Aceasta este una dintre rarele apariţii ale fostei componente a trupei ABBA din ultimii ani, care a preferat să se retragă din vizorul presei după destrămarea grupului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Tag: componente
-
Francezii de la Hutchinson angajează 100 de oameni şi cresc producţia la Braşov
Producătorul francez de componente pentru industria auto Hutchinson, care deţine o fabrică în localitatea Cristian din judeţul Braşov, va angaja în acest an 100 de oameni, odată cu creşterea capacităţii de producţie. -
Investiţii noi la Timişoara, Cluj şi Blaj în industria componentelor auto
Alte două noi deschideri au fost anunţate de compania germană Bosch: unitatea de producţie din Blaj urmează să fie deschisă în 8 iunie, în timp ce fabrica de la Cluj-Napoca este programată pentru ultimul trimestru din acest an.
La Blaj, Bosch deţinea deja o unitate pentru tehnică liniară, care a fost extinsă cu o fabrică de senzori de turaţie pentru sistemele de control al şasiului, dedicaţi industriei auto, după o investiţie de circa 50 milioane de euro. Cu o suprafaţă de 50.000 de metri pătraţi, unitatea de la Blaj va angaja încă 300 de persoane până la sfârşitul anului, ajungând la un total de circa 900 angajaţi. La Cluj-Napoca, grupul german construieşte un nou centru de producţie, cu o suprafaţă de 38.000 metri pătraţi, pentru care sunt prevăzute investiţii de 77 milioane de euro. Unitatea va avea 300 de angajaţi. Fabrica de la Cluj-Napoca va produce unităţi electronice de comandă pentru autovehicule.
Potrivit directorului de filială MGI Coutier, Remi Leprat, investiţia companiei franceze a fost construită pe o suprafaţă de 9.200 de metri pătraţi, la marginea comunei Ghiroda, investiţia ridicându-se la 5,5 milioane de euro. “Fabricăm fel de fel de componente pentru autovehicule, închizători şi deschizători de portiere pentru toate tipurile de vehicule Dacia, atât pentru producţia din România, cât şi pentru producţiile din India, Brazilia, Rusia şi Maroc. Recent am obţinut un contract de producţie pentru un nou tip de mâner pentru o maşină care va apărea în luna septembrie”, a declarat Remi Leprat.
Compania produce şi tuburile care fac legătura între rezervor şi motor pentru carburant şi lichidul de frână pentru maşinile Dacia şi Ford. “Acestea sunt piese de securitate care implică o mare responsabilitate din partea producţiei. De asemenea, producem rezervoare şi piese pentru spălarea parbrizului pentru Dacia”, a mai spus Leprat.
-
De ce se tem managerii să se mute în cloud
SENDINŢA DE MIGRARE CĂTRE SOLUŢII DE CLOUD COMPUTING PARE SĂ FIE ÎNCETINITĂ PE PLAN LOCAL DE O BARIERĂ GREU DE IGNORAT. Mulţi manageri din domeniul IT sau executivi cu putere de decizie în acest sens sunt încă destul de reticenţi cu privire la astfel de soluţii, principala lor preocupare fiind securitatea datelor. Contracarată cu argumente clare de mai toţi competitorii din domeniu, pseudo-problema legată de securitate este amplificată şi de cea a confidenţialităţii informaţiilor şi documentelor ţinute în cloud. Se vede în primul rând când vine vorba de sisteme de gestiune sau de management al resurselor şi operaţiunilor, precum soluţiile de planificare a resurselor tip ERP (enterprise resource planning).
„În România, implementarea soluţiilor de management al afacerilor de tip ERP găzduite în cloud se situează sub media europeană estimată şi, cel puţin deocamdată, nu se întrevede o dezvoltare considerabilă a acestora mai devreme de următorii 2-3 ani„, observă Mircea Hotăran, directorul general al companiei de IT CGS Europe – IT Services, parte a grupului american CGS şi partener al Microsoft pentru implementarea soluţiei ERP Dynamics AX. Concret, companiile preferă să păstreze asemenea soluţii la nivel intern şi cum implementarea unui ERP presupune o investiţie deloc neglijabilă, mai ridicată decât în cazul unui ERP în cloud, folosirea unei asemenea soluţii este amânată. Implicit, piaţa soluţiilor ERP rămâne la o dinamică mai lentă, crede managerul, care estimează dimensiunea acestei componente a industriei IT la 110 milioane de euro anul trecut, în creştere comparativ cu nivelul de 90 de milioane de euro din 2011.
DEŞI MAI PUŢIN COSTISITOARE DECÂT VARIANTA CU SERVERE PROPRII ŞI LICENŢE ŞI OFERITE DE TOT MAI MULŢI FURNIZORI IT, soluţiile software de tip ERP în cloud vor exploda pe plan local de-abia peste câţiva ani, punctează Hotăran. Varianta găzduirii în cloud, cu componentele hardware şi aplicaţia software găzduite şi administrate fie de compania furnizoare ori integratoare de cloud computing, fie chiar de departamentul de IT intern al companiei, ridică adesea problema siguranţei informaţiilor confidenţiale.
Noţiunea că informaţiile şi documentele companiei se află pe servere dintr-un centru de date din ţară sau chiar din străinătate – Microsoft, de pildă, deţine două centre de date în Europa de unde sunt furnizate serviciile pentru întreg continentul – împiedică gradul de adopţie mai rapid al acestor soluţii în cloud. În fond, ERP-ul este un software de management al afacerilor care integrează toate componentele unui business şi aplicaţiile aferente, de la producţie la finanţe-contabilitate, vânzări sau distribuţie, motiv pentru care mulţi manageri consideră că există o doză de risc în a încredinţa toate aceste date, în timp real, unei firmei de servicii IT.
„Impresia că prin serverele proprii ale companiei pot garanta protecţia informaţiilor este supraevaluată: în majoritatea cazurilor, sistemele informatice ale firmelor sunt foarte slabe, iar dacă cineva chiar vrea să le spargă, nu este greu. În schimb, o firmă bună de IT va avea soluţii superioare pentru protecţia datelor, asumându-şi răspunderea atât asupra siguranţei, cât şi a integrităţii datelor„, a precizat Mircea Hotăran. În plus, soluţiile ERP găzduite în cloud au avantaje precum faptul că reduc substanţial investiţia iniţială, întrucât nu mai sunt necesare cheltuielile cu achiziţionarea de hardware şi licenţe,iar costurile uzuale sunt de asemenea mai mici.
REŢINERILE MANAGERILOR DE A IMPLEMENTA SOLUŢII ERP în cloud au la bază în principal neîncrederea în capacitatea integratorului de a asigura siguranţa informatică a serverelor şi a datelor pe care acestea le conţin sau paza împotriva pătrunderii prin efracţie în locaţia în care se află echipamentele respective. „Teama multor manageri privind siguranţa datelor în cazul găzduirii în cloud a soluţiei ERP pe care o adoptă este nejustificată: toţi cei care furnizează astfel de servicii au mecanisme complexe de protecţie„, spune managerul CGS Europe – IT Services.
-
Grapini vrea de la UE mai mulţi bani pentru infrastructura turistică şi mai puţini pentru promovare
“Noi pregătim acum pentru 2014-2020 planul şi programul cum să putem atrage acele fonduri europene şi depinde de inteligenţa cu care noi scriem acum, pentru că iarăşi nu vreau să apară ca o critică, dar e o constatare: cred că pe perioada asta, în domeniul turismului s-au negociat mulţi bani de promovare, 75 de milioane de euro pentru promovare, dar foarte puţini pentru infrastructură”, a spus Grapini la un seminar pe teme de specialitate.
Ea a adăugat că trebuie găsit un echilibru între cele două componente.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Colectorii de fier ar putea răspunde penal pentru achiziţii de componente feroviare şi tăinuire
Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, propune ca reprezentanţii firmelor colectoare de fier vechi care achiziţionează componente din reţeaua de cale ferată sau nu anunţă autorităţile atunci când primesc asemenea oferte de achiziţie să răspundă penal, informează Mediafax. “Propun să răspundă penal, dacă nu anunţă imediat autorităţile în momentul în care cineva vine cu o componentă de cale ferată. Dacă cel de-acolo îi spune unui hoţ «nu îl primesc pe-ăsta, du-te acasă cu el», asta înseamnă tăinuire şi trebuie să răspundă. Fenechiu a precizat că în şedinţa de guvern din această săptămână au avut discuţii privind un set de măsuri pentru limitarea furturilor din infrastructura feroviară care generează întârzierea trenurilor. Premierul Victor Ponta a declarat miercuri cã Guvernul va dubla limitele minime şi maxime ale pedepselor prevăzute în Codul Penal pentru furturile de material rulant CFR. El a precizat că Ministerul Transporturilor se va consulta pe această temă cu Ministerele de Interne şi Justiţie, iar decizia va fi luată de Guvern săptămâna viitoare, eventual prin ordonanţă de urgenţă.
-
Spania ia faţa României la furnizarea de componente pentru Lodgy
Astfel, 60% din componentele noului model vor fi fabricate în Spania, România şi Franţa, “exact în această ordine”.
Carvalho a ţinut să explice că mai ales părţile mecanice vor fi importate, o bună parte fiind produse la Valladolid, uzina Renault situată în nord-vestul Spaniei, la o distanţă de numai câteva sute de kilometri de portul din Tanger. Oficialul nu a precizat ponderea sau componentele exacte provenite din siturile grupului Renault din România. “Urmărim să ajungem la 85% din componente fabricate în Maroc, dar intervalul de timp e dificil de stabilit”, a mai precizat Carvalho.
Având în vedere că în 2012, Renault-Nissan va avea o capacitate de producţie la Tanger, folosind o singură linie de producţie, de circa 30 de vehicule/oră, respectiv cel mult 170.000 de unităţi până la sfârşitul anului, “contribuţia furnizorilor români de componente ar fi de cel mult 500 mil. euro, luând în calcul un preţ mediu de 15.000 de euro per maşină şi un procent de 20% din valoarea componentelor acesteia.
Un proiect de un miliard de euro
Investiţia iniţială a francezilor la noua uzină este de 350 de milioane de euro, urmând să ajungă până la finalizarea proiectului la 600 de milioane de euro, la care se adaugă 200-400 de milioane de euro în funcţie de modelele construite.
Alianţa Renault-Nissan a inaugurat, joi, uzina de autovehicule de la Tanger, o investiţie totală de un miliard de euro, unde va produce din 2012, modelul Dacia Lodgy.
Capacitatea maximă a fabricii va permite, după finalizarea tuturor investiţiilor în cele două linii de producţie, fabricarea a 400.000 de maşini anual.
În 2012, Renault-Nissan va putea produce la Tanger, folosind o singură linie de producţie, circa 30 de vehicule pe oră, respectiv cel mult 170.000 de unităţi până la sfârşitul anului.
Uzina, situată la circa 30 de kilometri de ţărm, este legată de portul Tanger printr-o autostradă cu două benzi pe sens şi de o linie de cale ferată, ambele construite de statul marocan pentru atragerea investitorului francez.
Totodată, Renault şi statul marocan au înfiinţat la Tanger un institut de formare profesională în industria auto pentru pregătirea angajaţilor, finanţat în totalitate de autorităţile locale.
Ce se produce în Maroc
La Tanger se va produce Dacia Lodgy, un monovolum cu un preţ de pornire de aproximativ 10.000 – 12.000 de euro, jumătate din cel al unui Renault Scenic produs la Douai în Franţa, unde lucrează în prezent aproape 4.900 de angajaţi.
Pe lângă Lodgy, în Maroc Renault va pro duce şi o autoutilitară de mici dimensiuni, dar şi un vehicul recreaţional creat pe platforma utilitarei şi despre care nu s-a ştiut până în prezent.
Noul sit de producţie este, totodată, primul la nivel mondial care funcţionează fără să producă emisii de dioxid de carbon sau alte reziduuri de ape industriale.
Cealaltă uzină a grupului, amplasată la Casablanca, va continua să producă modelele Kangoo VP, Kangoo VU, Logan şi Sandero.
Uzina de automobile de la Tanger este cea mai mare de acest fel dintre cele situate în sudul Mediteranei, oferind peste 6.000 de locuri de muncă, potrivit estimărilor pentru anul 2015.
-
Dacia si Ford trezesc la viata industria componentelor auto
La finele unei conferinte de saptamana trecuta, in fata lui
Dionisio di Campos, presedintele Ford Romania, si a lui Patrick
Leclerc, directorul de achizitii al Automobile Dacia, s-a format
cate o coada interminabila de directori ai companiilor producatoare
de componente auto, dornici sa dea mana, sa faca un schimb de carti
de vizita sau sa schimbe cateva vorbe cu cei doi. Miza o reprezinta
semnarea unui contract care ar garanta furnizorului venituri de
milioane de euro anual.La nivelul anului trecut, aproape 10% din Produsul Intern Brut
si peste 10% din exporturile Romaniei au fost automobile sau
componente pentru automobile, iar in contextul in care Ford anunta
o productie comparabila cu cea a uzinei Dacia, acest procent ar
putea creste la peste 15% dupa anul 2013. Pentru producatorii de
componente participanti la conferinta Auto Romania organizata de
Asociatia Constructorilor de Automobile este o mana cereasca: la
Dacia productia creste constant de sase ani, iar Ford Romania
promite planuri cel putin la fel de ambitioase – o capacitate de
productie de 300.000 de masini si motoare in 2013 si o productie
efectiva de cel putin 200.000 de unitati.
In toamna anului 2008, la sase luni dupa ce Ford a preluat
oficial cheile uzinei auto din capitala Olteniei, John Fleming, pe
atunci presedinte al Ford Europa si cel care a decis ca marca
americana sa intre in Romania, venea la Bucuresti cu o delegatie
alcatuita din 40 de producatori de componente, carora sa le fie
prezentata situatia uzinei si planurile de viitor. Acum, la aproape
doi ani de atunci, Dionisio di Campos anunta ca Ford va demara
productia lui B-Max, viitorul model de clasa mica ce va fi asamblat
exclusiv la Craiova, dar si un ritm constant de 85 de utilitare
Transit Connect pe zi.
Una din problemele cu care se confrunta industria auto din
Romania, in afara lipsei infrastructurii, este evolutia salariilor,
care continua sa creasca, afectand astfel atractivitatea tarii.
Daca acest element este unul important pentru Dacia, care se
bazeaza pe cei 13.500 de angajati ai sai si nu pe roboti pentru
asamblarea si productia de masini, la Ford acest aspect se afla pe
un plan secund. “Toata lumea discuta de salarii, da, sunt o
componenta importanta a costurilor, dar nu sunt cele mai
importante. Costul logistic este mai mare decat costul legat de
forta de munca. Trebuie sa compari si salariul cu nivelul de
productivitate si sa iei in calcul si infrastructura”, spune
Dionisio di Campos.
Potrivit lui Constantin Stroe, presedintele Asociatiei
Constructorilor Auto din Romania (ACAROM), dinamica neechilibrata a
salariilor din Romania poate reprezenta o amenintare pentru
furnizorii de componente, dar si alte companii din industria auto
care iau in calcul realizarea de investitii in Romania.
Pe de alta parte, evolutia programului Renault la Dacia si
accelerarea dezvoltarii uzinei Ford Romania sunt elemente care
atrag noi investitii in industria auto locala si creeaza premisele
pentru ca un al treilea constructor sa intre pe piata locala. “In
Romania se produc de trei ori mai putine masini decat in Ungaria
raportat la mia de locuitori si de zece ori mai putine fata de
Slovenia. La noi exista cel mai mare potential de crestere”,
apreciaza Constantin Stroe. -
Fata intunecata a Toyota
La Kariya, in fieful producatorilor auto din Japonia, Toyota se
confrunta cu un nivel al oprobriului public nemaiintalnit pana
acum. Indiferent ce s-ar fi intamplat, odinioara compania putea
conta pe o loialitate nestirbita in acest orasel unde sirurile de
furnale si de uzine cu acoperisuri metalice rasar ca dintr-o carte
de Dickens. Dar dupa ani de trecut prin chinurile reducerilor de
costuri de la Toyota, unii dintre muncitori si dintre furnizori –
fosti sustinatori ai companiei – se simt acum oarecum razbunati de
recentele probleme ale companiei.Schimbarea isi are radacinile in schimbarea de atitudine a
corporatiilor japoneze. Comunitati precum cea din Kariya, care
odinioara aveau relatii aproape familiale cu Toyota, s-au simtit
uitate de cativa ani, dupa ce relatiile sociale din tara s-au
schimbat. Angajarea la un loc de munca era odinioara pentru toata
viata, situatie care a disparut. Toyota a restrictionat acum si
cresterea salariilor, iar de-a lungul timpului a redus pozitiile
contractorilor pe termen scurt si a presat furnizorii sa scada
preturile.De zeci de ani, fabrici de mici componente auto ca Sankyo Seiko
erau in anturajul loial al Toyota si munceau din greu intr-un
relativ anonimat ca sa aprovizioneze gigantul. Dar incercarile
producatorului auto din ultimii ani de a obtine preturi tot mai
mici au scos din afaceri multe astfel de companii. Dupa reduceri
succcesive de pret, Toyota le plateste acum cu circa 30% mai putin
decat in urma cu zece ani in ciuda preturilor tot mai mari la
materia prima, afirma multe dintre companii.“Toyota ne tot inghesuie, ca si cum ar incerca sa stoarca apa
dintr-un prosop uscat”, spune Masayuki Nishioka, 49 de ani, a carei
uzina din Kariya face chederele de la ferestrele automobilelor
Toyota.In ianuarie, proprietarul Sankyo, Teruo Moewaki, n-a mai
rezistat. A aparut la o televiziune locala si a facut ceva de
negandit: a criticat Toyota, a anuntat ca nu va mai accepta comenzi
de la producatorul auto sau de la diviziile sale. “Am spus la TV
tot ce vor sa spuna ceilalti, dar le e frica sa spuna in gura
mare”, declara Moewaki, 60 de ani, stand in atelierul in care el si
alti trei angajati opereaza utilajele prafuite. “Toyota tot spunea
ca suntem cu totii o mare familie. Dar acum ne tradeaza.”
Izbucnirea l-a transformat pe Moewaki intr-o celebritate locala.
Dar el nu e singurul care a vorbit pe fata. Multa lume spune ca
pana si in vremurile bune Toyota nu a crescut salariile angajatilor
si a fortat furnizorii de componente sa reduca drastic preturile,
chiar daca oricum facea profituri record. De cand a inceput criza
globala, zic acesti critici, Toyota a dat afara mii de muncitori si
a constrans si mai mult producatorii de componente. -
De ce se muta Airbus la Ghimbav
Program contra cronometru, joi dupa-amiaza, pentru premierul
Emil Boc, secondat de ministrul Economiei, Adriean Videanu.
Oficialii s-au aflat la IAR Ghimbav pentru vizitarea terenului de
sase hectare pe care firma Premium Aerotec, divizia germana a
concernului EADS, va construi o fabrica de componente pentru
aeronavele Airbus, in colaborare cu compania romaneasca. Investitia
directa a Premium Aerotec se ridica la 45 de milioane de euro, iar
partenerii si furnizorii companiei vor mai aloca inca pe atat,
investitia totala fiind de 90 milioane de euro. “Acest lucru e
foarte important pentru zona si pentru Romania, iar prezenta EADS
aici este un semnal foarte puternic pentru alti investitori care
vor veni in Romania”, a spus premierul.Cititi mai multe pe www.gandul.info