BusinessMagazin

Tag: CNA

  • Gabriel Tufeanu şi Radu Călin Cristea, la prima şedinţă după numirea lor ca membri titulari ai CNA

    Gabriel Tufeanu şi Radu Călin Cristea au fost numiţi, miercurea trecută, membri titulari în CNA de plenul Parlamentului, pentru un mandat de şase ani.

    Atât Gabriel Tufeanu, cât şi Radu Călin Cristea au fost numiţi în CNA la propunerea Guvernului României, condus de premierul Victor Ponta.

    Radu Călin Cristea îşi continuă astfel activitatea în Consiliul Naţional al Audiovizualului, instituţie în care a fost iniţial numit membru titular în locul devenit vacant ca urmare a demisiei lui Mihai Mălaimare, în continuarea mandatului, până la data de 3 noiembrie 2014.

    Radu Călin Cristea este jurnalist, fost corespondent al Radio Europa Liberă, scriitor, fost director al Muzeului Naţional al Literaturii Române şi fost director general interimar al Televiziunii Române.

    Pe de altă parte, acesta va fi primul mandat de membru CNA pentru Gabriel Tufeanu, fost consilier în cadrul Guvernului, fost membru al Consiliului de Administraţie al TVR şi fost manager al Direcţiei Judeţene a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor Constanţa, din subordinea Consiliul Judeţean Constanţa.

    Consiliul Naţional al Audiovizualului şi-a încheiat activitatea la sfârşitul lunii octombrie, după expirarea mandatelor a patru membri, respectiv Narcisa Iorga, Cristina Trepcea, Radu Călin Cristea şi Christian Mititelu.

    Pentru ca o şedinţă a CNA să poată avea loc, Consiliul trebuie să aibă un cvorum de opt din cei 11 membri numiţi, potrivit Legii audiovizualului.

    Narcisa Iorga a fost propusă pentru un nou mandat de membru titular în CNA, de către preşedintele Traian Băsescu, însă plenul reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor a respins, miercurea trecută, propunerea ca aceasta să fie numită membru în Consiliul.

    Nici candidatura lui Marius Epure pentru funcţia de membru în CNA nu a fost luată în considerare, întrucât acesta a fost propus doar de PC şi nu de Camera Deputaţilor, aşa cum ar fi trebuit, după cum a anunţat, miercurea trecută, preşedintele Comisiei pentru cultură din Senat, Georgică Severin.

    În prezent, în afară de Radu Călin Cristea şi Gabriel Tufeanu, Consiliul Naţional al Audiovizualului include şi următorii membri: Laura Georgescu (preşedinte), Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda şi Răsvan Popescu.

  • Aviz negativ pe proiectul de modificare a Legii audiovizualului iniţiat de Sorin Roşca Stănescu

    CNA a avizat negativ acest proiect de lege, cu unanimitate de voturi (Laura Georgescu, Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Gabriel Tufeanu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea).

    Potrivit lui Valentin Jucan, care conduce şedinţa CNA de marţi, nu este oportună în prezent modificarea Legii audiovizualului, având în vedere că anul viitor urmează să se modifice cadrul legislativ european în domeniul audiovizualului.

    De asemenea, Valentin Jucan a spus că acest proiect legislativ conţine foarte multe aspecte care există deja în Codul audiovizualului, aflat în prezent în vigoare.

    CNA urmează să transmită decizia luată cu privire la acest proiect de modificare a Legii audiovizualului Senatului României, care este cameră decizională în acest caz.

    Fostul senator PNL Sorin Roşca Stănescu se află în prezent în arest. El a fost condamnat în luna octombrie la doi ani şi patru luni de închisoare cu executare în dosarul Rompetrol.

    În dosarul Rompetrol, Curtea de Apel Bucureşti a dispus condamnarea lui Sorin Roşca Stănescu la un an de închisoare pentru utilizare de informaţii privilegiate şi la doi ani de închisoare pentru constituire a unui grup infracţional organizat. În urma contopirii pedepselor, cea mai grea dintre acestea a fost sporită cu patru luni, urmând ca Roşca Stănescu să execute doi ani şi patru luni de închisoare.

    În luna septembrie, pe vremea când era senator PNL, Sorin Roşca Stănescu a anunţat că va depune la Parlament un nou proiect de Lege a audiovizualului, care prevedea, printre altele, ca preşedintele CNA să poată fi demis “pornind din interiorul CNA”, dar şi ca amenzile să fie raportate la bugetele posturilor TV şi radio.

    “Stabilim reguli care să poată să conducă la schimbarea preşedintelui CNA în mod simetric cu numirea acestuia, să nu mai fie posibil în viitor să aşteptăm demisia unui preşedinte care a nimerit într-un loc în care nu i se cuvine”, a spus Sorin Roşca Stănescu, pe 14 septembrie, într-o conferinţă de presă.

    În prezent, conform articolului 14 din Legea audiovizualului (nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare), “(1) Consiliul este condus de un preşedinte, asimilat funcţiei de ministru, numit prin votul Parlamentului, dintre membrii Consiliului, la propunerea acestora. Mandatul este de 6 ani”.

    De asemenea, potrivit articolului 13 din Legea audiovizualului, “(1) Membrii Consiliului pot fi demişi, la propunerea comisiilor de specialitate ale Parlamentului, în următoarele situaţii: a) în cazul incapacităţii de a-şi exercita funcţia pentru o perioadă mai mare de 6 luni; b) în cazul unei condamnări penale aplicate printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă. (2) În scopul aplicării prevederilor alin. (1) Consiliul sesizează Parlamentul”.

    Sorin Roşca Stănescu a adăugat în respectiva conferinţă de presă că prin proiectul de act normativ se încearcă depolitizarea, pe cât posibil, a acestei instituţii, să fie redus gradul de dependenţă politică a membrilor CNA, pornind chiar de la desemnarea acestora.

    Acesta a mai spus că iniţiativa sa legislativă prevede creşterea ponderii membrilor CNA desemnaţi de organizaţiile societăţii civile. Potrivit lui Roşca Stănescu, pornind de la viciile existente în actuala lege, prin noul act normativ urmau să fie stabilite reglementări prin care să nu mai poată fi posibile blocaje în activitatea CNA pe viitor.

    De asemenea, Roşca Stănescu a adăugat că, potrivit proiectului său, amenzile urmau să fie raportate la bugetele de venituri şi cheltuieli ale televiziunilor şi posturilor de radio. El a mai spus că, în noul proiect de act normativ, sacţiunile pentru televiziunea publică urmau să fie mai mari faţă de celelalte televiziuni.

    Acesta a menţionat că proiectul său a apărut în contexul adoptării Directivei Europene privind serviciile mass-media, consacrând pentru prima dată un regim juridic ferm ce vizează în special protecţia minorilor, care prevede cele mai mari sancţiuni în acest domeniu.

    Potrivit afirmaţiilor sale, în proiectul său de lege urmau să fie definite pentru prima dată valorile care trebuie să reprezinte interesul public.

  • Comisiile de cultură: Narcisa Iorga – aviz negativ pentru CNA. Radu Călin Cristea şi Gabriel Tufeanu – avize pozitive

    Comisiile parlamentare de cultură s-au reunit, miercuri dimineaţă, pentru a audia candidaţii propuşi ca membri în CNA de către Preşedinţie – Narcisa Iorga şi Guvern – Radu Călin Cristea şi Gabriel Tufeanu.

    În ceea ce priveşte candidatura Narcisei Iorga, au fost înregistrate 18 voturi “împotrivă” şi 7 “pentru”, a precizat, la sfârşitul şedinţei, preşedintele Comisiei pentru cultură a Senatului, Georgică Severin.

    Potrivit lui Severin, ceilalţi doi candidaţi care au fost audiaţi de către cele două comisii parlamentare, Radu Călin Cristea şi Gabriel Tufeanu, au primit avize favorabile, de admitere a candidaturii.

    Severin a menţionat că Radu Călin Cristea a întrunit 18 voturi “pentru” şi 7 voturi “împotrivă”, iar Gabriel Tufeanu a primit 14 voturi “pentru” şi 11 voturi “împotrivă”.

    Comisiile urmează să prezinte raportul plenului reunit. Miercuri, de la ora 13.30, urmează să se desfăşoare şedinţa reunită a Camerei Deputaţilor şi Senatului, având pe ordinea de zi şi aceste nominalizări pentru completarea CNA.

    La sfârşitul lunii septembrie, Narcisa Iorga a fost propusă pentru un nou mandat de membru titular în CNA, de preşedintele Traian Băsescu, iar Radu Călin Cristea a fost la rândul său propus pentru un nou mandat, de Guvern. Totodată, Guvernul l-a propus ca membru titular în CNA pe Gabriel Tufeanu.

    Consiliul Naţional al Audiovizualului şi-a încheiat activitatea la sfârşitul lunii octombrie şi o va mai putea relua abia după ce Parlamentul va numi noi membri în locul celor ale căror mandate au expirat, respectiv Narcisa Iorga, Cristina Trepcea, Radu Călin Cristea şi Christian Mititelu.

    Pentru ca o şedinţă a CNA să poată să aibă loc, Consiliul trebuie să aibă un cvorum de opt din cei 11 membri numiţi, potrivit Legii audiovizualului.

  • Marius Epure, şeful Biroului de presă al Partidului Conservator, propus membru titular în CNA

    Marius Epure este şi membru supleant în Consiliul de Administraţie al TVR, tot din partea PC.

    De asemenea, la sfârşitul lunii septembrie, Narcisa Iorga a fost propusă pentru un nou mandat de membru titular în CNA, de preşedintele Traian Băsescu, iar Radu Călin Cristea a fost la rândul său propus pentru un nou mandat, de Guvern. Totodată, Guvernul l-a propus ca membru titular în CNA pe Gabriel Tufeanu.

    Radu Călin Cristea, Marius Epure, Narcisa Iorga şi Gabriel Tufeanu urmează să fie audiaţi miercuri, de la ora 10.00, în Comisiile pentru Cultură din Parlament. De asemenea, miercuri, de la ora 13.30, se va desfăşura şedinţa reunită a Camerei Deputaţilor şi Senatului, având pe ordinea de zi şi aceste nominalizări pentru completarea CNA.

    Consiliul Naţional al Audiovizualului şi-a încheiat activitatea la sfârşitul lunii octombrie şi o va mai putea relua abia după ce Parlamentul va numi patru noi membri în locul celor ale căror mandate au expirat, respectiv Narcisa Iorga, Cristina Trepcea, Radu Călin Cristea şi Christian Mititelu.

    Pentru ca o şedinţă a CNA să poată să aibă loc, Consiliul trebuie să aibă un cvorum de opt din cei 11 membri numiţi, potrivit Legii audiovizualului.

  • Plenul reunit al Parlamentului discută miercuri numirea unor membri la CNA şi SRR

    Decizia a fost luată de Birourile Permanent reunite, plenul reunit urmând să înceapă de la ora 13.30.

    ”În legătură cu CNA, există două nominalizări din partea Guvernului, care au fost făcute în luna octombrie şi care au fost reconfirmate. S-a făcut o nominalizare din partea grupurilor din Camera Deputaţilor, din partea PSD. Mâine, la ora 10.00 se vor reuni comisiile pentru cultură ale Camerei deputaţilor pentru a prezenta raportul. Aşteptăm şi din partea Preşedinţiei, se mai fac diligenţe, ca să trimită un candidat pentru audierile de mâine”, a spus acesta.

    Cristian Dumitrescu a precizat că miercuri, la orele 13.30, se va desfăşuta şedinţa reunită a Camerei Deputaţilor şi Senatului având ordinea de zi şi aceste nominalizări pentru CNA.

    În ceea ce priveşte numirile în consiliul de administraţie al SRR, Dumitrescu a spus că ”problema se găseşte la comisiile pentru cultură reunite”.

    ”Am primit o scrisoare din partea unui grup de ziarişti, am primit solicitări, pe care le-am transmis pe toate comisiilor pentru cultură reunite, în aşa fel încât să pregătească raportul şi să facem numirile. Aici avem o problemă legată de o decizie a CCR (…)”, a afirmat Cristian Dumitrescu.

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) şi-a încheiat activitatea la sfârşitul lunii octombrie şi o va mai putea relua abia după ce Parlamentul va numi patru noi membri în locul celor ale căror mandate au expirat, respectiv Narcisa Iorga, Cristina Trepcea, Radu Călin Cristea şi Christian Mititelu.

    Pentru ca o şedinţă a CNA să poată să aibă loc, Consiliul trebuie să aibă un cvorum de opt din cei 11 membri numiţi, potrivit Legii audiovizualului.

    La sfârşitul lunii septembrie, Narcisa Iorga a fost propusă pentru un nou mandat de membru titular în CNA, de preşedintele Traian Băsescu, iar Radu Călin Cristea a fost la rândul său propus pentru un nou mandat, de Guvern. De asemenea, Guvernul l-a propus ca membru titular în CNA pe Gabriel Tufeanu. Pe de altă parte, Camera Deputaţilor nu a trimis încă propunerea pentru un membru titular în CNA.

    În cazul Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, pe 16 iunie, plenul Parlamentului a aprobat noua componenţă a Consiliului, cu 332 de voturi “pentru” şi 49 “împotrivă”, membrii CA depunând atunci şi jurământul pentru învestirea în funcţie, după ce mandatul fostului CA al SRR se încheiase la sfârşitul lunii iunie.

    Liderul deputaţilor PNL, George Scutaru, a declarat atunci că, potrivit legii privind funcţionarea TVR şi a SRR, validarea membrilor CA ai SRR se face conform ponderii parlamentare. Scutaru preciza că liberalii trebuiau să aibă două locuri, însă au primit doar unul şi au anunţat că PNl va contesta la Curtea Constuţională numirea noului CA.

    Scutaru preciza atunci că la Curtea Constituţională va fi contestat modul în care PSD a decis ponderea în Consiliul de Administraţie al Radiodifuziunii, prin încălcarea legii.

    Noul Consiliu este format din membrii titulari Mirela Ioana Fugaru, Ilie Virgil Daniel, Ruxandra Săraru (propuşi de grupul parlamentar PSD), Alexandru Ducu Bertzi (propus de PNL), Ovidiu Miculescu (propus de Guvern), Radu F. Alexandru (din partea PDL), Maria Ţoghină (propusă de Administraţia Prezidenţială), Alina Stanciu (propusă de PC), Demeter Andras Istvan (UDMR), Alexandra Dumitraşcu (PPDD), Ana Florea (grupul minorităţilor naţionale), Nicoleta Viorica Balaci şi Adrian Doroş (din partea angajaţilor SRR).

    Judecătorii Curţii Constituţionale (CC) au decis, pe 3 iulie, că hotărârea Parlamentului privind numirile în noul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune nu a fost constituţională, întrucât nu s-au respectat prevederile privind nominalizarea candidaţilor în funcţie de algoritmul politic şi de ponderea grupurilor parlamentare.

  • Un membru al CNA face apel la Parlament să numească noi membri pentru ca instituţia să funcţioneze

    Valentin Jucan a făcut acest apel într-o declaraţie acordată jurnaliştilor prezenţi la şedinţa CNA de marţi.

    El s-a referit la faptul că, în prima parte a lunii noiembrie, vor expira mandatele a încă doi membri ai CNA (Radu Călin Cristea şi Christian Mititelu, care se află în prezent în concediu), după încheierea recentă a altor două mandate (Narcisa Iorga şi Cristina Trepcea). Pentru a putea funcţiona, CNA trebuie să aibă un cvorum de opt din cei 11 membri numiţi, potrivit Legii audiovizualului.

    “Fac un apel către Parlament de a numi în decembrie membrii CNA, pentru că altfel noi vom fi în situaţia de a şterge cu buretele tot ce s-a întâmplat în campania electorală. Şi tot ce s-a întâmplat în CNA anul ăsta se va reflecta în raportul MCV de anul viitor”, a spus Valentin Jucan.

    El a spus că numirea celor patru noi membri titulari ai CNA ar putea fi discutată în Parlament în decembrie, atunci când se va reuni plenul pentru bugetul pentru anul 2015.

    Valentin Jucan a făcut un apel şi la actualii săi colegi din CNA. “Rugămintea către colegi este aceea de a asigura joi, la ultima şedinţă (în care CNA mai poate funcţiona, n.r.), o modalitate prin care instituţia să funcţioneze pe perioada în care Consiliul nu poate funcţiona. Dacă nu se pot ţine şedinţele, asta nu înseamnă că Direcţiile (din cadrul CNA, n.r.) nu-şi pot face treaba”, a spus Valentin Jucan.

    El a mai spus că, dacă nu vor fi numiţi cei patru noi membri titulari ai CNA, Consiliul va intra “în colaps instituţional”.

    “Se cunoştea de mult timp că o să intrăm în acest colaps instituţional, pe care nu ni-l dorim. Nu pot să acuz Parlamentul că şi-a dorit să aducă instituţia în această situaţie, dar comoditatea cu care a tratat subiectul este extrem de periculoasă”, a spus Valentin Jucan.

    El a precizat că au fost discuţii în legătură cu ce este de făcut, ce se întâmplă în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, în care CNA nu va mai funcţiona. “Şi, până la urmă, asistăm la un simulacru de monitorizare în prima parte a campaniei electorale şi, de fapt, singura parte de campanie pe care putem să o monitorizăm”, a spus Jucan. El consideră că monitorizările făcute de direcţiile de specialitate ale CNA pentru prima parte a campaniei au surprins doar “nişte lucruri puerile”. “Dacă doar atât a considerat Consiliul că sunt lucruri de sesizat, înseamnă că noi ne batem joc”, a spus Jucan.

    El a amintit că a făcut sesizări la CNA în legătură cu mai multe aspecte din campania electorală. “Când vor fi luate în considerare sesizările mele? Probabil în luna ianuarie, când vor fi şedinţe de plen (la Parlament, n.r.)” şi ar putea fi numiţi noi membri în Consiliu.

    “Fac un apel la Parlament să repornească motoarele instituţiei, cu Laura Georgescu sau nu, nu contează (…) Dacă o facem abia în luna ianuarie, prognozez că în luna februarie veţi asista la şedinţe ale CNA în care vor fi cumulate sesizări foarte multe pe radiodifuzor, adică vom avea pe ordinea de zi calupuri cu 10-15 reclamaţii, care vor primi nişte sancţiuni mici în comparaţie cu dezastrul care este în audiovizual (…) Cu mâna noastră vom da cu buretele peste tot ce s-a întâmplat în audiovizual în această campanie electorală”, a mai spus Valentin Jucan.

    Totodată, Valentin Jucan a spus că, dacă Parlamentul a dorit ca CNA să nu poată funcţiona în campania electorală, aceasta a fost o tactică greşită. “Dacă asta a fost gândirea şi tactica Parlamentului, a fost o tactică total greşită”, a mai spus Jucan.

  • Grila TVR3, în suspensie la CNA întrucât TVR nu a depus documentaţia privind reeşalonarea datoriilor

    CNA a analizat, în şedinţa de marţi, o solicitare a Societăţii Române de Televiziune (SRTv) privind modificarea structurii de programe a TVR 3 şi a studiourilor teritoriale ale televiziunii publice.

    La şedinţa CNA a fost prezent şi Mircea Neacşa, coordonatorul cu atribuţii de director al TVR 3.

    Potrivit acestuia, TVR 3 şi studiourile teritoriale ale televiziunii publice doresc să revină la o grilă asemănătoare cu cea din primăvară, având în vedere că în timpul verii “producţia a fost redusă”.

    “Grila de vară (a TVR 3 şi a studiourilor teritoriale, n.r.) a fost concepută pe reluări, astfel încât să fie pregătite programele pentru grila de toamnă”, a spus Mircea Neacşa.

    El a precizat că, în toamnă, TVR 3 păstrează liniile tematice pe fiecare tronson orar. “Dorinţa şi tendinţa a fost de o conturare a unei identităţi vizuale, în primul rând, a TVR 3 mai pregnante, în dorinţa de a deveni un agregator al producţiilor media teritoriale şi nu doar o platformă comună”, a explicat acesta.

    Mircea Neacşa a mai spus că, în grila de toamnă, studiourile teritoriale ale TVR îşi vor mări perioada de difuzare, care a fost redusă în timpul verii. “Dorinţa noastră este de a dezvolta produsele venite din teritoriu (…) Nu ne dorim decât să avem o structură coerentă a programelor respective”, a mai spus el.

    CNA a decis însă să nu aprobe noua structură a TVR 3 şi a studiourilor teritoriale din cauză că SRTv nu a depus certificatul fiscal din care să rezulte că nu are datorii sau, în cazul în care are datorii, documentaţia privind reeşalonarea acestora, în conformitate cu legislaţia audiovizualului.

    “Pentru” modificarea structurii de programe a TVR 3 şi a studiourilor teritoriale au votat Florin Gabrea, Valentin Jucan, Viorel Vasile Buda, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea, în timp ce “împotrivă” au votat Lorand Turos, Monica Gubernat şi Laura Georgescu.

    Potrivit articolului 51 din Legea audiovizualului, “(1) Procedura şi condiţiile de eliberare şi modificare a licenţei audiovizuale se stabilesc prin decizie a Consiliului. Solicitanţii au obligaţia să depună declaraţii notariale, emise la momentul solicitării licenţei audiovizuale, prin care societatea comercială care solicită acordarea licenţei, precum şi fiecare asociat sau acţionar care deţine o cotă mai mare de 20% din capitalul social ori din drepturile de vot ale unei societăţi titulare de licenţă audiovizuală declară pe propria răspundere dacă este investitor sau acţionar direct ori indirect la alte societăţi comerciale de comunicaţie audiovizuală, cu precizarea procentului deţinut din capitalul social al acestora, precum şi să depună certificate fiscale din care să rezulte că, la data solicitării licenţei audiovizuale, societatea care solicită acordarea licenţei nu înregistrează obligaţii restante la bugetul de stat. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) se poate acorda sau modifica licenţa în cazul în care societatea înregistrează obligaţii restante la bugetul de stat, dar beneficiază de înlesniri sau reeşalonări la plata acestora. În această situaţie, societatea este obligată să depună dovada acordării acestor facilităţi”.

  • CNA: Licenţa postului de radio pentru copii Itsy Bitsy din Bucureşti a fost prelungită cu 9 ani

    CNA a analizat, în şedinţa de marţi, solicitarea societăţii On Air Studio SRL pentru prelungirea licenţei audiovizuale a postului de radio Itsy Bitsy din Bucureşti, care ar urma să expire pe 24 noiembrie.

    Itsy Bitsy este un post de radio tematic, cu şi despre copii, care difuzează programe 24 de ore pe zi. Postul de radio difuzează producţie proprie (40%) şi producţii ale altor producători (60%).

    Grila postului cuprinde programe de informare (5%), programe educative şi culturale (15%), programe de divertisment şi alte tipuri de programe (79%).

    Nadia Tătaru, directorul general al Itsy Bitsy, a spus că Itsy Bitsy este “singurul radio din România pentru copii şi despre copii”. “Staţia de la Bucureşti asigură retransmisia programelor în reţeaua Itsy Bitsy în ţară”, a spus Nadia Tătaru.

    Răspunzând unei întrebări puse de membrul CNA Monica Gubernat, Nadia Tătaru a spus că anul acesta este mai bun pentru Itsy Bitsy decât anul trecut. “Suntem pe un trend crescător, iar încasările din publicitate sunte ceva mai bune”, a spus Tătaru.

    Ea a vorbit şi despre planurile Itsy Bitsy, precizând că acestea au la bază cercetări pe care radioul le realizează.

    “Începând de anul trecut, când ne-a mers foarte prost, am început să facem cercetări pe piaţă. Am continuat şi anul acesta, cercetând şi comportamentul celor care investesc în publicitate. Am început să adaptăm produsul (Itsy Bitsy, n.r.) şi, de la 1 septembrie, avem o siglă şi un slogan nou. Am început o eră nouă. Matinalul de la Itsy Bitsy este realizat de oameni în carne şi oase, nu de personaje ca înainte”, a spus Nadia Tătaru, precizând că, în urma cercetărilor, s-a constatat că, dacă emisiunea este realizată de personaje, scade media de vârstă a ascultătorilor.

    Nadia Tătaru a mai spus că, în prezent, este în curs de dezvoltare o aplicaţie de mobil, astfel încât Itsy Bitsy să poată fi ascultat şi prin intermediul smartphone-urilor. “Am lucrat şi la site. Vom continua schimbările”, a mai spus Tătaru.

    Ea a mai spus că la Itsy Bitsy a fost majorat şi procentul emisiunilor despre copii. “Pentru că este o mare nevoie la noi în ţară de educaţia părinţilor (…) Încercăm să facem educaţie prin joc chiar şi părinţilor şi să le furnizăm un divertisment educativ”, a mai spus Nadia Tătaru.

    Postul de radio pentru copii Itsy Bitsy a început să emită pe 6 decembrie 2005. Postul de radio Itsy Bitsy este deţinut de societatea On Air Studio SRL, ai cărei acţionari sunt Nadia Tătaru (90%) şi Felix Tătaru (10%), proprietarul agenţiei de publicitate GMP.

    Radio Itsy Bitsy emite în prezent în Bucureşti şi în peste jumătate din teritoriul României, ajungând astfel la peste 1,4 milioane de părinţi şi copii, conform ultimului studiu realizat de D&D Research la comanda Itsy Bitsy.

  • ActiveWatch cere CNA să analizeze emisiunea România TV unde s-a vorbit despre sănătatea lui Băsescu

    Postul România TV a relatat, miercuri seară, că preşedintele Traian Băsescu ar avea semnele maladiei Parkinson, că ar fi avut două atacuri cerebrale şi că, din acest motiv, ar fi fost internat de mai multe ori, inclusiv în străinătate.

    “ActiveWatch, în calitatea sa de organizaţie care apără dreptul la libertatea de exprimare şi informare corectă, vă supune atenţiei şi analizei emisiunea «Ediţie Specială» din data de 15 octombrie 2014, difuzată de postul România TV. Începând cu ora 21.00, postul România TV a anunţat, sub forma unor titluri intermediare, difuzarea unor imagini şi informaţii care ar viza «dezvăluiri-bombă» legate de «incapacitatea de a conduce ţara» în care s-ar afla preşedintele în funcţie, Traian Băsescu”, spune Active Watch.

    Astfel, potrivit ActiveWatch, titlurile de ilustrare au fost “Imediat, cutremurător”, “Dezvăluiri-bombă despre Băsescu”, “Situaţie gravă ascunsă poporului”, “Incapacitate de a conduce ţara” şi “Dovada, în imagini şoc”. Acestea au rulat pe segmentul orar 21.00 – 22.00.

    Dezvăluirea şi dezbaterea imaginilor/ informaţiilor privind starea de sănătate a preşedintelui Traian Băsescu au avut loc în intervalele orare 22.00 – 23.00, respectiv 23.00 – 00.00.

    În scrisoarea adresată preşedintelui CNA, Laura Georgescu, ActiveWatch aduce la cunoştinţă forului audiovizual o posibilă încălcare a mai multor articole din Decizia 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual. Organizaţia face referire la articolul 31, care prevede că, “în sensul prezentului cod, sunt considerate a fi de interes public justificat orice probleme, fapte sau evenimente care influenţează societatea sau o comunitate, în special cu privire la: a) prevenirea sau probarea săvârşirii unei fapte cu incidenţă penală; b) protejarea sănătăţii sau siguranţei publice; c) semnalarea unor afirmaţii înşelătoare sau a unor cazuri de incompetenţă care afectează publicul”, la articolul 32, potrivit căruia ” (1) Niciun drept conferit prin lege nu poate fi exercitat într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe, în scopul de a vătăma sau de a păgubi pe altul ori profitând de ignoranţa sau de buna-credinţă a persoanelor. (2) Nu orice interes al publicului trebuie satisfăcut, iar simpla invocare a dreptului la informare nu poate justifica încălcarea dreptului la viaţă privată. (3) Dreptul la propria imagine nu trebuie să împiedice aflarea adevărului în probleme de interes public justificat”.

    De asemenea, ActiveWatch face referire la articolul 33 din Decizia menţionată, care prevede că “(3) Este interzisă difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje audiovizuale care constituie imixtiuni în viaţa privată şi de familie a persoanei, fără acordul acesteia. (4) Fac excepţie de la prevederile alin. (3) situaţiile în care sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii: a) existenţa unui interes public justificat; b) existenţa unei legături semnificative şi clare între viaţa privată şi de familie a persoanei şi interesul public justificat”.

    Totodată, organizaţia aduce în atenţia CNA articolul 67, conform căruia, “în exercitarea dreptului lor de a-şi exprima opinii sau puncte de vedere în legatură cu subiecte de interes public, prezentatorii şi moderatorii trebuie să asigure o separare clară a opiniilor de fapte şi nu trebuie să profite de apariţia lor constantă în programe într-un mod care să contravină exigenţelor de asigurare a imparţialităţii”.

    Pe tronsonul orar 22.00 – 23.00, în platoul România TV au participat şi contribuit moderatorii Andreea Creţulescu şi Victor Ciutacu, jurnaliştii Corina Drăgotescu şi Val Valcu, candidatul PER la funcţia de preşedinte al României William Brânză, secretarul general al PNL Marian Petrache şi membrul PRL Graţiela Gavrilescu. De asemenea, în intervalul 23.00 – 00.00, în platoul România TV au participat şi contribuit moderatorul Ionela Năstase, candidat PPDD Dan Diaconescu şi comentatorul Niels Schneker.

    “Menţionăm că, în ambele segmente, moderatorii şi invitaţii au prezentat şi dezbătut un set imagini video, extrase din patru contexte diferite, în care preşedintele Traian Băsescu ar fi avut gesturi şi un comportament ce indicau o stare de sănătate precară”, au afirmat cei de la ActiveWatch.

    Organizaţia consideră că, “dincolo de interesul public legitim şi incontestabil care ar putea justifica difuzarea acelor imagini şi informaţii”, demersul jurnaliştilor România TV a fost “incomplet, trunchiat şi, pe alocuri, rău-intenţionat”.

    Din analiza celor două emisiuni dedicate “bolii ascunse” a preşedintelui Traian Basescu, ActiveWatch precizează că reies aspecte care conduc spre concluzia că subiectul promovat de România TV a fost insuficient documentat şi prezentat într-o manieră senzaţionalistă.

    ActiveWatch consideră că în cazul supus atenţiei CNA “postul România TV a încălcat în mod voit şi abuziv prevederile legale din domeniul audiovizual, deturnând sensul interesului public justificat”.

  • ActiveWatch cere CNA să analizeze emisiunea România TV unde s-a vorbit despre sănătatea lui Băsescu

    Postul România TV a relatat, miercuri seară, că preşedintele Traian Băsescu ar avea semnele maladiei Parkinson, că ar fi avut două atacuri cerebrale şi că, din acest motiv, ar fi fost internat de mai multe ori, inclusiv în străinătate.

    “ActiveWatch, în calitatea sa de organizaţie care apără dreptul la libertatea de exprimare şi informare corectă, vă supune atenţiei şi analizei emisiunea «Ediţie Specială» din data de 15 octombrie 2014, difuzată de postul România TV. Începând cu ora 21.00, postul România TV a anunţat, sub forma unor titluri intermediare, difuzarea unor imagini şi informaţii care ar viza «dezvăluiri-bombă» legate de «incapacitatea de a conduce ţara» în care s-ar afla preşedintele în funcţie, Traian Băsescu”, spune Active Watch.

    Astfel, potrivit ActiveWatch, titlurile de ilustrare au fost “Imediat, cutremurător”, “Dezvăluiri-bombă despre Băsescu”, “Situaţie gravă ascunsă poporului”, “Incapacitate de a conduce ţara” şi “Dovada, în imagini şoc”. Acestea au rulat pe segmentul orar 21.00 – 22.00.

    Dezvăluirea şi dezbaterea imaginilor/ informaţiilor privind starea de sănătate a preşedintelui Traian Băsescu au avut loc în intervalele orare 22.00 – 23.00, respectiv 23.00 – 00.00.

    În scrisoarea adresată preşedintelui CNA, Laura Georgescu, ActiveWatch aduce la cunoştinţă forului audiovizual o posibilă încălcare a mai multor articole din Decizia 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual. Organizaţia face referire la articolul 31, care prevede că, “în sensul prezentului cod, sunt considerate a fi de interes public justificat orice probleme, fapte sau evenimente care influenţează societatea sau o comunitate, în special cu privire la: a) prevenirea sau probarea săvârşirii unei fapte cu incidenţă penală; b) protejarea sănătăţii sau siguranţei publice; c) semnalarea unor afirmaţii înşelătoare sau a unor cazuri de incompetenţă care afectează publicul”, la articolul 32, potrivit căruia ” (1) Niciun drept conferit prin lege nu poate fi exercitat într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe, în scopul de a vătăma sau de a păgubi pe altul ori profitând de ignoranţa sau de buna-credinţă a persoanelor. (2) Nu orice interes al publicului trebuie satisfăcut, iar simpla invocare a dreptului la informare nu poate justifica încălcarea dreptului la viaţă privată. (3) Dreptul la propria imagine nu trebuie să împiedice aflarea adevărului în probleme de interes public justificat”.

    De asemenea, ActiveWatch face referire la articolul 33 din Decizia menţionată, care prevede că “(3) Este interzisă difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje audiovizuale care constituie imixtiuni în viaţa privată şi de familie a persoanei, fără acordul acesteia. (4) Fac excepţie de la prevederile alin. (3) situaţiile în care sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii: a) existenţa unui interes public justificat; b) existenţa unei legături semnificative şi clare între viaţa privată şi de familie a persoanei şi interesul public justificat”.

    Totodată, organizaţia aduce în atenţia CNA articolul 67, conform căruia, “în exercitarea dreptului lor de a-şi exprima opinii sau puncte de vedere în legatură cu subiecte de interes public, prezentatorii şi moderatorii trebuie să asigure o separare clară a opiniilor de fapte şi nu trebuie să profite de apariţia lor constantă în programe într-un mod care să contravină exigenţelor de asigurare a imparţialităţii”.

    Pe tronsonul orar 22.00 – 23.00, în platoul România TV au participat şi contribuit moderatorii Andreea Creţulescu şi Victor Ciutacu, jurnaliştii Corina Drăgotescu şi Val Valcu, candidatul PER la funcţia de preşedinte al României William Brânză, secretarul general al PNL Marian Petrache şi membrul PRL Graţiela Gavrilescu. De asemenea, în intervalul 23.00 – 00.00, în platoul România TV au participat şi contribuit moderatorul Ionela Năstase, candidat PPDD Dan Diaconescu şi comentatorul Niels Schneker.

    “Menţionăm că, în ambele segmente, moderatorii şi invitaţii au prezentat şi dezbătut un set imagini video, extrase din patru contexte diferite, în care preşedintele Traian Băsescu ar fi avut gesturi şi un comportament ce indicau o stare de sănătate precară”, au afirmat cei de la ActiveWatch.

    Organizaţia consideră că, “dincolo de interesul public legitim şi incontestabil care ar putea justifica difuzarea acelor imagini şi informaţii”, demersul jurnaliştilor România TV a fost “incomplet, trunchiat şi, pe alocuri, rău-intenţionat”.

    Din analiza celor două emisiuni dedicate “bolii ascunse” a preşedintelui Traian Basescu, ActiveWatch precizează că reies aspecte care conduc spre concluzia că subiectul promovat de România TV a fost insuficient documentat şi prezentat într-o manieră senzaţionalistă.

    ActiveWatch consideră că în cazul supus atenţiei CNA “postul România TV a încălcat în mod voit şi abuziv prevederile legale din domeniul audiovizual, deturnând sensul interesului public justificat”.