Pentru prima oară de la aderarea României la UE, din 2007, Bucureştiul a câştigat competiţia pentru a găzdui o agenţie europeană – mai exact centrul de securitate cibernetică, instituţia care va decide unde vor merge investiţiile de aproape 5 miliarde euro ale întregului bloc comunitar în acest domeniu în următorii 7 ani. Câştigul principal pentru România? Găzduirea agenţiei cyber a UE va aduce la Bucureşti toate numele mari din întreaga lume din cybersecurity.
Găzduirea Centrului European de Cyber, prima instituţie europeană care va avea sediul la Bucureşti, cu rolul de a gestiona investiţiile Uniunii Europene în domeniul securităţii cibernetice, va face din România un magnet pentru toţi jucătorii globali care dezvoltă şi oferă soluţii, servicii şi produse de tehnologie în domeniul securităţii cibernetice, care vor vâna un spaţiu gol în Capitală pentru a-şi deschide sucursale şi filiale în proximitatea structurii europene.
„Cu siguranţă toate drumurile vor duce la Bucureşti. Vom observa că toate firmele mari de tehnologie vor fi atrase să deschidă birouri, puncte de prezenţă, sucursale, filiale în România, dacă nu au făcut asta deja. Vor dori să fie aproape de experţii din centru, să participe la seminarii şi la diverse activităţi împreună cu specialiştii din centru şi să afle oficial şi transparent despre viitoarele investiţii în securitatea cibernetică”, spune Dan Cîmpean, director general al CERT-RO (Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică) – autoritatea naţională competentă pentru securitatea reţelelor şi a sistemelor informatice.
La finalul anului trecut, respectiv în prima parte a lunii decembrie, ministerul Afacerilor Externe a anunţat că România va găzdui Centrul Cyber al UE la Bucureşti, în urma unei selecţii la care au depus dosarele de participare şapte oraşe candidate – Belgia (Bruxelles), Germania (München), Lituania (Vilnius), Luxemburg (Luxemburg), Polonia (Varşovia), Spania (Leon) şi România (Bucureşti).
„Punctul forte al României a fost buna pregătire diplomatică, un efort intens din ultimele luni. Ceea ce mă bucură este că mai multe instituţii în domeniul IT au colaborat pragmatic şi eficient pentru a aduce Centrul European Cyber la Bucureşti. Actualul ministru al Finanţelor Alexandru Nazare este liderul echipei interministeriale care a pregătit candidatura României pentru găzduirea centrului la Bucureşti şi care continuă şi acum negocierile şi pregătirile logistice, împreună cu Comisia Europeană”, a spus Dan Cîmpean. El a adăugat că găzduirea Centrului European Cyber la Bucureşti înseamnă mult pentru România, având în vedere că, din 2007 şi până în prezent, ţara a contribuit semnificativ la transformarea digitală şi la îmbunătăţirea securităţii cibernetice europene. „Faptul că găzduim la Bucureşti Centrul European Cyber este un rezultat remarcabil pentru România, o recunoaştere clară la nivel european al capabilităţilor, rolului şi potenţialului pe care ţara noastră îl are în acest domeniu.”
Un alt câştig al României, generat de dezvoltarea Centrului European pentru Securitatea Cibernetică, va fi pe partea de forţă de muncă, deoarece experţi şi specialişti internaţionali vor dori să fie cât mai aproape de instituţia care ia ultimele decizii privind investiţiile în domeniul securităţii cibernetice la nivel european. „Acest centru va fi o agenţie europeană de dimensiune medie în care sperăm să activeze între 30 şi 40 de funcţionari europeni, până la jumătatea anului în curs. Cifra va creşte până la 80-100 de funcţionari europeni, până la finalul acestui an. Fiind funcţionari europeni, atât managementul, cât şi personalul vor fi selectaţi de Comisia Europeană. În plus, directorul executiv al unei astfel de agenţii nu este numit din ţara gazdă, în mod normal.”
Centrul European de Securitate Cibernetică va derula investiţii în valoare de 4,5 miliarde de euro în proiecte care vizează domeniul secutităţii cibernetice, în următorii şapte ani. „Din suma totală, două miliarde de euro vor fi bani europeni, iar restul vor fi bani proveniţi de la statele membre UE.”
Directorul general al CERT-RO spune că în prima fază, Centrul European Cyber va reprezenta un nou competitor pentru jucătorii din piaţa locală de IT, care va atrage specialişti români, deoarece reprezentanţii agenţiei vor căuta să angajeze în primul rând persoane cu experienţă în domeniu. Însă, în faza a doua, centrul va fi deschis şi pentru persoane la început de carieră, cu unu-doi ani de experienţă, ceea ce va genera, pe termen lung, o creştere a numărului de specialişti locali în domeniul securităţii cibernetice.
„Aceşti experţi trebuie să aplice pentru poziţiile care vor fi deschise dar, din câte am văzut în draftul de regulament al centrului, se va pune accent pe expertiza şi capabilitatea dovedită a personalului. CV-urile vor conta mult. Pe termen mediu-lung va creşte numărul de experţi şi specialişti din domeniul securităţii cibernetice din România.”
Centrul European va fi condus de un comitet director, la construcţia căruia vor participa toate ţările membre din Uniunea Europeană. Conform regulamentului publicat de Comisia Europeană, doar statele care vor participa şi din punct de vedere financiar în programele de securitate cibernetică derulate prin acest centru vor avea şi drept de vot, iar Comisia Europeană va deţine 50% din puterea de vot pentru a controla modul în care banii sunt cheltuiţi, a explicat directorul general al CERT-RO.
De asemenea, Centrul European Cyber va avea şi un Consiliu Consultativ industrial şi ştiinţific care va fi un organism de specialitate consultativ ce va asigura dialogul constat cu sectorul privat, cu organziaţii ale consumatorilor şi cu alte părţi relevante.
În plus, un procent semnificativ din personalul activ în Centrul European de Cyber vor fi experţi locali, a menţionat Dan Cîmpean.
„Experienţa altor agenţii din diverse ţări UE arată că un procentaj semnificativ sunt experţi locali. Să nu uităm că România are o capacitate impresionantă în ceea ce priveşte expertiza în domeniul securităţii cibernetice, pe care o poate oferi acestui centru. Putem să ne aşteptăm ca 30-40%, poate chiar mai mult, din personalul acestui centru să fie reprezentat de experţi şi specialişti români”.
În ceea ce priveşte nivelul salarial stabilit pentru specialiştii şi experţii ce vor lucra în cadrul structurii europene dedicate securităţii cubernetice, Dan Cîmpean spune că regulamentul este încă în faza de negociere, „dar, din câte ştim, agenţiile europene au o grilă proprie a salarizării care diferă de la o ţară la alta. Vor fi pachete salariale de agenţie europeană, care sunt atractive şi reflectă nivelul real pe care ar trebui să îl avem pentru toţi specialiştii din domeniu din ţară.”
În plus, în urma deciziei de dezvoltare a unui centru european cyber, fiecare ţară membră a UE trebuie să dezvolte sau să desemneze o instituţie deja activă ca fiind Centrul Naţional de Coordonare, care să lucreze şi să colaboreze împreună cu Centrul European de la Bucureşti.
„Acestea vor trebui create şi selectate de statele membre, împreună cu Centrul European. Sunt câteva cerinţe deja publicate pentru aceste centre – să le fie facilitat accesul la expertiză tehnologică în materie de securitate cibernetică, dar în special pe domenii cheie precum criptografia, servicii de securitate IT, detectare de intruziuni, securitate de sisteme, reţele, aplicaţii, protecţie a datelor.”
Rolul Centrelor Naţionale va fi de coordonare cu industria securităţii cibernetice, cu sectorul public, cu incubatoare de business, cu comunitatea de cercetare.
„Alegerea sau crearea acestui centru de coordonare va avea loc după propria strategie a fiecărei ţări membre UE, iar autorităţile vor trebui să aleagă. Vor fi ofiţeri de proiect, ofiţeri de legătură europeni care vor avea în sarcini interacţiunea cu autorităţile cheie din ţara gazdă. Vor interacţiona cu guvernul, cu ministere, cu alte autorităţi, vor defini programe şi acţiuni practice, activitatea principală a centrului european va fi derularea de programe finanţate din fonduri europene, dar nu numai, pentru securitate cibernetică.”
Astfel, una dintre activităţile care ar trebui să se afle pe agenda actualului guvern al României este crearea sau desemnarea propriului Centru Naţional de Coordonare, care să intre în colaborare cu Centrul European Cyber. „Trebuie să reuşim rapid să derulăm împreună cu Centrul European Cyber programul de investiţii cu finanţare europeană. Dorinţa Uniunii Europene este să se înceapă cât mai rapid derularea acestor programe, cel mai optimist scenariu fiind în a doua jumătate a anului în curs”, a mai spus Dan Cîmpean.
De asemenea, pentru dezvoltarea Centrului European Cyber România a propus patru variante de clădiri de birouri – fostul sediu al Institutului de Proiectare, Cercetare şi Tehnică de Calcul în Construcţii (IPCT SA), Vila Rosetti, Şoseaua Nordului 94W şi H Victoriei 109.
„Urmează să se facă o selecţie fnală a variantei dorite. Toate clădirile respectă cerinţele Comisiei Europene. Nu ne aşteptăm la cerinţe excepţionale din punct de vedere al securităţii fizice sau informatice, cibernetice.”
Momentan, reglementările şi regulamentul care vor sta la baza dezvoltării Centrului European de Securitate Cibernetică şi prin care se vor detalia modul de organizare şi de funcţionare a instituţiei sunt în faza de ngociere. „Sperăm ca la jumătatea lunii ianuarie să fie publicate şi disponibile tuturor”, a mai spus Dan Cîmpean. El a menţionat că principala provocare cu care se vor confrunta jucătorii din industria locală de IT, în 2021, va fi rprezentată de păstrarea şi menţinerea angajaţilor la locurile de muncă.
„Să ne păstrăm şi să pregătim resursa umană va fi principala provocare. Oamenii sunt cei care mişcă lucrurile în domeniul securităţii cibernetice, care contribuie la educare, conştientizare în sensul cel mai larg. La nivel naţional, provocarea va fi menţinerea resursei umane active în domeniul securităţii cibernetice. Să nu uităm, România este unul dintre cei mai mari producători de creiere în acest domeniu. Ultimele statistici arătau că suntem a 6-a ţară la nivel global ca număr de absolvenţi pe specializări în securitate cibernetică, dar din păcate, în acelaşi timp, avem şi deficit de astfel de specialişti”, a conchis directorul general al CERT-RO.
Artizanul Centrului European de Securitate cibernetică de la Bucuresti
Alexandru Nazare, actualul ministru al Finanţelor, este liderul echipei interministeriale care a pregătit candidatura şi dosarul României pentru atragerea Centrului Cyber la Bucureşti, punând în lumină atuurile, avantajele şi contribuţia ţării în domeniul securităţii cibernetice.
Ministrul Finanţelor se ocupă şi în prezent de negocierile şi pregătirile logistice ce trebuiesc puse la punct pentru dezvoltarea Centrul European Cyber împreună cu Comisia Europeană.
Alexandru Nazare deţinea titlul de reprezentant al Guvernului României cu însărcinări speciale în domeniul securităţii cibernetice când a susţinut şi a ajutat la crearea dosarului care a adus României ocazia de a găzdui primul sediu al unei agenţii europeane.
