Tag: comercianti

  • REPORTAJ: Să vinzi brazi, cea mai frumoasă meserie din lume

    În Bucureşti, în zona dintre bulevardele Nerva Traian şi Unirii, se găseşte o piaţă mică de produse tradiţionale. De cum îi treci pragul, te îmbie o aromă de vin fiert cu scorţioşară şi cârnat afumat. Într-un colţ al pieţei, într-un perimetru închis, de câteva zeci de metri pătraţi, se află tărâmul brazilor. Sute de brazi de toate dimensiunile, de la jumătate de metru până la trei metri, îşi aşteaptă noii proprietari.

    La vremea prânzului, Ştefania stă deja de şase ore, zgribulită, în mijlocul brazilor. În ciuda frigului în care aşteaptă cumpărătorii, spune veselă că are cea mai frumoasă meserie din lume.

    “Îmi place foarte mult ce fac. Aici vin familii fericite, copii care râd şi care abia aşteaptă să împodobească bradul. Despre aste este vorba – bucuria pe care ţi-o transmit. Nu se poate compara cu nimic”, a povestit Ştefania.

    Oamenii din zonă o cunosc – este pentru al treilea an în care vine, împreună cu familia ei, să vândă brazi în piaţa de pe Nerva Traian. Este un business mic, de familie. Aşteaptă acest moment tot restul anului.

    La târgul de brazi, se găsesc pomi pentru toate buzunarele – de la cei de jumătate de metru, care costă 60 de lei, la cei mai înalţi, de trei metri, care costă 300 de lei.

    “De obicei ăştia mai mici sunt căutaţi pentru birouri, deoarece nu ocupă foarte mult spaţiu, sau de cei care nu au un buget foarte mare. Copiii, în schimb, vor brazii de poveste, aşa cum au văzut în desene animate, brazii bogaţi, dar nu foarte înalţi”, spune Ştefania.

    Locuieşte în apropiere de Bucureşti şi în fiecare zi face naveta. Programul de lucru începe la ora 7.00 şi durează până la ultimul client, chiar şi în Ajun de Crăciun: “Stăm până la ultimul om care este în piaţă, nu putem să închidem şi să plecăm. Oamenii au tedinţa să lase pe ultima sută de metri achiziţionarea bradului, aşa am păţit în fiecare an”.

    Mulţi oameni vin în piaţă cu o zi sau două înainte de Crăciun, în ideea că preţurile scad, însă nu întotdeauna au acest noroc.

    Soţul şi fratele Ştefaniei sunt mai mereu ocupaţi. Unul vinde, iar celălalt fixează, pentru clienţi, pomul în suport. Încearcă să ofere toate serviciile, astfel că vând şi picioare de brad de lemn, care costă 20 de lei, sau de metal, care costă 60 de lei.

    În zona brazilor e mereu forfotă. “Eu caut un brad care să fie bun la preţ, să fie bogat şi să miroasă puternic, nu vreau un brad foarte mare deoarece nu am spaţiu suficient. Am un buget de 200 de lei pentru brad şi decoraţiuni”, spune Aura, care a venit împreună cu mama ei să aleagă pomul de Crăciun, pe care în acest an îl va împodobi în culorile auriu şi roşu.

    Diana şi-a văzut pomul de cum a ajuns: “L-am văzut de la intrare, mi-a plăcut că e bogat şi înalt”. Bugetul ei pentru sărbători este de 3.000 de lei, bani din care trebuie sa cumpere de mâncare, cadouri şi pomul de Crăciun.

    Brazii au bileţele cu preţul pe ei, dar cei mai mulţi clienţi negociază. “Le mai lăsăm puţin la preţ, acolo, pentru sufletul omului, pentru client contează şi 10 lei dacă îi laşi, se simte el bine”, spune femeia care vinde brazi.

  • Amazon a cumpărat compania acestui antreprenor. Acum el vrea să le fure clienţii

    Marc Lore, din New Jersey, este fondatorul şi fostul CEO al companiei Quidsi, cunoscută mai ales pentru site-ul diapers.com. Lore a concurat cu cei de la Amazon câţiva ani, până când compania lui Jeff Bezos a reuşit în 2010 să achiziţioneze pachetul majoritar de la Quidsi pentru 550 de milioane de dolari.

    Lore a mai lucrat doi ani pentru Amazon, timp în care şi-a pus la punct noul plan de afaceri. Antreprenorul vrea să reinventeze procesul de online shopping prin platforma numită Jet. Utilizatorii vor plăti o taxă anuală de 50 de dolari pe baza căreia vor primi acces la mii de oferte speciale. Discounturile, susţine Lore, vor fi de 10-15% la toate produsele de pe site.

    Similar sistemului adoptat de Costco, taxa anuală va fi singura sursă de venituri pentru Jet. Orice altă reducere se va regăsi într-un preţ mai bun pentru client. La fel ca eBay şi Alibaba, Jet va funcţiona ca o platformă pe care comercianţii să îşi poată crea magazine, concurând astfel pentru clienţi. “Pe scurt, ideea este că noi nu facem bani din tranzacţii. Nu percepem niciun fel de taxă. Toate economiile trebuie să fie ale clienţilor”, a declarat Lore pentru Bloomberg. “Vrem să construim o altfel de relaţie cu consumatorii. Când le prezentăm un produs,  nu o facem pentru că avem vreun câştig, o facem pentru că suntem că părere că oferta este una bună.”

    Un alt beneficiu adus de Jet este posibilitatea de a economisi prin livrarea mai multor produse simultan, chiar dacă ele provin de la comercianţi diferiţi. Prin acest sistem, vânzătorii împart costurile de livrare între ei, oferind un discount suplimentar cumpărătorului.

    Lore a reuşit să adune echipa cu care lansase Quidsi şi a obţinut una dintre cele mai mari finanţări pentru un startup: în faza iniţială, el a primit din partea fondurilor de investiţii peste 80 de milioane de dolari. “Ideea este impresionantă”, este de părere Patrick Lee, partener în cadrul Western Technology Investment. “Dacă Marc are dreptate în legătură cu potenţialul proiectului, va fi mult mai valoros decât Quidsi ar fi putut ajunge.”

     

  • Valoarea plăţilor cu cardul de Black Friday s-a dublat faţă de 2014. Românii preferă, în continuare, produsele IT&C

    Vinerea Neagră din România, 20 noiembrie 2015, a întrecut aşteptările PayU România, în această ediţie a evenimentului comercial Black Friday plăţile cu cardul depăşind estimările iniţiale. În cele 24 de ore în care majoritatea retailerilor online s-au concurat în oferte, valoarea comenzilor plătite cu card bancar s-a dublat.

    Cumpărăturile de Black Friday au continuat şi în week-end, când mulţi dintre comercianţii online au venit cu noi campanii de reduceri. Valoarea comenzilor în cele trei zile (vineri, sâmbătă şi duminică) a fost de 2,5 ori mai mare decât în perioada similară a anului trecut.
    În privinţa numărului de comenzi, dacă în ziua de vineri acestea depăşiseră cu 40% numărul tranzacţiilor din ziua de 21 noiembrie 2014, în cele trei zile în care s-au derulat cele mai multe campanii, creşterea a fost dublă.

    “Aşteptările noastre au fost depăşite. Strategia magazinelor online, de a-şi repartiza mai multe oferte pe o perioadă mai mare de timp a dat roade şi, per total, nu doar ele au înregistrat încasări cel puţin duble după estimările noastre, dar şi cumpărătorii au avut la dispoziţie o perioadă mai mare de timp pentru a alege produsele preferate“, declară Marius Costin, CEO la PayU România.

    Categoria preferată de cumpărători a fost cea a produselor IT&C, cu o pondere de 47% în numărul total al comenzilor înregistrate în cele trei zile, respectiv 66% din valoarea totală. Produse din categoria fashion s-au comandat în procent de 10% din numărul total al comenzilor, respectiv 5% din valoarea totală. Restul produselor comandate (parfumuri, accesorii, ceasuri, cărţi, flori, cadouri etc) au reprezentat 21% din numărul total al comenzilor şi 22% din valoarea totală.

    Cea mai mare tranzacţie realizată cu cardul bancar în ziua de vineri a fost de aproximativ 18.000 de lei, dar a existat şi o tranzacţie record de 20.000 de lei în timpul celor două zile de week-end.

    Minutul de aur a avut loc în timpul dimineţii de vineri şi a înregistrat peste 600 de tranzacţii pe minut. Intervalul orar cu cele mai multe tranzacţii a fost tot vineri între 9-9.59, când numărul total al tranzacţiilor a fost de aproximativ 18.000 de tranzacţii.

    Prin PayU s-au procesat comenzi de Black Friday plasate pe cele mai mari magazine online din România: eMag, Elefant, FashionDays, Flanco, Altex, Carrefour Online, F64.ro, PC Garage, Telekom (clickshop.ro, germanos.ro).


     

  • Unde greşesc comercianţii offline când vor să treacă în online

    Deşi comercianţii din România sunt, în continuare, reticenţi la a păşi în e-commerce, pentru că nu cunosc sau nu analizează în profunzime piaţa şi consumatorul online, marea greşeală pe care o fac cei care iau decizia de a vinde şi digital este de a privi vânzările online ca pe o soluţie pe termen scurt, decât ca pe o strategie pe termen lung, spun experţii Teamshare, una dintre cele mai importante platforme de e-commerce integrate. De aici se nasc primele ”greutăţi” operaţionale, începând cu timpul prea mare de procesare a comenzilor, erorile în procesare şi gestiune stoc cauzate de factorul uman.

    „Prima greşeală a retailerului offline care ia în considerare pasul spre e-commerce este să considere că un client online are acelaşi profil sau comportament ca acela din offline. Consumatorul digital este, de regulă, mai informat şi ia decizia de cumpărare după ce este sigur 100% că a obţinut toate detaliile despre produs sau serviciu. Are la dispoziţie unelte pentru a verifica şi compara preţuri, calitate şi urmăreşte avid review-urile altor  cumpărători”, spune Marius Panait, Managing Partner Entelion Software, dezvoltatorul platformei Teamshare.

    Iar a doua greşeală a celor care vor să facă pasul din offline în online este, potrivit lui Marius Panait, faptul că au tendinţa de a considera site-ul o soluţie la probleme din trecut şi nu un instrument strategic necesar dezvoltării afacerii. ”Un site de e-commerce este doar începutul, care trebuie împachetat  cu alte sisteme informatice şi strategii de marketing specifice online-ului. Niciun magazin online nu poate să crească organic din punct de vedere vânzări, stoc, comenzi sau satisfacerea şi fidelizarea clientului, fără automatizare. Aceasta începe cu sistemul de gestiune şi contabilitate, dar şi alte instrumente absolut necesare într-un comerţ online sănătos – plata online, sisteme de logistică sau updatare în timp real a informaţiilor despre produse”, adaugă Marius Panait.

    În cazul magazinelor care aleg să facă pasul în online cu o platformă automatizată de e-commerce din momentul zero, acestea devin 100% operaţionale în 2-4 săptămâni, având marea majoritate a proceselor gata automatizate, arată datele Teamshare. În ceea ce priveşte cele mai vizibile avantaje resimţite de shop-urile care încep vânzările online cu o platformă integrată, acestea sunt viteza de procesare mult mai ridicată – 1 minut/ comandă, faţă de 5-10 minute/comandă prin procesare manuală, costuri mai reduse cu resursele umane alocate, dar şi colectarea de date despre clienţi şi comportament de consum, necesare realizării profilului de client.  

    De asemenea, odată intrate pe piaţă cu toate procesele automatizate printr-un software integrat, magazinele online îşi pot concentra resursele şi atenţia către o marketare corectă, cu eforturi de creştere a vizitelor şi conversiilor, şi de fidelizare a clienţilor. Mai mult, pot beneficia de un control mult mai eficient al cheltuielilor, printr-un sistem operaţional cu cost unitar, determinat de creşterea numărului de comenzi, cu costuri fixe cât mai mici.

  • Serviciul de operare a comenzilor online Frisbo a rulat comenzi de peste 500.000 de euro în prima jumătate a anului şi estimează un rulaj de marfă de peste 2 milioane de euro până la finalul lui 2015

    Platforma de e-fulfillment Frisbo, aCtivă pe piaţă din februarie 2014, a rulat în primele şase luni ale acestui an comenzi online de peste 500.000 euro, în creştere cu peste 100% faţă de primul semestru al anului trecut, şi a ajuns la un portofoliu de circa 20 de clienţi, din industrii precum fashion, cosmetice, jucării, mobilier sau încălţăminte. Compania îşi propune să onoreze, până la finalul lui 2015, comenzi în valoare de peste 2 milioane euro, şi să ajungă la un portofoliu de peste 40 de clienţi, potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţii Frisbo.
     
    Frisbo a atras, în prima jumătate a anului, peste 8 clienţi noi, atât din ţară, cât şi de pe pieţe vecine, precum Moldova şi Bulgaria. Printre aceştia se numără branduri precum Allkids.ro (magazin online ce comercializeză cărucioare şi scaune pentru copii), Tucai (producător bulgar de racorduri flexibile), Benaza (noul brand al producătorului de încălţăminte Berkka.md din Republica Moldova) sau platforma pentru cinefili CinemaRX (pe zona de cadouri).
     
    ”Dacă în 2014 ne-am concentrat pe educarea pieţei şi explicarea conceptului de e-fulfillment, unul nou nu doar în România, ci şi în Europa, în 2015 am continuat să explicăm, dar şi să convingem mult mai mulţi clienţi să îşi externalizeze procesul logistic către un furnizor specializat. Majoritatea clienţilor cu care am discutat au avut încredere în calculele pe le-am prezentat: costuri de operare cu până la 50% mai mici, fără bătăi de cap cu furnizori terţi, şi răgazul necesar managementului magazinului pentru a realiza ce ştie mai bine: management eficient”, declară Bogdan Colceriu, CEO-ul Frisbo.
     
    Potrivit CEO-ului Frisbo, platforma şi-a bugetat, pentru anul 2016, un rulaj de cel puţin 3 milioane euro şi un portofoliu de aproximativ 100 de clienţi. ”Ne bazăm estimările pe ritmul accelerat în care am evoluat, creşterea exponenţială a e-commerce-ului, discuţiile cu potenţiali parteneri, dar şi feedback-ul pozitiv primit de de la întreaga piaţă”, adaugă Colceriu.
     
    Beneficiul utilizării unui serviciu de e-fulfillment de către comercianţii online este transformarea costurilor operaţionale indirecte, precum depozitarea, preluarea comenzilor, gestiunea mărfii, facturarea, împachetarea, livrarea sau chiar gestionarea site-ului într-un cost direct, legat de numărul de comenzi realizate şi de cantitatea de marfă aflată în stoc.
     
    Efectele transformării costului logistic în unul fix, predictibil, se văd şi la nivelul preţului de vânzare al produsului. Conform specialiştilor Frisbo, un control amănunţit al costurilor operaţionale este esenţial pentru competitivitatea comercianţilor online, acestea riscând să ajungă şi până la 15% din preţul final al produselor comercializate
     
    Frisbo este prima platformă de e-fulfillment de pe piaţa locală, lansată la începutul lui 2014 de Okian, unul dintre principalii comercianţi de carte din România, cu o investiţie de 500.000 de euro. Prin intermediul acestui serviciu, un operator preia tot procesul de onorare a comenzilor în numele unui magazin online, de la depozitare, la preluare de comenzi, împachetare şi livrare sau chiar gestionare website, bazându-se pe sisteme cloud de gestiune, raportare şi urmărire a comenzilor. Cu sediul central în Braşov, Frisbo deţine o infrastructură de 1.400 de metri pătraţi din care îşi propune să deservească mai multe magazine online.
     
     
     
  • Când şi cum vei putea cumpăra direct de pe Google. Anunţul aşteptat de toţi comercianţii

    În următoarele săptămâni Google va lansa un nou serviciu cu ajutorul căruia utilizatori vor putea achiziţiona produse direct din lista de căutare. Acesta se numeşte “Purchase on Google”, informează Business Insider.
     
    Astfel când o reclama va apărea pe pagina de căutari a Google, utilizatorul va putea să dea click pe produs şi să selecteze opţiunea de cumpărare. De asemenea, serviciul va fi disponibil comenzilor vocale.
     
    Asta înseamnând că utilizatorul poate întreba Google despre un anumit produs, iar acesta îi va afişa preţul, dacă sunt reduceri şi ce recenzii a primit de la alţi oameni. Astfel, dacă utilizatorul va întreba Google care este cel mai bun produs, motorul de căutare îi va afişa primele 3 rezultate în funcţie de recenziile disponibile.
     
    În momentul de faţă doar câţiva retaileri sunt înscrişi în acest serviciu, dar dacă o să aibă succes Google promite că o să ofere mai multe produse de la diferiti comercianţi.
     
  • O sa fie fumatul in România interzis total în spaţii publice?

    Interzicerea totală a fumatului în spaţii publice dar şi a vânzării produselor din tutun la o distanţă de mai puţin de 250 metri de spitale şi unităţi de învăţământ a iscat vâlvă în rândul susţinătorilor ideii, al producătorilor de tutun, dar şi între comercianţi şi operatorii de spaţii Horeca. Care este miza?

    Tot ce s-a impus cu forţa nu a funcţionat. Oamenii fac legislaţie din birouri fără să aibă contact cu realitatea”, spune Tinu Sebeşanu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA). Propus în urmă cu câteva luni, proiectul de lege a produs reacţii din partea celor vizaţi de acest demers.

    Pe de o parte susţinătorii proiectului argumentează că noile prevederi apără dreptul la sănătate, dar fac referire chiar şi la dreptul de liberă circulaţie, argumentând că într-un local care permite fumatul un nefumător nu se poate deplasa după bunul plac. Pe de altă parte, reprezentanţii industriei, ai comercianţilor şi ai afacerilor din horeca afirmă că noile reglementări vor duce la creşterea pieţei negre şi la scăderea locurilor de muncă din domeniile vizate (producţie, distribuţie, desfacere).

    Peste 250 de organizaţii medicale, academice, de tineret şi protecţie a drepturilor copiilor şi a dreptului la sănătate au constituit Coaliţia România Respiră, care a semnat propunerea de modificare a legii privind efectele negative ale consumului de tutun. „Alături de Austria, Cehia şi Slovacia, România oferă protecţie limitată sau chiar deloc în ceea ce priveşte fumatul pasiv, în principal din cauza unei legislaţii ineficiente, limitate şi prost puse în aplicare”, arată un comunicat al Coaliţiei România Respiră.

    Pe de altă parte, Sebeşanu consideră că dreptul cel mai important câştigat la revoluţie este dreptul de a alege. „Tot aud exemple referitoare la ce se întâmplă în SUA, unde este interzis fumatul în public, iar eu am trăit acolo. Ar trebui să ne gândim şi la faptul că ei au început o campanie de educare în anii ‘70. Nu poţi veni cu o măsură represivă brusc, peste noapte. În alte ţări au început să limiteze fumatul şi în paralel au derulat campanii de educare a tinerilor. Iar în secunda în care au oprit total fumatul în public consumul era deja redus”, afirmă Tinu Sebeşanu.

    Anul trecut, HORA a desfăşurat o cercetare în rândul a peste 9.200 de persoane juridice cu activităţi în domeniul horeca, iar 70% dintre respondenţi au declarat că fumatul trebuie limitat în zone speciale, în cadrul operatorilor din industria ospitalităţii; 60% au indicat că numărul de clienţi şi veniturile vor scădea în cazul în care fumatul este complet interzis. „Lumea circulă prin Europa şi ia frânturi de ici-colo, din care vrea să facă legi care n-au cap şi nici coadă. Când vin normele metodologice, constată că nu se pot aplica, aşa cum s-a întâmplat cu bacşişul. Sunt legi făcute de birocraţi care n-au lucrat o zi în industrie şi nu înţeleg cum funcţionează”, mai spune Tinu Sebeşanu.

    Tot el este de părere că pierderile industriei „ar fi masive, nu numai pentru că nu mai intră clienţi, ci şi pentru că timpul de stat la masă se reduce substanţial, la fel şi consumul. Noi am avut o scădere de 30% în venituri în prima săptămână atunci când s-a aplicat prima oară legea. Iar acum propunerile de restricţii sunt mult mai drastice”. Pe de altă parte, conform legii în vigoare, respectiv 349/2002, care reglementează fumatul în spaţiile publice, atunci când proprietarii sau managerii de baruri şi resturante nu stabilesc că fumatul este interzis în localurile respective, legea impune separarea efectivă a spaţiilor.

    Şi reprezentanţii industriei tutunului au o poziţie fermă: „Este arhicunoscut că produsele noastre prezintă riscuri asociate de sănătate şi considerăm că sunt necesare reglementări echilibrate”. Conform scrisorii semnate de reprezentanţii companiilor producătoare de tutun, se estimează că „dintr-un total de 73.000 de puncte de vânzare cu amănuntul a produselor din tutun, aflate la ora actuală în România, vor fi afectate peste 46% la nivel naţional: 54% în mediul urban şi 27% în mediul rural. În Bucureşti, impactul estimat este de 65% din numărul punctelor de vânzare.”

    Iar proiectul de lege va favoriza creşterea contrabandei, susţin reprezentanţii industriei, care arată că anul trecut cele trei mari companii producătoare de ţigarete (British American Tobacco, Philip Morris şi JTI) au virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţiil; suma reprezintă 1,75% din PIB şi 12,5% din totalul veniturilor bugetare.

    La rândul lor, cei peste 750 de membri ai Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR) au subliniat într-un comunicat de presă că restricţiile propuse de proiectul antifumat sunt extreme şi au fost propuse fără consultarea celor care urmează să fie afectaţi, „cu toate că impactul economic şi social este major, pe tot teritoriul României”. Astfel, potrivit datelor ANCMMR, numai în Bucureşti există peste 600 de unităţi de învăţământ şi peste 100 spitale şi unităţi sanitare pentru o suprafaţă urbană de 285 kmp. Cora Maria Muntean, preşedinte al ANCMMR, afirmă că între consecinţele iniţiativei legislative se numără scăderea cifrei de afaceri în cuantum egal cu vânzările generate de ţigarete, precum şi scăderea traficului de consumatori fumători, ceea ce conduce la reducerea vânzărilor şi pentru alte categorii de produse, deoarece valoarea coşului de cumpărături al unui consumator fumător este mai mare decât cel al unui nefumător, cu 32%.

    În esenţă, discordia dintre taberele pro şi contra fumătorilor are la bază, practic, neaplicarea unei legi existente. Conform recomandărilor Consiliului European, fiecare ţară a avut libertatea de a reglementa diferit acest subiect. Astfel, există ţări unde s-a stabilit interdicţie totală – ca Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Bulgaria, Malta sau Ungaria – dar şi ţări cu restricţii moderate, ca în Germania sau Estonia. Poate că toate aceste discuţii nu ar fi avut loc dacă legea existentă deja, care reglementează fumatul în locuri publice, ar fi aplicată.

  • 30% din tichetele de masă ale Sodexo vor fi electronice în trei ani

    Compania Sodexo activă pe piaţa tichetelor de masă  va emite de anul acesta  carduri Gusto Pass. Prin intermediul acestora, agajatorii şi angajaţii vor putea să opteze şi pentru livrarea tichetelor electronice. Sodexo estimează pentru următoarele 12 luni un procent de 8% pentru livrarea tichetelor electronice, însă în trei ani se aşteaptă o creştere a cererii acestora de până la 30 %.

    Primele companii care doresc să beneficieze de noua implementare a Sodexo sunt cele care activează în tehnologie, precum  IT, telecomunicaţii, ecommerce, call center. Sodexo a anunţat deja primele parteneriate cu reţelele de magazine – Carrefour, Mega Image şi Profi fiind primele trei unde vor putea fi folosite cardurile de masă Gusto Pass. În prezent, acestea pot fi folosite la 85 % dintre comercianţii de pe teritoriul ţării.

    Pentru identificarea tendinţelor privind preferinţele angajaţilor/angajatorilor în legătură opţiunile de tichete de masă, Sodexo a efectuat un sondaj în intervalul mai-iunie 2015 pe un eşantion de 3000 de companii partenere.

    Sodexo are parteneriate cu 66.500 de unităţi de retail pentru acceptarea tichetelor de masă de hârtie, însă compania îşi propune extinderea reţelei de comercianţi ce vor accepta ambele categorii de tichete.

     

  • ANCMMR: Susţinem combaterea evaziunii fiscale, dar modul în care se desfăşoară campania ANAF are efecte inverse

    ”Scopul unei campanii anti-fraudă este combaterea evaziunii fiscale, crearea unui mediu sănătos de afaceri şi creşterea încasărilor la bugetul de stat, nu lichidarea unui numar cât mai mare de firme (…) Deşi susţinem combaterea evaziunii fiscale, considerăm că modul în care s-a desfăşurat campania ANAF până în prezent, prin suspendarea activităţii unor societăţi comerciale pentru nereguli în gestiunea internă sau lipsa unor elemente de birocraţie, va avea consecinţe dezastruoase asupra economiei şi asupra încasărilor la bugetul de stat, obţinându-se efectul invers celui dorit”, se spune ân comunicatul semnat de preşedintele ANCMMR, Cora Muntean.

    Asociaţia consideră că legislaţia actuală – OUG nr. 91/2014, care modifică şi completează OUG nr.OUG nr. 28/1999- are ”prevederi abuzive şi necesită modificări majore”, după cum abuzive sunt şi ”sancţiunile aplicate de ANAF pentru nereguli găsite în gestiunea internă a unei societăţi, cum ar fi plusuri sau minusuri în gestiune sau lipsa unor elemente de documentaţie internă”, întrucât aceste nereguli ”nu constituie neaparat dovezi ale evaziunii fiscale”.

    ”Diferenţele de bani în plus sau în minus în casa de marcat, pot proveni din diverse alte surse, sau din greşeli de calcul. Desigur că aceste diferenţe pot proveni şi din evaziunea fiscală, însă acest lucru trebuie probat(… )Atâta timp cât nu influenţează baza de impozitare, neregularităţile sub forma de plusuri sau minusuri în gestiune nu reprezintă o dovadă a evaziunii, ci chestiuni legate de gestiunea şi disciplina economică a fiecărui agent economic în parte”, remarcă ANCMMR.

    Asociaţia arată că ANAF ar trebui să ”sancţioneze nereguli legate de fiscalitate, nu de disciplină financiară”,o instituţie cu atribuţii de sancţionare a disciplinei financiare fiind ”similară cu cea a miliţiei economice, din perioada comunistă, cu deosebirea că sancţionează firme private, nu de stat”.

    ”Atragem atenţia asupra faptului că suspendarea activităţii unui agent economic pentru o perioadă cuprinsă între o lună şi trei luni are consecinţe deosebit de grave, şi nu în puţine cazuri duce la închiderea definitivă a unităţii, rezultând în încasări reduse pentru buget şi pierderea de locuri de muncă, precum şi la descurajarea persoanelor care şi-ar dori să deschidă o afacere nouă”, remarcă asociaţia.

    ANCMMR propune ca ”suspendarea activităţii agentilor economici să se facă numai în cazuri grave, cum ar fi unităţile care pun în pericol sănătatea publică” şi ca ”amenzile date pentru evaziune fiscală să fie proporţionale cu fapta şi stabilite la un nivel optim, astfel încât să descurajeze evaziunea, dar să nu ducă la falimentul firmelor”.

    ”Recomandăm ca la redactarea noilor reglementări, să fie consultaţi oameni din mediul privat, reprezentanţi atât ai IMM-urilor cât şi ai companiilor mari, care cunosc cu exactitate problemele practice cu care se confruntă o companie din domeniul privat, şi care, prin experienţa lor practică, sunt în măsură să ajute la redactarea unei legislaţii rezonabile”, se mai spune în comunicat.

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) i-a prezentat premierului Victor Ponta o situaţie în care este arătat că pentru 232 de firme a fost suspendată activitatea, din aproximativ un milion de societăţi, Ponta afirmând că 150 dintre acestea meritau, probabil, sancţiunea.

    “Am primit informarea de la ANAF: sunt 232 de firme care au primit măsura suspendării dintr-un milion de contribuabili, deci 232 în toată ţara. Dacă, din cei 232, 150 probabil că meritau, la ceilalţi vreau să nu existe abuzuri şi vă rog, marţi, să veniţi cu modificarea aşa cum am discutat-o şi cu şeful ANAF, şi cu Justiţia, ca până la suma de 300 de lei să avem amendă foarte mare, adică să nu luăm din prima măsura cea mai dură şi să fie o măsură care să-l ardă la buzunar pe cel care nu respectă legea”, a spus Ponta, joi, în şedinţa de guvern.

    El a precizat că va susţine în continuare acţiunile ANAF, deoarece este necesară combaterea evaziunii fiscale.

    Ponta a anunţat, marţi, că activitatea unei firme va fi suspendată de ANAF doar dacă diferenţa de bani găsită în plus sau minus va fi de 300 lei sau 500 lei, iar decizia de suspendare va putea fi revocată în aceeaşi zi dacă este achitată o amendă reprezentând de 10 ori suma constatată ca fiind neînscrisă în contabilitate.

    Anunţul a fost făcut după ce, în ultimele zile, în presă au fost relatate cazuri în care inspectorii Direcţiei Antifraudă a ANAF au închis numeroase magazine şi localuri inclusiv pentru sume derizorii provenite din “bacşiş” sau sume nefacturate de 1-5 lei, patronii unităţilor acuzând inspectorii ANAF de exces de zel.

    Preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, a fost invitat la următoarea şedinţă a Comisiei de Buget-Finanţe a Senatului pentru a explica de ce nu pune în aplicare titluri executorii de 315 milioane de euro şi “închide cofetării pentru 5 lei”.

    La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că Fiscul lucrează ca pendulul, întrucât uneori nu se ocupă de probleme, iar alteori se ocupă de detalii care nu merită atenţia, şi i-a sfătuit pe jurnalişti să întrebe la ANAF dacă o ţară fără firme poate să funcţioneze.

    În replică, şeful ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, a declarat agenţiei MEDIAFAX că o ţară nu poate funcţiona fără firme, la fel însă cum nu poate funcţiona nici dacă evaziunea fiscală este tratată ca până în prezent.

     

     

     

     

  • Vlad Stanescu: Ne aşteptăm la o creştere puternică a cererii de servicii de programare

    Acestea sunt doar câteva dintre concluziile specialiştilor cu privire la evoluţia pieţei de e-commerce din România în 2015, o piaţă estimată la aproximativ 650 milioane de euro.

    Piaţa de e-commerce din România creşte de la an la an şi odată cu ea şi calitatea magazinelor online, dar şi a serviciilor oferite de comercianţi, afirmă Vlad Stănescu, CEO Mind Magnet. “Trendul acesta continuă puternic şi anul acesta. Explozia de mobile la nivel global îşi va face din ce în ce mai simţită prezenţa şi în România, unde tot mai multe magazine online vor alege şi varianta de mobile pentru website. Toate aceste evoluţii se vor concretiza într-o creştere puternică a cererii de servicii de programare”.

    Trei sferturi dintre adulţii din mediul urban cu acces la internet au smartphone

    Conform studiului iVox, Impactul tehnologiei în vieţile românilor, realizat în 2015 la comanda Mind Magnet, dintre persoanele peste 18 ani care au acces la internet în mediul urban, peste 74% deţin un smartphone ca telefon principal. 40% dintre respondenţi declară că în gospodăria lor există două telefoane smartphone, iar cei mai mulţi folosesc telefonul mobil în timp ce ascultă muzică, se uită la televizor sau se află la cumpărături.

    Utilizarea acestor telefoane inteligente, dar şi a tabletelor este mai răspândită la tinerii până în 35 de ani şi în rândul persoanelor cu educaţie superioară. Pentru perioada următoare se estimează o creştere de 85% a numărului de utilizatori de smartphone, ceea ce conform specialiştilor va genera o creştere a volumului total de vânzări online. Online, românii cumpără cel mai mult decoraţiuni de casă şi mobilă (28%), produse cosmetice (19%), îmbrăcăminte şi haine (19%), produse pentru sănătate şi wellness (17%), dar şi cadouri, jucării sau jocuri (16%).

    Marius Străjeru are 31 de ani şi a absolvit Facultatea de Informatică din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. Are nouă ani experienţă în web development, dintre care şapte ani a lucrat pe soluţii Magento. Printre cele mai mari proiecte ale sale se numără www.dedeman.ro, www.geekfun.ro şi www.bambinoworld.co.uk, unul dintre cele mai mari magazine online pentru copii din Europa.

    Mind Magnet a fost înfiinţată în anul 2005, la Cluj-Napoca, şi oferă soluţii tehnologice Magento pieţei de e-commerce din România, dar şi din străinătate.