BusinessMagazin

Tag: companii

  • Cum a reuşit o defecţiune internă a Cloudflare să strice site-uri şi aplicaţii din întreaga lume? A ajuns internetul prea dependent de câteva companii mari?

    Infrastructura de internet Cloudflare a suferit marţi o pană majoră, ceea ce a făcut ca numeroase site-uri să devină inaccesibile timp de aproximativ trei ore, notează The Guardian.

    Cloudflare este o companie globală de servicii cloud şi securitate cibernetică. Ea oferă centre de date, securitate pentru site-uri şi e-mailuri, protecţie împotriva pierderii de date şi apărare împotriva ameninţărilor cibernetice, printre altele. De asemenea, îşi foloseşte infrastructura globală pentru a accelera traficul online.

    De ce contează?

    Cloudflare este una dintre companiile care formează elemente esenţiale ale infrastructurii internetului. Atunci când serviciile sale cedează, site-urile devin offline, afectând milioane de persoane şi companii.

    ChatGPT şi platforma socială X, deţinută de Elon Musk, s-au numărat printre serviciile aparent afectate de întreruperea de marţi. Unele estimări arată că Cloudflare deserveşte unul din cinci site-uri la nivel mondial.

    Utilizatori ai mai multor site-uri cu trafic ridicat au raportat probleme. Printre aceştia se numără jucătorii League of Legends, compania de contabilitate şi salarizare Sage, precum şi YouTube şi Google, potrivit Downdetector, un site care urmăreşte evoluţia problemelor tehnice.

    Cloudflare a descris incidentul ca pe o „defecţiune internă a serviciului”. Au trecut puţin sub trei ore de la momentul în care compania a anunţat că investighează problema până la implementarea unei soluţii, iar incidentul a fost declarat rezolvat la ora 14:42, ora Marii Britanii. Cloudflare a menţionat şi un vârf neobişnuit de trafic către unul dintre serviciile sale începând cu ora 11:20 UTC, dar încă nu cunoaşte cauza acestuia.

    Ce spune această pană despre starea internetului?

    Într-o lume în care mare parte din economie depinde de internet, de la bănci la comerţ online, unii experţi în rezilienţă cibernetică avertizează că infrastructura a devenit prea dependentă de câteva companii mari, creând un „lanţ de dependenţe”.

    Problemele Cloudflare vin la mai puţin de o lună după întreruperi la alţi operatori de servicii cloud, Amazon AWS şi Microsoft Azure.

    Împreună cu Google Cloud, aceste trei companii asigură aproximativ două treimi din infrastructura care susţine lumea digitală. Experţii spun că situaţia arată nevoia unei diversificări mai mari în furnizarea serviciilor de internet.

  • Gala ZF 27 de ani. Cine sunt câştigătorii premiilor speciale pentru încredere în România?

    Ziarul Financiar a acordat aseară 15 premii speciale unor companii locale, dar şi străine, care au arătat că merită să investeşti în România.

    Astfel, încrederea în România a fost recunoscută prin 15 distincţii pentru educaţie, inovaţie, investiţii, echipe, oameni, tehnologie, antreprenoriat.

    Vedeţi mai jos premiile:

    1. Vodafone România

    Alexandra Olaru, Directorul Legal şi Afaceri Externe: Mulţumesc foarte mult! Să ştiţi că titlurile Ziarului Financiar au spus totul. De la surpriză uriaşă, la lovitură de graţie, la tranzacţie finalizată. Sunt foarte mândră! A fost un proiect greu, a fost un proiect făcut în echipă. Mulţumesc tuturor colegilor mei. La mulţi ani, ZF!

    2. E-INFRA

    Gianina Pelea, CEO E-INFRA: Felicit Ziarul Financiar pentru acest eveniment de referinţă. Mulţumesc pentru acest premiu, este o recunoaştere a muncii noastre, a tot ceea ce am făcut în ultimii ani. Este un motiv în plus pentru a continua investiţiile şi în anii următori.

    În prezent demarăm un proiect privind o centrală de gaz în ciclu combinat, care vine cu aport la toate proiectele de stocare pe care Nova Power & Gas, membră a grupului E-INFRA, le-a implementat în ultimii ani.

    E-INFRA este cel mai mare investitor în instalaţii de stocare în energie electrică din România şi avem încredere că ceea ce am făcut a ajutat şi va ajuta în continuare.

    Mulţumim pentru premiu, vedem o nevoie şi întotdeauna ne uităm la tehnologii noi, credem în tehnologii noi, investim în ele şi, mai ales, ne uităm să vedem cum putem aduce la un nivel cât mai eficient mixul energetic.

    3. 5 to Go

    Radu Savopol, co-founder & CEO: Mulţumim pentru premiu! Ca fapt divers, cred că prima franciză am vândut-o datorită Ziarului Financiar, pentru că în 2015, prin sfârşit de martie, Ziarul Financiar publica o mică casetă în care spunea că nişte băieţi au deschis un business cu totul la 5 lei, ceea ce a făcut ca o doamnă, prima noastră francizată, după ce a citit Ziarul Financiar, a căutat şi a dat de noi şi ne-a întrebat dacă nu avem posibilitatea de a face franciză. Ea a fost cea care ne-a pus pe gânduri, am deschis prima franciză cu ea.

    Cred că datorită vouă suntem astăzi între cele mai mari companii din industria HoReCa în domeniul francizei. Vă mulţumesc foarte mult şi sunt onorat.

    4. Redport

    Cosmin Savu-Cristescu, managing partner: Mulţumim frumos pentru apreciere, Ziarul Financiar, încă o dată la mulţi ani. Intrăm şi noi într-un an aniversar. Redport face 10 ani anul viitor în aprilie. Mulţumim Dan Şucu pentru parteneriatul pe care îl are cu noi, dar mai mult decât asta pentru tot ce face în activitatea lui patronală.

    Mulţumesc echipei mele, mulţi dintre ei încă mai rezistă aici în sală. Vă mulţumesc frumos pentru tot şi Doamne-ajută să prindem şi noi 27 de ani.

    5. Codata

    Horia Sabo, CEO Codata Software Solutions: Mulţumesc în primul rând echipei mele, căreia îi datorez premiul. Este un imbold pentru noi toţi să facem ce ştim mai bine şi, dacă ar fi să sumarizez, trei lucruri ştim să facem: pentru organizaţii ştim să le facem mai rapide, ştim să le facem mai sigure şi mai eficiente. O să continuăm asta şi mulţumim pentru premiu.

    6. Nusco

    Michele Nusco, CEO: Mulţumesc de invitaţie, mulţumesc de premiu. La mulţi ani, Ziarul Financiar! Grazie!

    7. CrisTim

    Radu Timiş Jr., CEO CrisTim: Mulţumim Ziarul Financiar! Mulţumim că întotdeauna sunteţi un partener real al mediului de business şi am crescut alături de voi şi voi alături de noi. Sunt onorat să primesc acest premiu din partea voastră şi mai cu seamă pentru că reprezint atât CrisTim, atât familia fondatoare care a construit acest business şi faptul că eu personal, din perspectiva celei de-a doua generaţii, astăzi ne permitem şi ne propunem să visăm tot mai mult, tot mai departe.

    Dintr-o companie care a început acum 32 de ani să devenim o companie de cel puţin 100 de ani. Cred că la rândul nostru, ca antreprenori în România, în momentul în care vorbim despre potenţial, aşa cum spunea şi domnul Şucu, avem rolul de a ne implica mai mult. Este destul de uşor să stai pe margine şi să spui: „Se poate mai bine”. Cred că şi noi, la rândul nostru, avem rolul să ne implicăm mai mult şi anul acesta personal mi-am propus să dezvolt mult mai mult activitatea asociativă, patronală, să mă implic şi să fac vocea mediului de agribusiness din România mult mai auzită în raport cu autorităţile.

    În anii care vin România trebuie să seteze prioritatea a ceea ce vrea să facă ca strategie economică pe viitor. Trebuie să realizăm zonele în care România aare cu adevărat potenţial de a deveni campion regional, şi aici aş spune în primul rând energie şi agricultură.

    Nu se poate o ţară ca Olanda, care are o suprafaţă de 7 ori mai mică ca a noastră, să fie al doilea exportator de alimente din lume şi nu se compară cu noi la resursele agricole pe care le avem în România. Dacă folosim aceste două atuuri bine, cred că România are mare viitor.

    8. Genesis College

    Ioana Necula, CEO: Mulţumesc! La mulţi ani, Ziarul Financiar, împlinim aproape aceeaşi vârstă. Noi împlinim 26 de ani şi ne mândrim bineînţeles cu asta. Mulţumesc pentru acest premiu, îl dedic întregii noastre comunităţi, o comunitate care crede cu îndărătnicie şi abnegaţie că educaţia nu este un cost, ci este o investiţie în viitorul ţării. Vă mulţumesc şi sper să susţinem împreună, alături de Ziarul Financiar, viitorii lideri, viitorii antreprenori.

    9. George Copos: Felicitări, Ziarul Financiar! Mă bucur foarte mult că sunt aici în această seară. Vă mulţumesc, o seară plăcută!

    10. Unicredit Bank

    Mihaela Lupu, CEO Unicredit: Dedic acest premiu colegilor mei, colegilor din Unicredit, colegilor din Alpha. Mulţumesc colegi, mulţumesc Ziarul Financiar! Sunt optimistă, mereu am fost şi cred că vom ieşi cu bine din toate.

    11. Alfa Grup

    Mihai Măcelaru, CEO: Mulţumesc şi la mulţi ani, Ziarul Financiar! Alfa Grup este despre oameni, este despre viziunea şi creativitatea excepţională ale antreprenorului Alin Nicuale. Este despre echipele superbe pe care le avem la Oscar Downstream, un brand românesc care ar trebui să ne facă mândri pe toţi, la Cloud9, Akcent City, la Akcent Development, la IRIDE Business Park, a cărei achiziţie am finalizat-o anul acesta, la Exigent şi la toate celelalte companii ale noastre.

    E uşor să ai încredere în România când ai alături astfel de oameni.

    12. Transgaz

    Cătălin Tuţă, Director Direcţia Relaţii cu Investitorii şi Sustenabilitate: Vă mulţumesc frumos pentru premiu şi sunt foarte onorat să fiu alături de dumneavoastră în această seară, aşa că vă doresc mult succes în continuare.

    13. Bilka

    Horaţiu Ţepeş, fondator: La mulţi ani, felicitări pentru tot ceea ce faceţi. Pentru noi, la Bilka, a fost un an bun, şi 2025, şi 2024. Am vândut peste 100.000 de acoperişuri. Mai important pentru noi este că am reuşit să ieşim în afară cu 2 companii, în Bulgaria şi Olanda, ambele sunt pe plus în 2025.

    În acoperişuri şi hale industriale cu oţel zincat şi prevopsit avem mulţi ani înainte de muncă pentru că este o piaţă de 125 de mld. de euro. Mă refer la Uniunea Europeană, SUA şi Canada. Deci este mult de lucru.

    14. Antibiotice

    Liviu Vătavu, Director Juridic şi Guvernanţă corporativă: În numele companiei Antibiotice vă mulţumesc pentru acest premiu şi pentru această seară frumoasă. Anul acesta, în luna decembrie, Antibiotice împlineşte 70 de ani de când produce medicamente şi livrează aceste medicamente în România, dar şi în peste 50 de ţări din toate cele 7 continente. Premiul pe care l-am primit ne bucură, ne onorează, arată că facem bine ceea ce facem.

    15. Ahold Delhaize / PROFI

    Oana Dumitriu, Brand Marketing Director Mega Image: Mulţumesc, Ziarul Financiar! Sunt foarte emoţionată să ridic acest premiu în numele grupului. Mulţumim şi noi grupului pentru încrederea în România, în piaţa asta atât de dinamică, rămânem în continuare un partener pentru economia locală.

    sursa foto: Andrei Zafiu

  • „Ne uităm la generaţia Z ca la o resursă.” Cum rescriu tinerii cultura de business şi modul în care companiile iau decizii

    Pentru companiile mari, Generaţia Z devine deja un factor care schimbă modul în care organizaţiile funcţionează. Allianz-Ţiriac este unul dintre jucătorii care au înţeles că tinerii nu pot fi integraţi prin modele vechi, ci printr-o transformare a culturii de lucru, iar această schimbare porneşte de la recunoaşterea valorii lor.

    „Generaţia Z, din punctul meu de vedere, este fantastică. Vine cu o bogăţie imensă pe piaţa muncii şi, personal, învăţ foarte mult avându-i în preajmă”, spune Cristina Rotaru, Director People and Culture la Allianz-Ţiriac.

    Mai mult, organizaţiile încep să vadă în tineri nu doar angajaţi la început de drum, ci surse autentice de inovaţie, capabile să aducă perspective noi, să conteste procese încremenite şi să propună soluţii pe care managementul tradiţional nu le mai vede din interior.

    „Ne uităm la generaţia Z ca la o resursă, ca la un sounding board, cărora le dăm acest mandat de a găsi soluţii la probleme.”, subliniază Cristina Rotaru.

    Schimbarea de perspectivă este una strategică. Cristina Rotaru vorbeşte despre o relaţie nouă între generaţii, construită pe învăţare reciprocă, în care fiecare aduce ceva valoros la masă: seniorii vin cu experienţa şi rigoarea lor, iar tinerii cu curiozitatea şi felul diferit în care privesc lucrurile. Împreună, creează un echilibru pe care multe companii abia acum încep să îl valorifice.

    Această abordare s-a concretizat şi într-un program internaţional din cadrul grupului Allianz, unde tinerii sunt invitaţi să vină cu soluţii reale la probleme reale. Nu vorbim despre exerciţii teoretice sau simulări „de dragul învăţării”, ci despre contribuţii directe la procese de business care ajung pe masa decidenţilor. Practic, generaţia Z primeşte spaţiu şi mandat să influenţeze modul în care compania funcţionează zi de zi.

    Deşi sunt percepuţi adesea ca „generaţia care vrea doar remote”, tinerii au un profil mai complex. „Remote probabil că este preferinţa lor, sau aşa o simt eu. Au o preferinţă pentru flexibilitate, asta pot să spun sigur, însă nu anulează dorinţa de comunitate. E foarte, foarte prezentă în generaţia Z.”, spune Cristina Rotaru.

    Ea apreciază că, dacă pentru generaţiile anterioare salariul era principalul criteriu, pentru Gen Z banii sunt doar o parte din ecuaţie. Tinerii se uită la un job într-un mod mult mai amplu: vor să înţeleagă de ce fac ceea ce fac, ce impact are munca lor şi cât de bine se potriveşte cu valorile lor. Pachetul financiar contează, dar nu este suficient dacă nu vine la pachet cu sens, autonomie şi un mediu în care simt că vocea lor are greutate.

    „E un mit că nu contează partea financiară. Pentru noi toţi contează într-o anumită măsură. Până la urmă venim la job şi pentru asta.”

    Diferenţa vine însă dintr-o nevoie mai profundă. „Simt — eu simt — la generaţia Z această dorinţă de a fi util, de a construi, de a lăsa ceva în spate.”

    Iar această orientare spre contribuţie îi determină pe angajatori să redeseneze job descriptions, să ofere proiecte cross-functional, să creeze contexte în care tinerii văd concret impactul muncii lor.


     

     

  • Începutul sfârşitului bulei AI? Pieţele financiare din întreaga lume scad vineri, în timp ce investitorii devin tot mai preocupaţi de soarta companiilor din tehnologie şi evoluţia economică americană

    Pieţele financiare globale au scăzut vineri, pe fondul îngrijorărilor legate de evaluările ridicate ale companiilor din tehnologie şi al incertitudinilor privind evoluţia viitoare a dobânzilor din SUA, temeri care s-au extins rapid pe pieţele din Asia şi Europa, notează FT.

    Declinul a urmat unei vânzări masive pe Wall Street, joi, declanşată de acţiunile din sectorul tech, în condiţiile în care tot mai mulţi investitori avertizează că evaluările bursiere s-au îndepărtat de fundamentele economice.

    Indicele S&P 500 a deschis şedinţa de tranzacţionare în scădere cu 1%, Dow Jones Industrial Average pierzând 1,15%, iar Nasdaq Composite, indicele bogat în tehnologie, a pierdut şi el 1,15%.

    Aceste mişcări au accentuat declinul de joi, când Nasdaq 100 a pierdut 2,1%, iar S&P 500 a scăzut cu 1,6%.

    „Această configuraţie, pieţe apropiate de maximele istorice, concentrare ridicată, evaluări foarte mari, îi face pe investitori deosebit de sensibili la orice flux negativ de ştiri”, a declarat Marija Veitmane, global head of equity strategy la State Street Markets.

    Ea a subliniat comentariile de joi ale Casei Albe, conform cărora anumite date esenţiale privind inflaţia şi piaţa muncii ar putea să nu fie publicate, chiar şi după încheierea blocajului guvernamental din SUA.

    „Episoadele de volatilitate accentuată sunt mai probabile atunci când pieţele sunt la niveluri atât de ridicate”, a adăugat Veitmane.

    Indicele paneuropean Stoxx Europe 600 era în scădere cu 1,7% vineri la prânz, iar sectorul tehnologic din acest indice cobora cu 3,2%. Producătorul olandez de echipamente pentru cipuri ASML a pierdut 3,4%. La Londra, FTSE 100 scădea cu 1,7%.

    Indicele Kospi din Coreea de Sud a scăzut cu 3,8%, iar Nikkei 225 din Japonia şi Taiex din Taiwan au pierdut câte 1,8%.

    CSI 300 al Chinei a coborât cu 1,6%, iar Hang Seng din Hong Kong a pierdut 1,9%.

    Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în rândul acţiunilor legate de inteligenţa artificială. SoftBank şi SK Hynix au pierdut peste 6%, Samsung Electronics a scăzut cu 5%, iar Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC) a pierdut 2%.

    „Investitorii devin mai selectivi în modul în care privesc sectorul AI”, a spus Jason Lui, şeful strategiei de acţiuni şi derivate pentru Asia-Pacific la BNP Paribas.

    Pieţele au scăzut în timp ce guvernul SUA începea să se redeschidă după cel mai lung shutdown din istorie, perioadă în care date esenţiale privind inflaţia şi locurile de muncă au fost suspendate.

  • Când mirajul AI loveşte realitatea financiară: Oracle pierde sute de miliarde în capitalizare, în timp ce investitorii se tem că mega-pariul OpenAI pe infrastructura de trilioane ar putea depăşi puterea pieţei, a energiei şi chiar a tehnologiei

    Acţiunile Oracle au şters complet câştigurile obţinute în urma aşa-numitului lor „moment Nvidia” – perioada de euforie alimentată de boom-ul inteligenţei artificiale – deoarece investitorii devin tot mai precauţi în faţa companiilor expuse masiv la acest val tehnologic, scrie MSN.

    La ultimul raport trimestrial din septembrie, Oracle a prezentat o prognoză de venituri spectaculoasă. Însă tocmai această prognoză a devenit motiv de îngrijorare, din cauza sursei principale a creşterii: OpenAI, compania susţinută de Microsoft şi condusă de Sam Altman, care intenţionează să cheltuiască aproximativ 1,4 trilioane de dolari pentru construcţia şi accesarea unor centre de date dedicate AI în următorul deceniu.

    Practic, acţiunile Oracle sunt tranzacţionate parţial ca o „oglindire” a OpenAI, o companie aflată chiar în centrul temerilor privind investiţiile colosale din AI, investiţii ce ar putea fi puse în pericol pe termen lung de lipsa resurselor energetice, de necesarul uriaş de finanţare şi de posibila scădere a cererii.

    Unul dintre cele mai mari angajamente ale OpenAI este presupusul contract de 300 de miliarde de dolari pentru achiziţia de putere de calcul de la Oracle, acord care reprezenta aproape 65% din estimarea RPO (Remaining Performance Obligations) ce catapultase acţiunile companiei la începutul lui septembrie.

    Între timp, însă, contextul s-a schimbat radical. Oracle a intrat pe piaţa obligaţiunilor corporative cu o emisiune de 18 miliarde de dolari, declanşând un val de finanţări similare din partea giganţilor tech, inclusiv Meta. Piaţa creditelor private a resimţit şocuri după mai multe falimente din industria auto, iar lichiditatea generală a pieţei s-a redus în urma operaţiunilor de gestionare a bilanţului Federal Reserve.

    Dar cea mai mare problemă este alta: investitorii au început să pună sub lupă cifrele din spatele marilor promisiuni legate de AI, atât fezabilitatea investiţiilor, cât şi capacitatea companiilor de a genera venituri pe măsura expansiunii. În plus, apar limite evidente în ceea ce priveşte energia, apa şi forţa de muncă necesare pentru a opera aceste centre de date gigantice.

    Ca rezultat, acţiunile Oracle au scăzut cu aproape 10% faţă de nivelul de dinaintea raportului din 9 septembrie şi au pierdut peste 300 de miliarde de dolari în capitalizare faţă de maximul atins pe 10 septembrie. Joi, titlurile Oracle au coborât cu 4,5%, până la 216,71 dolari, cel mai redus nivel înregistrat de la 1 iulie.

    Declinul este alimentat şi de faptul că acţiunea crescuse spectaculos în luna următoare raportării, ceea ce i-a determinat pe investitorii noi să marcheze profituri consistente şi să se reorienteze timpuriu către companii non-tech, un trend care a permis indicele Dow Jones să depăşească atât S&P 500, cât şi Nasdaq în ultimele patru săptămâni.

  • Ilie Bolojan anunţă că mai multe companii de stat vor fi lichidate. Premierul a confirmat un nume

    Premierul Ilie Bolojan a anunţat că mai multe companii de stat vor fi lichidate. Bolojan a confirmat numele uneia dintre ele. Lista finală va fi anunţată săptămâna viitoare.

    Ilie Bolojan a spus, în cadrul unui interviu acordat Radio Europa Liberă, că mai multe companii publice neperformante vor fi lichidate.

    „Avem aproape 50 de companii încă în care nu sunt respectat procedurile de desemnare a conducerilor după legislaţia acceptată de UE”, a declarat Ilie Bolojan adăugând că „în companiile unde sunt pierderi cronice trebuie să finalizăm procedurile de lichidare, companiile de stat trebuie lichidate, o parte din ele.”

    Ca urmare, până săptămâna viitoare se va stabili lista companiilor de stat care vor fi lichidate

    „Săptămâna viitoare stabilim lista (…) De modul în care sunt administrate aceste companii, mai bine sau mai rău, depind veniturile ţării noastre… şi preţurile pe care le plătesc cetăţenii acestei ţări (…) cu cât sunt administrate mai bine cu cât serviciile sunt mai bune. Pentru mine este o prioritate să punem presiune pe conducerilor acestor companii să livreze performanţă”, a mai spus Ilie Bolojan.

    Una dintre companiile care vor intra în lichidare este Societatea Naţională de transport feroviar de marfă CFR

    „Este una dintre companiile care va intra în lichidare, cu siguranţă CFR”, a confirmat premierul.

  • O bulă dot com 2.0 se naşte la orizont? Şefii companiilor de tehnologie încep să recunoască faptul că AI-ul ar putea fi mai degrabă subiect de speculaţie pe bursă decât de revoluţie tech după ce investiţii de miliarde au început să curgă, dar fără să genereze profituri semnificative sau să ducă la crearea unor tehnologii uimitoare

    Executivii din tehnologie îşi exprimă tot mai des îngrijorarea că în sectorul inteligenţei artificiale se formează o bulă, pe fondul unor evaluări care au luat avânt mult peste nivelul pe care îl justifică veniturile actuale. În ultimele săptămâni, pieţele au început să se confrunte cu ideea că prea mult capital se îndreaptă spre boom-ul AI, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea profiturilor şi nivelul real al cererii.

    Dacă până acum avertismentele proveneau în principal din zona financiară, inclusiv de la lideri precum David Solomon (Goldman Sachs) şi Ted Pick (Morgan Stanley), îngrijorările s-au extins şi în rândul fondatorilor şi directorilor companiilor care dezvoltă chiar tehnologia AI. Celebrul investitor Michael Burry, cunoscut pentru pariul „Big Short”, a acuzat în această săptămână marile companii de infrastructură AI – aşa-numiţii „hyperscalers” – că subestimează masiv deprecierea cipurilor, ceea ce ar supraevalua puternic profiturile unor jucători precum Oracle sau Meta.

    În interviuri acordate CNBC la Web Summit Lisabona, mai mulţi CEO au recunoscut deschis că situaţia actuală prezintă semne de supraîncălzire. Jarek Kutylowski, CEO-ul DeepL, afirmă că „evaluările sunt exagerate” şi că există indicii clare ale unei bule iminente. Hovhannes Avoyan, CEO Picsart, spune că multe startupuri AI sunt finanţate la evaluări uriaşe în ciuda faptului că nu generează venituri reale, fiind susţinute mai degrabă de „vibe revenue” decât de performanţe concrete.

    Chiar şi David Risher, CEO-ul Lyft, admite că „suntem cu siguranţă într-o bulă financiară”, deşi crede în potenţialul transformator al tehnologiei. El face distincţia între entuziasmul financiar, pe care îl consideră riscant, şi infrastructura tehnologică – centre de date, modele AI tot mai avansate – care, în opinia sa, va continua să aibă un rol esenţial în economie pe termen lung.

    În ciuda temerilor, cererea pentru soluţii AI rămâne puternică, iar executivii se aşteaptă ca aceasta să crească în 2026. Totuşi, adoptarea este încă dificilă: companiile sunt interesate, dar întâmpină probleme în integrarea tehnologiilor la scară largă. Kutylowski subliniază că interesul este enorm, dar nu crede că „fiecare organizaţie” va avea în curând implementări mature.

    În paralel, investiţiile continuă să explodeze. Un raport recent al Accel arată că până în 2030 capacitatea centrelor de date AI ar putea ajunge la 117 gigawaţi, investiţiile totale necesare în următorii cinci ani fiind estimate la 4 trilioane de dolari. Pentru recuperarea acestei sume ar fi nevoie de aproximativ 3,1 trilioane de dolari în venituri. Nvidia, OpenAI şi alţi giganţi au anunţat deja proiecte de miliarde pentru a extinde infrastructura la nivel global. Accel consideră că trei motoare vor alimenta această creştere: modelele AI tot mai puternice, serviciile AI de nouă generaţie şi „revoluţia agentică” din companii, în care AI va prelua sarcini operaţionale.

    Nu toţi sunt însă convinşi că investiţiile masive sunt necesare. Ben Harburg, managing partner la Novo Capital, crede că estimările privind nevoia de energie, chipuri şi centre de date sunt exagerate şi avertizează că şi în infrastructură se poate contura o bulă. Potrivit lui, chiar şi liderii industriei ar recunoaşte în privat că proiecţiile iniţiale au fost prea optimiste.

    Pe măsură ce capitalul curge în continuare spre AI, industria se află la intersecţia dintre un potenţial istoric şi un risc financiar tot mai evident. Deşi tehnologia pare pregătită să redefiniească sectoare întregi ale economiei, decalajul dintre promisiune şi monetizare rămâne o vulnerabilitate majoră — iar întrebarea dacă piaţa poate susţine evaluările actuale devine tot mai dificil de ignorat.

     

  • Există o lume mai bună dincolo de corporaţii?

    Căderea comunismului şi deschiderea României către capitalism a dus la apariţia investitorilor străini, a multinaţionalelor, a corporaţiilor care s-au instalat în special după anul 2000.

    Puţină lume credea în anii ’90, când mulţi se gândeau să plece din ţară aşa cum au plecat prietenii lor, că în oraşele mari din România vor apărea clădiri de birouri de sticlă, înalte, că vor apărea multinaţionalele şi se va forma ceea ce astăzi sunt corporatiştii, aşa cum le spun eu.

    Acum două decenii lumea ar fi făcut orice să lucreze într-o corporaţie versus să lucreze în fabrici, în companiile antreprenoriale româneşti care se formau sau la stat.

    Dar corporaţiile au venit, dincolo de salarii mai bune şi beneficii, şi cu reguli, cu o birocraţie mai elevată, cu o ipocrizie elegantă, cu un nepotism sofisticat bazat pe o încrengătură de relaţii şi promovări extrem de complicată.

    Pe de altă parte, corporaţiile au capacitatea de a căuta tot timpul talente, de a le pregăti şi de a le promova într-o reţea internaţională la care acum 20-25 de ani nimeni nu visa.

    Brandingul cu care vin multinaţionalele este fără precedent şi de aceea reuşesc să atragă poate cei mai buni oameni vânzându-le o imagine extrem de bine şlefuită.

    Companiile româneşti antreprenoriale au ţinut pasul foarte greu cu multinaţionalele, nu au avut bani să investească în imagine, în salarii mai bune (cu excepţia celor din management), nu s-au preocupat de a căuta tot timpul resursă umană şi de a descoperi talente. Cele mai multe companii româneşti se bazează pe fondator, pe antreprenor, care a învăţat extrem de greu să delege din putere. Instinctiv, antreprenorii nu au încredere că au angajaţi care pot face lucrurile mai bine ca ei şi de aceea tot timpul îşi analizează şi judecă angajaţii prin aşteptările pe care le au de la ei înşişi, adică să fie după chipul şi asemănarea lor.

    Dacă pentru cei care îşi caută în job corporaţiile sunt prima opţiune prin ceea ce aud, prin imaginea pe care o proiectează, la polul opus, pentru publicul larg multinaţionalele/corporaţiile/investitorii străni sunt cei care fac profituri pe care le scot din ţară fără să plătească taxe şi impozite. Ca să nu mai vorbim că aceste multinaţionale au venit să ne cumpere de tot, începând de la politicieni până la ultimul angajat. 

    Pe măsură ce au trecut anii, de fapt deceniile (două la număr), cei din primul val care s-au angajat în multinaţionale au început să se uite în jur, să găsească alternative la jobul lor. Nu toată lumea poate să fie promovată, nu toată lumea poate să ajungă în middle management sau în top management, nu toată lumea are acces în birourile C Level, nu toată lumea poate fi recrutată fie de reţea, fie de competitori. Mulţi români din multinaţionale şi-au dat seama că sunt blocaţi, că nu pot înainta pe verticală, că nu pot avea acces la pachete salariale mai mari, că nu pot ajunge în vârf. Aşa că părerile despre multinaţionale au început să se schimbe. O parte dintre ei au început să fugă din multinaţionale trântind chiar uşa, departamentele de HR, de vânzări, de marketing au devenit duşmani, iar expaţii au început să fie coborâţi de pe soclul de imagine faţă de cum erau priviţi acum două decenii.

    O parte dintre corporatişti au încercat să-şi găsească o nouă viaţă în zona de business pe cont propriu, devenind antreprenori, aşa cum îşi imaginau ei că ajung antreprenorii citind cărţi şi articole. Unii au avut succes, alţii şi-au dat seama că businessul nu este de ei, unii au făcut cunoştinţă cu depresia – că lumea din stradă este altfel decât cea din birouri (unde salariile sunt plătite la timp, unde există bonusuri mai mari sau mai mici, unde facilităţile oferite de multinaţionale erau la ordinea zilei), iar alţii au descoperit că ceea ce câştigă din businessul propriu este mult mai puţin decât salariul pe care îl aveau în corporaţia din Aurel Vlaicu sau Pipera.

    Lumea reală a businessului, când eşti un antreprenor mic sau mijlociu, este total diferită de lumea businessului corporaţiilor, acolo unde sunt cifre mari, acolo unde sunt monopoluri văzute şi nevăzute, acolo unde există puterea de a deschide uşi şi de a obţine contracte.

    România nu este o ţară extraordinară care să susţină antreprenoriatul foarte mic, mic şi mijlociu, barierele birocratice sunt extrem de puternice, chiar dacă barierele fiscale sunt destul de bune comparativ cu alte ţări.

    Businessul din România este extrem de polarizat, primele 1.000 de companii din punct de vedere al cifrei de afaceri controlează jumătate din business, iar cele 899.000 de companii de celelalte tipuri se bat pentru restul de 50%. Avem foarte multe companii foarte mici şi foarte puţine companii mici şi mijlocii.

    Întrebarea este dacă există o lume mai bună dincolo de corporaţii, de avantajele pe care le ai într-o corporaţie, dar fiind închis acolo? Există, dar trebuie să munceşti mult mai mult decât într-o corporaţie, în condiţiile în care credeai că într-o corporaţie se munceşte mult.   

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Inovaţia nu e poezie, e parte din PIB. Ce înseamnă faptul că România e pe ultimul loc în Europa la capitolul inovare?

    BUSINESS Magazin a lansat în 2014 prima ediţie a catalogului „Cele mai inovatoare companii din România”, ce cuprindea proiecte inovatoare, concepute sau aplicate în România, în zona tehnică, de business sau socială. Tot atunci, a organizat şi primul eveniment dedicat inovaţiei. Echipa din acel an sublinia că „Inovaţia este, într-o lume tot mai mică, cheia dezvoltării viitoare”. Am continuat, aşadar, demersul de a căuta inovaţia din mediul privat românesc, an de an. A trecut însă mai bine de un deceniu de atunci, tehnologia a evoluat, facem lucruri pe care nici nu ni le imaginam în trecut (vorbim, de pildă, cu asistenţi AI inclusiv când vine vorba de liste de cumpărături, ceea ce părea SF), însă poziţia noastră în clasament este în continuare ultima. În 2014, România era în categoria „Modest Innovators” în cadrul Innovation Union Scoreboard (precursor al European Innovation Scoreboard) şi avea o performanţă „foarte sub media UE”. În prezent, conform EIS 2025, România este în categoria „Emerging Innovators” şi performează la 37,7 % din media UE. Bulgaria se află în aceeaşi categorie, în timp ce Grecia sau Polonia sunt deja în categoria „Moderate Innovators” – adică au depăşit pragul de 70% din media UE şi au făcut progrese mai accelerate în ultimul deceniu. La polul superior, Suedia, Danemarca şi Finlanda se află în categoria „Innovation Leaders” (lideri ai inovării), depăşind 120% din media UE şi dominând constant clasamentul european. Ce înseamnă însă în economie această poziţie în clasament şi ce se ascunde în spatele acestor procente? Comisia Europeană măsoară inovarea în baza a patru mari direcţii.  În primul rând, sunt „condiţiile de bază”: educaţia, cercetarea şi infrastructura digitală. Aici se vede dacă o ţară are oameni formaţi, cercetare relevantă şi acces la tehnologie – fundaţia oricărei economii care vrea să creeze valoare, nu doar să o consume. Apoi vin investiţiile,  cât alocă statul şi companiile pentru cercetare, tehnologie, digitalizare sau pentru a finanţa startup-uri şi idei noi. Fără bani puşi pe masă, inovaţia rămâne doar un discurs. Al treilea pilon măsoară ce fac efectiv firmele: câte introduc produse sau procese noi, cât de mult colaborează cu universităţi sau alte companii şi dacă protejează ceea ce creează (brevete, mărci, design). Aici se separă economiile care „experimentează” de cele care doar supravieţuiesc. Ultimul pilon arată impactul real: câţi bani vin din produse noi, cât export high-tech generează economia, cum creşte productivitatea şi cât de pregătită este ţara pentru tranziţia verde şi digitală. Există şi alte criterii, 32 în total,  pe care le puteţi explora direct pe site-ul Comisiei Europene, dacă vreţi să intraţi în profunzime. Datele însă pentru pilonii menţionaţi dezvăluie următoarele: România investeşte sub 0,5% din PIB în cercetare-dezvoltare, în timp ce economiile-lider investesc între 2,5% şi 4% din PIB; la nivel de companii, doar 0–10% dintre IMM-uri inovează, faţă de 40–60% în statele din top; doar sub 3% din cifra de afaceri a companiilor româneşti provine din produse noi, în timp ce în economiile avansate această pondere depăşeşte 15%; capitalul intelectual este aproape inexistent: România depune de zeci de ori mai puţine brevete, mărci şi modele de design decât statele din fruntea clasamentului. Consecinţa este că, în continuare noi funcţionăm încă într-un model economic bazat pe cost (mână de lucru ieftină), în timp ce ţările din vârful clasamentului operează într-un model bazat pe cunoaştere (valoare adăugată, tehnologie, exporturi high-tech, salarii mari). De aceea, inovaţia nu ar trebui să fie văzută ca un cuvânt frumos, bun de folosit în prezentările companiilor. Inovaţia ar trebui să reprezinte o direcţie importantă de investiţii, atât din partea mediului privat, cât şi a statului. 

    BUSINESS Magazin va continua să documenteze inovaţia românească şi să pună reflectorul pe ideile care reuşesc, în speranţa că acestea nu vor mai fi doar excepţii.  

    Ioana Matei este editor-şef, Business Magazin

     

     

  • Start-up-ul AI Aily Labs, fondat de românca Bianca Anghelina în SUA, a atras o finanţare de 80 de milioane de dolari. Compania are şi un birou în România, la Cluj-Napoca

    Aily Labs, o companie de tehnologie fondată de românca Bianca Anghelina în SUA, care a dezvoltat o platformă de „Decision Intelligence” nativă pentru AI destinată companiilor globale, a anunţat o finanţare de 80 de milioane de dolari. Runda a fost condusă de fondul de investiţii FPV Ventures, cu participarea investitorilor existenţi Insight Partners, J.P. Morgan şi alţi investitori strategici. Aceasta este a doua rundă de finanţare a companiei, după seria A de 19 milioane de euro atrasă în august 2023, rundă condusă de Insight Partners. Start-up-ul are şi un birou în România, la Cluj-Napoca.

    Noua finanţare va fi utilizată pentru a accelera expansiunea globală a companiei şi pentru a dezvolta ecosistemul de agenţi AI autonomi al platformei. Soluţiile Aily Labs transformă datele în informaţii acţionabile, permiţând companiilor din topul “Fortune 500” să obţină un impact de business măsurabil în domenii precum finanţe, lanţ de aprovizionare sau operaţiuni comerciale, adesea în mai puţin de două săptămâni de la implementare, susţin reprezentanţii start-up-ului.

    „Companiile nu-şi mai pot permite să aştepte după insight-uri – au nevoie de o inteligenţă artificială care acţionează”, a declarat Bianca Anghelina, fondatoare şi CEO a Aily Labs. „Această finanţare ne permite să extindem super agentul nostru şi modelul <<Decision Intelligence LLM>>, permiţând companiilor să ia decizii mai rapide, mai inteligente şi complet autonome, care transformă performanţa la nivel global.”

    Finanţarea va sprijini patru iniţiative-cheie: extinderea globală a aplicaţiei mobile Aily, dezvoltarea agenţilor AI care pot recomanda şi executa autonom decizii, îmbunătăţirea modelului lingvistic (LLM) proprietar al Aily şi consolidarea structurii de capital pentru a susţine inovaţia pe termen lung.

    Investitorii au fost atraşi de capacitatea platformei de a genera rezultate financiare concrete, într-o piaţă în care multe companii investesc masiv în AI fără a reuşi să obţină o valoare reală din aceasta.

    „Aud adesea de la CEO-uri că investesc milioane în AI, dar nu reuşesc să o implementeze eficient sau să obţină valoare reală din ea. Tocmai de aceea am decis să investim în Aily Labs – platforma lor oferă insight-uri aplicabile care generează impact măsurabil asupra profitabilităţii”, a declarat Pegah Ebrahimi, cofondatoare şi managing partner în cadrul FPV Ventures. „Directorii executivi ne spun că, datorită AI-ului de la Aily, iau decizii diferite – decizii care economisesc bani, cresc veniturile şi transformă modul în care operează companiile lor.”

    Fondată în 2020, Aily Labs operează la nivel global şi se concentrează pe sectoare precum farmaceutic, retail şi bunuri de consum. Platforma companiei utilizează un „super agent” care coordonează agenţi de AI autonomi mai mici pentru a optimiza performanţa şi a accelera luarea deciziilor în cadrul marilor corporaţii.