lună, aceasta fiind cea mai bine plătită profesie din România, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

    osarul se va depune până cel mai târziu la data de 06.11.2014 ora 16:00 la sediul Romatsa – Administraţia Centrală din Bld. Ion Ionescu de la Brad, nr.10, sect. 1, Bucureşti, camera A 005 parter – Serviciul Resurse Umane, după cum urmează: luni, marţi, miercuri, joi între orele 9:30-11:30 – 12:30-16:00, iar vineri între orele 10:30-13:00, potrivit site-ului companiei.

    Regulamentul pentru organizarea concursului/examenului, poate fi consultat de candidaţi, la cerere, la sediul Romatsa – Administraţia Centrală din Bld. Ion Ionescu de la Brad, nr.10, sect. 1, Bucureşti.

    În anul 2014, un număr de 584 de angajaţi ai ROMATSA ocupau poziţia de controlor de trafic aerian, aceştia reprezentând o pondere de 38% din totalul angajaţilor instituţiei, potrivit unei note transmise de şeful Corpului de Control către Guvern şi disponibilă pe site-ul Guvernului.

    Potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli aferent anului 2016, publicat marţi în Monitoriul Oficial, ROMATSA şi-a stabilit pentru acest an cheltuieli cu salariile de aproape 400 de milioane de lei. Având în vedere că în instituţie lucrează acum în medie 1.540 de angajaţi, înseamnă că pentru fiecare salariat ROMATSA cheltuieşte aproape 260.000 lei, adică 58.000 de euro.

    Din cei circa 1.500 de angajaţi, 600 sunt controlori de trafic aerian. Între 2.500 – 3.000 de aeronave tranzitează, în fiecare zi, teritoriul României.

    Precizăm că Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian – ROMATSA se află sub autoritatea Ministerului Transporturilor, dar are statut de regie autonomă autofinanţată. Instituţia deţine monopolul natural al serviciilor de trafic aerian şi nu primeşte de la bugetul statului sume pentru realizarea obiectului de activitate şi nici pentru realizarea programului de investiţii şi dezvoltare.

    ROMATSA şi-a bugetat pentru anul în curs venituri totale de 822 milioane lei, la cheltuieli totale de 797,8 milioane lei. Administraţia estimează totodată pentru acest an un profit net de 20,5 milioane lei. ROMATSA şi-a alocat şi 201,7 milioane lei pentru investiţii în acest an, ce vor fi suportate din surse proprii.

  • Fără Asfalt organizează cinci evenimente sportive şi lansează concursul Adventure Race

    Triatlonul Fără Asfalt la mare, ajuns la a opta ediţie, deschide sezonul competiţional pe 3 iunie, în weekend-ul de Rusalii şi propune un traseu care traversează rezervaţiile naturale 2 Mai – Vama Veche şi Hagieni – Albeşti. Competiţia de înot, ciclism şi alergare oferă un număr maxim de 800 de locuri pentru înscrieri. Traseul nu are dificultăţi tehnice, iar în cursă se poate înscrie oricine a început să descopere turele cu bicicleta în natură, alergarea de plăcere sau antrenamentele de înot. Participanţii se pot înscrie şi în echipe de ştafetă.

    A treia ediţie a Aquathlon-ului pentru copii va avea loc pe 4 iunie, pe plaja mare din 2 Mai. Probele cursei sunt accesibile oricărui copil între 7 şi 14 ani care ştie să înoate. Distanţele variază în funcţie de categoria de vârstă şi sunt de 50 m sau 150 m la înot şi de 400 m sau 800 m la alergare. Evenimentul este sponsorizat de „School Friendly” şi face parte din programul 140 de bătăi pe minut al Fundaţiei eMAG şi suţinut de Tinmar. Toate cele 200 de locuri pentru copii au fost ocupate. 

    „Credem că deprinderea de a face mişcare în mod organizat şi susţinut trebuie să fie o componentă importantă în procesul de formare a copiilor. Ne dorim să aducem cât mai mulţi copii aproape de sport, în felul acesta vor învăţa să-şi canalizeze corect energia debordantă şi vor reuşi mai uşor să se autodepăşească şi să-şi facă mulţi prieteni în lumea reală”, spune Tudor Vlad, coordonatorul proiectului Fără Asfalt.

    Următorul eveniment din acest sezon va avea loc pe 15 iulie, când este programată o nouă ediţie a Cupei Hamsia, concurs de înot în ape deschise, care se desfăşoară într-o atmosferă prietenoasă şi are un concept mai puţin întâlnit pentru acest gen de competiţie. Cupa Hamsia propune înotul în mare pe distanţe de 5.000 m sau de 1.500 m, pe un traseu în linie dreaptă între Vama Veche şi 2 Mai, astfel încât cursa să poată fi parcursă în forţă de către cei competitivi sau într-o abordare relaxată, ca o călătorie înot într-o zonă specială, de către înotătorii amatori. 

    Anul acesta Fără Asfalt lansează o nouă invitaţie amatorilor de ture în natură: concursul de aventură Fără Asfalt (Adventure Race). Acest eveniment li se adresează celor care sunt antrenaţi pentru ture de mountain-biking  şi de trekking sau alergare montană şi doresc să-şi depăşească limitele într-un concurs la care pot participa doar în echipe de câte patru membri. Cursa se va ţine în zona Munţilor Ciucaş, va fi organizată în parteneriat cu Ciucaş X3 şi propune trasee lungi şi provocatoare de 90 km mountain-biking, 70 km alergare montană, vâslit pe lac, escaladă şi rapel, timpul limită pentru finalizarea probelor fiind de 54 de ore. La cursele de tip Adventure Race  traseele sunt nemarcate şi trec prin zone mai puţin turistice, orientarea şi buna sincronizare cu echipa fiind elemente cheie pentru a ajunge cu succes la linia de finish.

    Sezonul competiţiilor se va încheia pe 19 august cu triatlonul Fără Asfalt la munte, în zona Ceraşu-Slon, Prahova, în apropierea staţiunii Cheia. Proba de înot va avea loc în apa limpede a lacului Măneciu, traseul de bicicletă se desfăşoară pe drumuri forestiere şi pe malul Telejănelului până la Cascada Schinda, iar proba de alergare va avea loc pe culmea dealurilor care urcă spre Tabla Buţii. Evenimentul face parte din circuitul de Cross Triathlon al FRTRI dar păstrează conceptul de „întâlnire între prieteni la triatlon”. Organizatorii vor amenaja din nou camping pe Plaiul Slonului şi, după cursă, îi vor invita pe participanţi la Sarmale Party.

    „La Fără Asfalt, ne dorim ca, pe lângă concurs, evenimentele pe care le organizăm să fie un prilej de întâlnire cu natura, o ieşire din cadrul comun şi ocazia de a descoperi locuri noi şi alţi oameni care împărtăşesc aceleaşi pasiuni.

    Ne propunem, în plus, să îi încurajăm pe participanţi şi pe susţinătorii lor să descopere un ritm de viaţă echilibrat prin practicarea sportului în natură. Suntem convinşi că mişcarea practicată astfel îi oferă citadinului un reper important în căutările sale şi este reţeta de succes pentru o dezvoltare personală şi profesională durabilă şi bine calibrată. Potrivit unui sondaj pe care l-am realizat în rândul participanţilor la triatlon, aproape 8 din 10 respondenţi au observat că practicarea sportului le influenţează pozitiv dezvoltarea pe plan personal şi profesional”, adaugă Tudor Vlad.

  • O medalie de aur şi trei de argint pentru România la Olimpiada Europeană de Fizică

    Medalia de aur a fost obţinută de Petru Cotruţ, elev în clasa a XI-a, care, de curând, a câştigat şi o medalie de argint la Olimpiada Asiatică de Fizică – APhO, desfăşurată între 1 şi 9 mai 2017  la Yakutsk, în Federaţia Rusă. Ceilalţi participanţi români,  Silviu Adrian Predoi, Andrei Horaţiu Eftime şi Cosmin Andrei, elevi în clasa a  XI-a, au obţinut, la rândul lor, rezultate excepţionale: 3 medalii de argint. În plus, Silviu Adrian Predoi a primit şi un premiu special, datorită soluţiei propuse pentru cea mai dificilă problemă din concurs.

    „Când îi văd pe scenă pe concurenţii români – victorioşi, zâmbitori, eleganţi, frumoşi –

    sper din toată inima că văd imaginea României viitoare. Când mă întorc spre sală şi văd

    oamenii privindu-i pe elevii români cu admiraţie, cu dorinţa de „a fi ca ei”, îmi doresc foarte mult ca toţi tinerii României să-i privească în acelaşi fel. Mulţumesc celor care, prin ajutorul acordat, au făcut posibilă victoria!”, spune Adrian Dafinei, profesor coordonator al lotului olimpic de fizică al României.

    Aflată la prima ediţie, Olimpiada Europeană de Fizică a reunit participanţi din 24 de ţări, fiecare dintre acestea fiind reprezentată în concurs de echipe formate din câte cinci elevi. Mai mult, printre participanţi s-au numărat şi elevi din Brazilia şi Singapore.

    Banca Comercială Română şi Fundaţia eMAG, prin programul Hai la Olimpiadă!, au susţinut şi pregătirea echipei care a reprezentat România la Olimpiada Asiatică de Fizică, desfăşurată  între 1 şi 9 mai la Yakutsk, în Federaţia Rusă, de unde elevii s-au întors cu o medalie de aur şi două de argint. Mai mult, aceştia vor susţine şi participarea lotului României la Olimpiada Internaţională de Fizică, care va avea loc în luna iulie în Indonezia.

    Echipa care a reprezentat România la Olimpiadă s-a pregătit prin intermediul programului „Hai la Olimpiadă!”, susţinut de Banca Comercială Română şi  de Fundaţia eMAG.

    „Ne bucurăm că am putut susţine participarea lotului României la prima ediţie a Olimpiadei Europene de Fizică. În afara talentului cu care au fost înzestraţi, rezultatele de excepţie ale elevilor români se datorează şi profesorilor care au ştiut să îi pregătească pentru aceste competiţii şi cărora le mulţumim pentru timp, efort şi dăruire! Felicităm lotul României pentru aceste rezultate şi le urăm succes şi la Olimpiada Internaţională de Fizică din Indonezia, care va avea loc în luna iulie!”, a declarat Tudor Vlad, preşedintele Fundaţiei eMAG pentru Educaţie. „Suntem mândri că putem contribui la performanţa olimpicilor pe care îi susţinem prin programul „Hai la Olimpiadă!” şi ne bucurăm să vedem că încrederea pe care noi am pus-o în ei dă rezultate. Credem că, datorită lor, tinerii cu încredere în forţele proprii şi dispuşi să muncească pentru visurile lor, putem privi cu încredere spre viitor”, a declarat Nicoleta Deliu, Şef Departament Comunicare Corporativă şi Afaceri Comunitare, BCR.

    Hai la Olimpiadă! este un program iniţiat de Fundaţia eMAG în 2012. Din 2014, BCR a devenit partener al programului prin susţinerea, alături de Fundaţia eMAG, a centrelor de pregătire şi a celor mai importante concursuri de Matematică, Fizică şi Informatică.

    După patru ani de activitate, Hai la Olimpiadă! numără astăzi 22 de centre în 12 oraşe din România, 3.286 de elevi pasionaţi de Matematică, Informatică şi Fizică şi 290 de profesori dedicaţi.

    Prin programul Hai la Olimpiadă!, pregătirea pentru performanţă se desfăşoară în cele mai bune condiţii şi oportunitatea de a participa la pregătire se oferă tuturor copiilor care pot şi doresc să se pregătească la un nivel peste medie. Profesorii din centre sunt recompensaţi pentru orele de pregătire, iar cele mai bune rezultate ale copiilor la concursurile naţionale şi internaţionale sunt premiate de către Fundaţia eMAG şi BCR.

    Medalia de aur a fost obţinută de Petru Cotruţ, elev în clasa a XI-a, care, de curând, a câştigat şi o medalie de argint la Olimpiada Asiatică de Fizică – APhO, desfăşurată între 1 şi 9 mai 2017  la Yakutsk, în Federaţia Rusă. Ceilalţi participanţi români,  Silviu Adrian Predoi, Andrei Horaţiu Eftime şi Cosmin Andrei, elevi în clasa a  XI-a, au obţinut, la rândul lor, rezultate excepţionale: 3 medalii de argint. În plus, Silviu Adrian Predoi a primit şi un premiu special, datorită soluţiei propuse pentru cea mai dificilă problemă din concurs.

    „Când îi văd pe scenă pe concurenţii români – victorioşi, zâmbitori, eleganţi, frumoşi –

    sper din toată inima că văd imaginea României viitoare. Când mă întorc spre sală şi văd

    oamenii privindu-i pe elevii români cu admiraţie, cu dorinţa de „a fi ca ei”, îmi doresc foarte mult ca toţi tinerii României să-i privească în acelaşi fel. Mulţumesc celor care, prin ajutorul acordat, au făcut posibilă victoria!”, spune Adrian Dafinei, profesor coordonator al lotului olimpic de fizică al României.

    Aflată la prima ediţie, Olimpiada Europeană de Fizică a reunit participanţi din 24 de ţări, fiecare dintre acestea fiind reprezentată în concurs de echipe formate din câte cinci elevi. Mai mult, printre participanţi s-au numărat şi elevi din Brazilia şi Singapore.

    Banca Comercială Română şi Fundaţia eMAG, prin programul Hai la Olimpiadă!, au susţinut şi pregătirea echipei care a reprezentat România la Olimpiada Asiatică de Fizică, desfăşurată  între 1 şi 9 mai la Yakutsk, în Federaţia Rusă, de unde elevii s-au întors cu o medalie de aur şi două de argint. Mai mult, aceştia vor susţine şi participarea lotului României la Olimpiada Internaţională de Fizică, care va avea loc în luna iulie în Indonezia.

    Echipa care a reprezentat România la Olimpiadă s-a pregătit prin intermediul programului „Hai la Olimpiadă!”, susţinut de Banca Comercială Română şi  de Fundaţia eMAG.

    „Ne bucurăm că am putut susţine participarea lotului României la prima ediţie a Olimpiadei Europene de Fizică. În afara talentului cu care au fost înzestraţi, rezultatele de excepţie ale elevilor români se datorează şi profesorilor care au ştiut să îi pregătească pentru aceste competiţii şi cărora le mulţumim pentru timp, efort şi dăruire! Felicităm lotul României pentru aceste rezultate şi le urăm succes şi la Olimpiada Internaţională de Fizică din Indonezia, care va avea loc în luna iulie!”, a declarat Tudor Vlad, preşedintele Fundaţiei eMAG pentru Educaţie. „Suntem mândri că putem contribui la performanţa olimpicilor pe care îi susţinem prin programul „Hai la Olimpiadă!” şi ne bucurăm să vedem că încrederea pe care noi am pus-o în ei dă rezultate. Credem că, datorită lor, tinerii cu încredere în forţele proprii şi dispuşi să muncească pentru visurile lor, putem privi cu încredere spre viitor”, a declarat Nicoleta Deliu, Şef Departament Comunicare Corporativă şi Afaceri Comunitare, BCR.

    Hai la Olimpiadă! este un program iniţiat de Fundaţia eMAG în 2012. Din 2014, BCR a devenit partener al programului prin susţinerea, alături de Fundaţia eMAG, a centrelor de pregătire şi a celor mai importante concursuri de Matematică, Fizică şi Informatică.

    După patru ani de activitate, Hai la Olimpiadă! numără astăzi 22 de centre în 12 oraşe din România, 3.286 de elevi pasionaţi de Matematică, Informatică şi Fizică şi 290 de profesori dedicaţi.

    Prin programul Hai la Olimpiadă!, pregătirea pentru performanţă se desfăşoară în cele mai bune condiţii şi oportunitatea de a participa la pregătire se oferă tuturor copiilor care pot şi doresc să se pregătească la un nivel peste medie. Profesorii din centre sunt recompensaţi pentru orele de pregătire, iar cele mai bune rezultate ale copiilor la concursurile naţionale şi internaţionale sunt premiate de către Fundaţia eMAG şi BCR.

  • Un student român completează lista artiştilor celebri implicaţi în proiectul illy Art Collection

    Lucrarea câştigătoare a fost prezentată în cadrul unei expoziţii de artă care a avut loc ieri, la galeria Galateca. Evenimentul a reunit creaţiile artiştilor consacraţi, parte din illy Art Collection, precum şi cele mai bune 20 de opere înscrise în competiţia Design the illy can, ediţia a II-a.  Acestea au fost selectate dintr-un total de 328 de lucrări realizate de peste 160 de tineri pasionaţi de design din întreaga ţară, de către un juriu format din: Carlo Bach, art & creative Director illycaffè, Mihnea Ghilduş, designer de produs şi fondator Dizainăr, Eugen Erhan, asist. univ. drd. al Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, Magda Sficlea, prof. univ. dr. la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi, şi Ciprian Mihnea, lector univ. dr. al Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca. Marele premiu, constând în design-ul imprimat pe cutia de cafea illy şi participarea la cursul Disruptive Market Innovation through Design, organizat de Royal College of Arts UK în vara anului 2017, i-a fost acordat lui Marius pentru lucrarea Magic Moment.

    „Opera propune surprinderea momentului în care ne bem cafeaua. Aceasta din urmă este de fapt modul prin care ne începem ziua şi, de multe ori, ne-o şi continuăm. Plecând de la aceste premise, am ales să ilustrez ideea abstractizată a unor fluide ce reprezintă cafeaua în esenţa ei. Culorile folosite sunt vii deoarece exprimă efectul pe care ni-l dă, de multe ori, cafeaua – ne umple de energie oferindu-ne, astfel, mai multe perspective asupra timpului şi modului în care îl folosim.”, a declarat Marius Iulian Stan, student la secţia de design grafic a Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti.

    Numele său se alătură unei liste impresionante de artişti care, într-un sfert de secol, au semnat creaţiile illy Art Collection, printre care se numără: Michelangelo Pistoletto, Marina Abramovic, Anish Kapoor, James Rosenquist, William Kentridge, Yoko Ono şi Gillo Dorfles. Acest proiect special a luat naştere în 1992, când Francesco Illy, fondatorul brand-ului illy, a invitat câteva personalităţi ale artei contemporane să îşi pună amprenta pe ceaşca de cafea desenată de Matteo Thun. Colaborările illycaffè în domeniul artei au luat, de-a lungul timpului, şi alte forme: prin contribuţii importante la crearea şi expunerea artei contemporane, susţinerea tinerilor artişti, implicarea în literatură, susţinerea unor evenimente sau deschiderea de spaţii menite să aducă arta mai aproape de publicul larg.

    De exemplu, Galleria illy este un spaţiu temporar care se redeschide în diferite colţuri ale lumii ca o sinteză a universului illy şi a pasiunii pentru excelenţă. Galeria găzduieşte nume internaţionale renumite din lumea artei, literaturii, ştiinţei, design-ului şi a gastronomiei şi a apărut până acum în New York, Milano, Trieste, Berlin, Istanbul, Londra, Beijing etc. În 2015, illycaffè a fost partener oficial al Expo Milano, fiind responsabil de cel mai mare pavilion al expoziţiei, zona de cafea. Prin intermediul proiectului illy sustainArt, compania vine în sprijinul tinerilor artişti din ţări emergente, oferindu-le oportunităţi reale de a experimenta şi de a-şi dezvolta cariera prin intermediul burselor şi expoziţiilor.

    Implicarea illycaffè în artă se reflectă şi în mediul digital, platforma illywords fiind un exemplu în acest sens. Blogul reuneşte viziunile şi opiniile oamenilor de diferite naţionalităţi, culturi şi profesii, promovând talente din domenii creative.În 2016, a luat naştere Stories of illywords, constând în mici cărţi care îmbină imagini ale artiştilor cu scurte poveşti. Arta, mâncarea, design-ul, fotografia şi ilustraţiile se întrepătrund cu uşurinţă în versiunea digitală şi cea tipărită illywords, interconectând diferite discipline şi puncte de vedere.

  • Eurovision:Ilinca şi Alex Florea, reprezentanţii României, s-au calificat în marea finală de sâmbătă

    18 melodii au concurat joi, în cea de-a doua semifinala Eurovision, pentru a ajunge în marea finală a concursului muzical european, ce va avea loc sâmbătă, 13 mai: Serbia, Austria, Macedonia, Malta, România, Olanda, Ungaria, Danemarca, Irlanda, San Marino, Croaţia, Norvegia, Elveţia, Belarus, Bulgaria, Lituania, Estonia, Israel.

    Fanii din cele 18 ţări repartizate în a doua semifinală şi cei din Ucraina, Franţa şi Germania au decis, alături de juriile de specialitate, melodiile care au ajuns în Marea Finală.

    Alături de cele 10 ţări selectate joi, în Marea Finală a concursului, ce va avea loc pe 13 mai, vor mai merge suedezul Robin Bengtsson – I Can’t Go On; reprezentantul Australiei Isaiah – Don’t Come Easy; Belgia: Blanche – City Lights; Azerbaidjan: Dihaj – Skeletons; Portugalia: Salvador Sobral – Amar Pelos Dois; Grecia: Demy – This Is Love; Moldova: Sunstroke Project – Hey Mamma; Cipru: Hovig – Gravity; Armenia: Artsvik – Fly With Me; Polonia – Kasia Moś – Flashlight.

  • EUROVISION 2017. Ilinca şi Alex Florea, reprezentanţii României, s-au CALIFICAT în finală. Cu cine se vor lupta pentru marele premiu

    În seara asta a avut loc cea de-a doua semifinală a concursului Eurovision 2017, reprezentanţii ţării noastre în concurs fiind Ilinca şi Alex Florea, cu piesa ”Yodel It!”, care au intrat în concurs pe poziţia a cincea.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI ŞI VEZI VIDEO PE MEDIAFAX.

     

  • A jucat în Liceenii, a creat şi a vândut o afacere, iar acum organizează cel mai mare concurs de vinuri din estul Europei

    Energic şi optimist, Cătălin Păduraru poate vorbi ore în şir despre vin: planuri, trecut şi viitor, lingvistică, istorie, economie sau strategii. El este antreprenorul care în urmă cu câţiva ani a vândut afacerea Vinexpert, cu activităţi în distribuţia şi retailul de vinuri. „Prima generaţie de antreprenori nu a ajuns încă la etapa de vânzare a afacerilor pe care le-a întemeiat. Pentru mine a fost proiectul de viaţă, îmi propusesem să ies din afacere până la 45 de ani; am reuşit chiar mai devreme. Pentru a mă dedica acestei părţi de consultanţă, formare, educaţie”, povesteşte el.

    Intrarea în universul vinului s-a făcut cu plata unui preţ: visul său legat de actorie. „Când intrai la IATC (Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Ion Luca Caragiale din Bucureşti) erai vârful mic al unei piramide a studenţimii româneşti. Noi am fost spre mia de candidaţi pe loc, cu examene de trei săptămâni.” Spune că odată cu capitalismul s-au ivit şi dezavantaje, nu numai avantaje, şi a apărut un con de umbră pentru cei care voiau să facă film în perioada aceea. „Şi eu asta voiam să fac – film, nu teatru. Nu a fost nicio filosofie să îmi stabilesc un plan în zona de afaceri. A fost frica zilei de mâine şi am încercat să fiu foarte realist. Am evaluat resursele şi singura resursă era o apetenţă foarte mare pentru a vinde, şi când am ajuns la ce să vând mi-am dat seama că rădăcinile mele sunt foarte solide în viticultură”; tatăl şi unchiul său erau ingineri viticoli.

    Prin urmare, alegerea vinului era cea mai logică opţiune, „nu a fost o asumare de cauză sau o misiune, ci pur şi simplu a fost extrem de bună nişa din Bucureşti, pentru că la începutul anilor ’90 erau doar vinuri proaste”. Spune că şi-a propus să aducă doar vinuri bune şi prin asta să se diferenţieze; iar firma de distribuţie a funcţionat foarte bine până în 1998-1999, când, spune actorul antreprenor, a constatat că este nevoie de mai mult; concret, a hotărât să deschidă magazinele Vinexpert. Pentru că, inspirat de ce se întâmpla pe pieţele externe, aducea idei şi concepte noi, adaptate local, dar operând o firmă de distribuţie, mesajul se dilua; de aceea şi-a propus să facă o entitate prin care să lucreze direct cu consumatorul şi aşa a apărut Vinexpert.

    Iar Păduraru povesteşte că apoi s-a întâmplat ca în filmul Beckett, cu Peter O’Toole şi Richard Burton: regele l-a numit şef al bisericii pe prietenul său de joacă şi tinereţe agitată, crezând că aşa poate controla mai bine poporul; doar că prietenul, ajuns şeful bisericii, şi-a luat rolul în serios. „Aşa am păţit şi eu când am făcut Vinexpert. Era atât de greu Expertul din coadă, încât am luat-o într-o altă direcţie, a educaţiei, mai întâi în ceea ce mă priveşte şi apoi în ce îi priveşte şi pe alţii.” Apoi şi-a dat seama că nu pot exista foarte uşor, la un loc, şi afacere, şi educaţie, comunicare etc., pentru că genera neînţelegeri, inclusiv cu asociaţii săi sau cu angajaţii – care nu înţelegeau de ce nu profitau de toate oportunităţile de piaţă; de pildă, se vindea Angelli cu tirul de la poarta fabricii pe un schimb de facturi şi se câştigau mii de dolari americani „şi noi nu făceam asta. Pentru că nu se potrivea cu mesajul pe care îl aveam noi. Atunci mi-am propus să mă opresc în jurul vârstei de 45 de ani”.

    Despre vânzare spune că nu a fost o afacere în plan financiar, în schimb a constituit un câştig în plan personal: „Perioada a coincis cu vârsta la care copilul are foarte mult nevoie de prezenţa părinţilor, or noi în contextul de comercianţi nu prea existam pe acasă nici măcar de sărbători, când erau punctele forte în activitate”. Decizia a avut un impact foarte bun pe plan personal, într-o altă proiecţie bugetară pe familie; a câştigat şi timp penru a acumula cunoştinţe despre vin. Cătălin Păduraru crede că mulţi dintre cei care au afaceri în domeniul vinului încep să simtă aerul rece al intrării în marea piaţă, „care nu va fi nicicum miloasă cu noi şi România va fi extrem de expusă dacă nu se întăresc valorile care ţin neapărat de preţ şi etichetă”. Şi pentru că românii se uită cu mai mult interes la experţi din străinătate, a identificat câteva personaje recunoscute la nivel mondial şi „am început să introduc în România economia vinului.

    Încerc să transpun educaţia şi comunicarea mea într-o arie holistică – poate e o exprimare pretenţioasă, dar aşa este. Istorică, antropologică, socială, chimică, economică. Concursul a venit de la sine, ca o componentă”. Spune că a pornit proiectul organizării International Wine Contest Bucharest (IWCB) în regim de voluntariat, care s-a perpetuat; concursul, cel mai mare eveniment de acest tip din Europa de Est, a ajuns la a XIV-a ediţie şi va fi organizat anul acesta între 23 şi 25 mai. „Este deja mai bine apreciat de străini, dovadă că anul trecut 52% din probe au venit din străinătate, am fost primiţi în asociaţia mondială de profil şi extindem panelurile de juraţi.” Ţinta este ca IWCB să depăşească Berlinerul, cel mai important târg european de vinuri.

    Concursul atrage atenţia asupra României, spune Păduraru, iar acest context este favorabil pentru o serie de alţi paşi, importanţi, care să plaseze ţara în universul vinului. „Avem afirmaţii pe care le putem susţine doar dacă facem studii istorice: că suntem cu mii de ani înaintea Franţei, Spaniei şi Italiei în viticultura modernă, nu pentru a ne reclama întâietatea sau a deveni axul lumii vinicole, ci pentru a veni în piaţa aceasta măcar cu drepturi egale. Este o afirmaţie de forţă şi ea poate fi justificată pentru că există toate informaţiile, ele trebuie doar puse cap la cap: de unde a plecat vitis vinivera, de ce şamd. Există şi acele întâmplări cu Burebista – nu a fost vorba de tăierea viilor, ci a fost pur şi simplu o informaţie, o informaţie adusă de Deceneu că la 1.000 km a apărut vitis vinifera, care era mult mai productivă, mai sănătoasă. Nu putea Burebista să ia o asemenea decizie.”

  • Viaţa în cel mai poluat oraş din lume unde temperatura medie anuală este -10 grade Celsius – GALERIE FOTO

    Viaţa în oraşul rusesc Norilsk nu este una uşoară. Norilsk  este un oraş minier localizat în cercul polar arctic. Este cel mai nordic oraş şi al doilea ca mărime (peste 100.000 de locuitori) din interiorul cercului polar arctic.

    Elena Chernysheva, câştigătoarea concursului de fotografie World Press Photo, a documentat viaţa în oraşul rusesc timp de un an (februarie 2012-februarie 2013).

    Oraşul, minele şi fabricile metalurgice au fost construite de prizonierii din lagărele de muncă forţată. Temperatura medie anuală este de -10 grade Celsius, iar pe timp de iarnă temperatura scade până la – 55 grade Celsius când oraşul este înghiţit pe o perioadă de două luni de noaptea polară.

    Norilsk este unul dintre cele mai poluate oraşe din lume şi mulţi dintre locuitori suferă de boli respiratorii sau cardiovasculare. Aici se află cel mai mare complex de topire a metalelor grele din lume. Peste 4 milioane de tone de cupru, plumb, nichel sau zinc sunt eliberate în aer în fiecare an. Unele estimări arată că 1% din emisiile globale de dioxid de sulf provine din Norilsk.

    Din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, locuitorii sunt nevoiţi să apeleze la alte soluţii, amenajează mici gărdini în apartamente.