♦ Lupta la vârful pieţei de comerţ modern s-a înteţit puternic după ce rezultatele pe 2019 au arătat că diferenţa care îi desparte pe primii doi jucători este tot mai mică ♦ Mai mult, grupul german Lidl anunţă creşteri de 25-30% an de an, mai rapide decât ale celorlalţi, fapt ce îi permite să îşi consolideze locul al treilea şi chiar să se uite spre poziţiile de mai sus ♦ Oficialii Profi au aruncat şi ei mănuşa recent afirmând că ţintesc tot prima poziţie în top, fiind doar o problemă de câţiva ani până ajung acolo.
Grupul francez Carrefour, prezent local cu peste 370 de magazine sub formate precum hipermarket, supermarket, proximitate modernă, discount şi online, a terminat anul trecut cu afaceri de 11,8 mld. lei, cu 11,5% mai mari ca în 2018, arată calculele făcute de ZF pe baza datelor publice. E vorba de businessul cumulat al gigantului care îşi operează magazinele prin intermediul a patru firme diferite, în funcţie de formatul acestora.
Este singura companie dintre cele zece nume mari din comerţul modern care are un astfel de model, dar este şi cea care operează cele mai multe branduri şi formate.
După o creştere de două cifre anul trecut francezii s-au apropiat ameninţător de liderul Kaufland, pe cei doi despărţindu-i acum mai puţin de 100 de milioane de lei.
Retailerul german a obţinut în 2019 afaceri de 11,9 miliarde de lei, cu 9% mai mari decât cele din anul anterior, arată calculele ZF pe baza datelor publice. Avansul este similar celui al consumului privat (7%). În cazul Kaufland însă a fost susţinut şi de deschiderea a şapte magazine noi.
De altfel, cei mai mulţi dintre marii retaileri locali au deschis magazine anul trecut şi în fiecare dintre anii anteriori, aceste inaugurări punând umărul la creşterea businessului.
Cele zece reţele de magazine moderne – hipermarketuri, supermarketuri, unităţi de tip discount, cash&carry şi proximitate – domină clar comerţul alimentar din România, având afaceri cumulate anul trecut de peste 68 mld. lei (14 mld. euro), adică mai bine de 65% din toată piaţa, conform calculelor şi estimărilor ZF. Restul sumei este împărţită de câteva zeci de mii de mici comercianţi locali, comerţul tradiţional adunând 65.000-70.000 de chioşcuri, alimentare şi magazine de legume-fructe, conform celor mai recente date ale ZF.
Reţelele de la vârful pieţei sunt nume străine cu acoperire globală sau branduri româneşti care au însă în spate fonduri de investiţii gigantice. Astfel, e vorba de companii cu forţă financiară, care investesc an de an în deschiderea a 350-400 de magazine noi, în logistica necesară funcţionării acestor unităţi, în achiziţii de terenuri sau în remodelări şi sisteme.
În prezent, în România există peste 3.000 de magazine moderne, cele mai multe pe format mic, respectiv supermarket sau proximitate. De altfel, şi cele mai multe deschideri din an sunt pe aceste formate dat fiind că necesită investiţii mai mici, de multe ori magazinele fiind în spaţii închiriate de maximum câteva sute de metri pătraţi. Vin puternic din urmă şi cei doi discounteri – Lidl şi Penny Market – care au 40-50 de deschideri pe an, iar pe acest segment a intrat şi Carrefour cu magazinele Supeco.
Carrefour acoperă aproape toate formatele din piaţă însă oficialii companiei spuneau recent că pariul principal va fi pe proximitate şi discount. Afirmaţiile vin în contextul în care retailerii cu profil de discount şi lanţurile de supermarketuri şi magazine de proximitate vor fi marii câştigători ai pieţei de retail în următorii cinci ani, potrivit unei analize a companiei de cercetare de piaţă IGD. Vine puternic din urmă şi online-ul, însă vânzările sunt încă mici, sub 1% din total piaţă.
Aceste schimbări ale rapoartelor de putere din piaţă survin ca urmare a faptului că s-a schimbat comportamentul de consum. Mai exact, românii obişnuiau să meargă acum un deceniu la hipermarket o dată pe săptămână şi făceau cumpărături pentru o perioadă mai lungă de timp. Atunci a fost de fapt şi perioada de glorie a acestor magazine mari, an de an atunci deschizându-se 10-15 astfel de unităţi. În prezent, doar Kaufland mai deschide un număr mare de magazine de tip hipermarket, Carrefour având între una şi trei inaugurări pe an pe acest format. Spre comparaţie, Auchan şi Cora n-au mai deschis magazine mari de câţiva ani.
Nemţii de la Kaufland au hipermarketuri cu preţuri mici, cu suprafeţe ce variază între 2.000 şi 5.500 mp în funcţie de mărimea oraşului unde sunt amplasate. Aceste magazine sunt de 2-3 ori mai mici decât ale concurenţei care măsoară între 7.000 şi 13.000 mp.
Francezii de la Auchan şi Carrefour au mizat în ultimii ani în special pe magazine mici, cerute de consumatorii care caută proximitate. Astfel, românii merg mai des la shopping şi cumpără doar bunuri de necesitate imediată. Tocmai de aceea, reţelele de profil au creşteri accelerate ale vânzărilor, de chiar peste 20%. Şi nemţii de la Lidl cresc la fel de rapid, Frank Wagner, CEO-ul operaţiunilor locale, declarând la începutul lui 2020 că anul trecut afacerile discounterului au crescut de patru ori mai repede ca piaţa.
Datele INS arată că cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consum, a avansat cu 7% anul trecut.
Creşterile accelerate ale Lidl şi Profi – numărul trei şi patru din piaţă – fac ca la vârf să se intensifice competiţia.
Mai exact, Lidl creşte anual cu 25-30%, fapt ce face ca distanţa faţă de primele două poziţii să se reducă an de an considerabil. De asemenea, oficialii Profi au aruncat mănuşa şi au spus că e doar o problemă de timp până devin lideri. Ei văd că în 4-5 ani la vârf bătălia pentru fotoliul de lider se va da între Profi şi Lidl. De altfel, ambele reţele au planuri ambiţioase pe plan local, cu sute de deschideri în cazul Profi şi câteva zeci în cazul Lidl an de an.
Pentru că simte intensificarea lupsei şi pentru a-şi menţine prima poziţie în piaţă, Marco Hoessl, CEO-ul grupului, a anunţat că în acest anul fiscal al Kaufland (ce se încheie pe 28 februarie 2021), compania va deschide 13 magazine.
Prin comparaţie, anul trecut au fost deschise 7 unităţi, iar în 2018 doar patru, deşi de fiecare dată planurile vizau peste 10 hipermarketuri noi. Ţinta este ca până în 2024 compania să ajungă la 164 de unităţi.
Ce este interesant de remarcat în comerţul modern local este faptul că investiţiile continuă în pofida pandemiei. Reţelele de magazine moderne au anunţat cifre record pentru 2020 în ceea ce priveşte investiţiile pe care vor să le facă în România. Cei mai mulţi bani îi vor paria reţelele-soră Kaufland şi Lidl, parte a grupului german Schwarz, care vor scoate din buzunare mai bine de jumătate de miliard de euro împreună. Ca număr de magazine, campioni ai expansiunii vor continua să fie Profi şi Mega Image, retaileri activi pe format mic, cu supermarketuri şi magazine de proximitate.
Comerţul alimentar a fost unul dintre sectoarele care a continuat să pompeze bani în deschideri de magazine şi depozite în fiecare an, cu preponderenţă în ultima perioadă marcată de creşterea economiei şi a consumului, dar nu numai.
În pofida pandemiei, majoritatea lanţurilor din comerţul modern, continuă să investească în România în 2020, într-o perioadă în care multe alte sectoare ale economiei sunt blocate, atât din punct de vedere investiţional, cât şi al activităţii.
Astfel, dacă aceste investiţii continuă, pe ele s-ar putea sprijini revenirea economiei – măcar parţial – dat fiind că fiecare retailer mare are câteva mii de furnizori de bunuri şi servicii, afaceri mai mici sau mai mari care ar putea insufla viaţă economiei aflate acum la terapie intensivă.
Comerţul alimentar a fost de altfel principala sursă de oxigen a economiei în aceaste luni de stare de urgenţă şi de alertă.
Anuarul Cei mai mari jucători din economie apare mâine, 30 iunie
„Cred că noi suntem unul dintre exemplele fericite în domeniul în care activăm fiindcă pandemia nu ne-a lovit foarte tare, ba chiar ne-a ajutat – în primul rând să fim aproape de clienţii noştri, dar şi de instalatori, pentru că a existat o perioadă scurtă în care ei au interacţionat online cu noi, dar şi pe zona de B2C, acolo unde am văzut că foarte mulţi oameni au mers mai departe cu proiectele pe care le aveau de reamenajare a casei sau poate chiar mai mult”, observă Mircea Cristescu.