BusinessMagazin

Tag: chinezi

  • Rivalul chinez al Starbucks a intrat în faliment în Statele Unite, după ce în China s-a descoperit anul trecut o fraudă generalizată

    Luckin Coffee, lanţul chinez de cafenele ce era considerat de mulţi ca fiind principalul rival al Starbucks, a falimentat în Statele Unite la nu mai puţin de un an de la recunoaşterea rapoartelor false ce arătau vânzări de sute de milioane de dolari, scrie Financial Times.

    Luckin, ce a fost listată pe Wall Street în 2019, a fost scoasă de pe platforma Nasdaq după publicarea scandalului, iar Comisia de Securitate şi Schimb Valutar a Statelor Unite a amendat compania chineză cu 180 de milioane de dolari după ce a descoperit că firma a modificat extrasurile de cont şi a creat baze de date false pentru a umfla profiturile.

    Însă, directorii Lukin văd falimentul ca un lucru bun, acesta putând opri sumedenia de procese în care compania a fost implicată în Statele Unite, lucru ce va permite restructurarea lanţului de cafenele.

     

  • Viktor Orban bate palma cu Beijingul: Chinezii vor deschide un campus universitar în Ungaria, primul din Uniunea Europeană

    Ungaria va găzdui singura universitate chineză care va opera în interiorul Uniunii Europene, ceea ce arată cât de apropiate sunt relaţiile dintre guvernul lui Viktor Orban şi Beijing, potrivit FT.

    Guvernul ungar va dona 2,2 milioane de euro Universităţii Fudan din Shanghai pentru a-şi construi noul campus din Budapesta. Acesta ar urma să devină funcţional în 2024.

    Anunţul vine la un an şi jumătate de când regimul naţionalist al lui Orban a trimis în exil Central European University, instituţia de învăţământ superior înfiinţată de miliardarul George Soros – care a fost una dintre cele mai bune universităţi din ţară timp de 30 de ani.

    În octombrie, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că mutarea prin care Orban a atacat Central European University încalcă angajamentele Ungariei la Organizaţia Mondială a Comerţului şi a declanşat o procedură de infringment.

    Agnes Szunomar, cercetătoare în cadrul Hungarian Academy of Sciences, a declarat că acordul guvernului cu Universitatea Fudan „arată o dragoste necondiţionată între Ungaria şi China”.

    „Multe ţări din Europa au diverse acorduri cu universităţile chineze şi multe universităţi europene cooperează cu universităţile din China”, a adăugat Agnes Szunomar.

    Cu toate acestea, ea a adăugat că acordul prin care Fudan va ajunge în Budapesta evidenţiază faptul că Ungaria este dispusă să îşi submineze propriul sistem educaţional prin aducerea unor competitori globali de prestigiu care au mai multe resurse decât orice instituţie din Ungaria.

  • Vaccinul chinez Sinovac ar putea fi salvarea pentru ţările mai sărace, dar pot guvernele lumii să treacă peste trecutul înţesat de corupţie şi mită al companiei?

    Autorităţile din Brazilia au anunţat săptămâna aceasta că au identificat o eficienţă de 78% în cazul vaccinului împotriva Covid-19 dezvoltat de chinezii de la Sinovac, ceea ce i-ar permite să fie unul dintre vaccinurile salvatoare la nivel global, alături de Pfizer-BioNTech, Moderna şi AstraZeneca.

    Vaccinul dezvoltat de Sinovac, denumit CoronaVac, utilizează o formă inactivă de Covid-19 pentru a declanşa un răspuns imunitar, o tehnologie care s-ar putea contura drept o opţiune atractivă pentru multe ţări mai sărace, în contextul în care nu trebuie ţinut la temperaturi extrem de joase, deci nu prezintă costuri ridicate din punct de vedere logistic, precum cele dezvoltate de Pfizer-BioNTech şi Moderna, potrivit Fortune.

    Nici autorităţile din Brazilia, nici Sinovac nu au publicat datele care să arate că vaccinul Sinovac are o eficienţă de 78%. Autorităţile braziliene au declarat că performanţa serului este destul de convingătoare pentru a acorda o autorizare de urgenţă, însă nu a menţionat când vor ajunge datele citate în faţa publicului.

    Oficialii din Brazilia pun în mişcare demersurile de autorizare vineri pentru a putea demara cât mai rapid campania de vaccinare.

    „Astăzi este ziua speranţei, ziua vieţii”, a declarat Joao Doria, guvernator al statului brazilian Sao Paolo.

    Sinovac a încheiat deja înţelegeri sau este în etapa negocierilor cu state precum Filipine, Indonezia, Hong Kong, Turcia şi Chile. În acelaşi timp, Sinovac împreună cu producătorul deţinut de statul chinez Sinopharm ar trebui să imunizeze 50 de milioane de oameni în China până la începutul lunii februarie, deşi Beijingul nu a autorizat în mod oficial niciunul dintre vaccinuri. Autorităţile din China au făcut primii paşi înspre autorizare anul trecut, însă nu au finalizat procedura.

    Eficienţa ridicată a vaccinului Sinovac ar putea transforma serul chinez într-un succes pentru statele care nu ajung la Pfizer, Moderna sau AstraZeneca prea curând, însă situaţia actuală reprezintă o şansă pentru Sinovac de a-şi spăla imaginea, în contextul în care compania fondată în urmă cu 19 ani are un trecut înţesat de acuzaţii de corupţie şi dare de mită.

    Istoria Sinovac

    Fondatorul Sinovac este Yin Weidong, un medic care şi-a început cariera în anii 80 în oraşul Tangshan din nordul Chinei, unde a început prin investigarea epidemiilor de hepatită, fiind angajat în agenţia municipală de sănătate. Experienţa aceasta l-a inspirat să caute mai multe soluţii durabile pentru această afecţiune.

    În 1999, Yin a reuşit alături de un grup de cercetători să dezvolte primul vaccin chinez împotriva hepatitei A. Autorităţile din China au aprobat acel vaccin în 2005 şi l-au introdus în programul naţional de imunizare în 2008. În 2017, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) l-a pre-aprobat pentru export către alte pieţe.

    Yin Weidong a fondat Sinova în Beijing în 2001 pentru a-şi putea extinde cercetările şi asupra altor vaccinuri.

    La scurt timp după fondarea companiei, China s-a confruntat cu epidemia de SARS, un alt coronavirus, care a omorât circa 600 de persoane în China în perioada 2002-2004, conform datelor publice.

    Ca răspuns la această epidemie, Yin a dezvoltat un vaccin. SARS este o boală mult mai puţin contagioasă decât Covid-19, care a dispărut în mare parte în 2004, ceea ce înseamnă că vaccinul Sinovac nu a fost niciodată necesar cu adevărat.

    La mai bine de un deceniu şi jumătate de la SARS, Sinovac a descoperit că munca depusă pentru vaccin atunci ar putea fi utilă împotriva noului coronavirus – Covid-19. Yin a declarat pentru Time în luna iulie că SARS şi Covid-19 sunt ca „fraţii”, iar Sinovac a utilizat cercetările SARS pentru a dezvolta un vaccin împotriva Covid-19.

    Tehnologia utilizată de Sinovac nu este una nouă, ca în cazul vaccinurilor dezvoltate în Vest în 2020. Practic, Sinovac ia o variantă activă a virusului, dezactivează abilitatea virusului de a cauza boala şi lasă doar componentele care determină corpul să declanşeze un răspuns imunitar.

    După testele legate de siguranţă şi eficienţă în faza 1 şi faza 2 a studiilor clinice derulate în China, Sinovac a lansat faza 3 în Brazilia în luna iulie, într-un program la care au participat 13.000 de voluntari.

    Pentru a derula studiile Sinovac a încheiat un parteneriat cu Institutul Butantan, un centru ce cercetare brazilian care reprezintă cel mai mare producător de vaccinuri din regiune. Studiile au dat rezultate bune, însă au declanşat dezbateri politice acerbe în ţara sud-americană.

    În octombrie, Joao Doria, guvernatorul statului brazilian Sao Paolo, a declarat că CoronaVac ar fi cel mai promiţător candidat pentru vaccinare al ţării. Ca răspuns, preşedintele brazilian Jair Bolsonaro a condamnat declaraţiile lui Doria şi a declarat că Brazilia nu va cumpăr vaccinul chinezilor.

    Cu toate acestea, guvernul lui Bolsonaro pare să nu fie de acord cu promisiunea lui. Săptămâna aceasta, ministerul Sănătăţii din Brazilia a anunţat că va cumpăra 100 de milioane de doze din vaccinul Sinovac.

    În acelaşi timp, Bolsonaro – cunoscut pentru că a negat pentru mult timp violenţa pandemiei – a anunţat că nu se va vaccina şi insinuează în continuare că poate nici populaţia nu ar trebui să se vaccineze.

    „Nimeni nu poate forţa o persoană să ia ceva fără să ştie consecinţele”, a declarat Bolsonaro săptămâna aceasta.

    Un trecut controversat

    Dincolo de dezbaterea politică declanşată în contextul actual în Brazilia, Sinovac este o companie cu un trecut tumultuos.

    În 2016, China l-a condamnat pe un anume Yin Hongzhang la zece ani de închisoare. El a fost director-adjunct al autorităţii de reglementare pentru medicamente şi alimente din China, iar în 2016 a recunoscut că a acceptat mită în valoare de 500.000 de dolari de la producătorii de vaccinuri în perioada 2002-2013, pentru a-i ajuta să obţină autorizaţii.

    La acel moment, Yin Weidong, fondatorul Sinovac, a recunoscut la proces că i-a dat mită în valoare totală de 83.000 de dolari fostului director-adjunct al autorităţii de reglementare pentru a autoriza vaccinurile Sinovac.

    Acţiunile Sinovac au scăzut atunci pe bursa din New York cu peste 20%, după declaraţia fondatorului, însă şi-au revenit ulterior.

    Nici Yin Weidong, nici Sinovac nu au fost acuzate oficial pentru aceste fărădelegi, însă în februarie 2018 un grup de investitori ai companiei au încercat să preia controlul din mâinile fondatorului. Investitorii au susţinut că istoria de corupţie a fondatorului îl face nepotrivit pentru a fi în board-ul companiei, însă întreaga situaţie a fost etichetată drept o „ambuscadă”.

    Mai târziu, Sinovac a detaliat public modul în care în aprilie 2018 un grup de investitori a intrat cu forţa în birourile Sinovac din Beijing şi a încercat să fure sigiliul oficial al companiei, mai multe documente legale şi financiare, cât şi sistemele informatice.

    În februarie 2019, conducerea Sinovac a activat o armă financiară numită „pastila cu otravă” pentru a opri preluarea forţată, iar compania a emis 28 de milioane de acţiuni noi pentru conducere, cu scopul de a dilua controlul investitorilor asupra companiei. Sinovac a putut să declanşeze aşa-numita pastilă cu otravă – care era înscrisă în statutul societăţii – după ce conducerea a reclamat modul în care investitorii au conspirat pentru a strânge o participaţie cumulată de peste 15% în companie.

    „Până când Sinovac a depistat încercarea ostilă, era prea târziu deja pentru majoritatea strategiilor prin care te poţi proteja. Asta i-a determinat să apeleze la o pastilă cu otravă, care are efecte imediate”, a declarat Wei Jiang, profesor de finanţe în cadrul Universităţii Columbia.

    Pe Nasdaq, unde acţiunile Sinovac au fost listate în 2012, tranzacţionarea a fost oprită după aşa-numita pastilă cu otravă, în contextul în care era disputat numărul de acţiuni aflate la tranzacţionare. Acum, doi ani mai târziu, tranzacţionarea Sinovac rămâne oprită, întrucât lupta este încă vie în tribunalele din SUA şi din Antigua, unde se află sediul central al Sinovac. Este cea mai lungă oprire de la tranzacţionare din istoria bursei americane.

    Cu acţiunile listate în SUA suspendate, Sinovac a reuşit totuşi să îşi finanţeze eforturile pentru vaccinul împotriva Covid-19.

    În aprilie, Banca Beijingului, controlată de statul chinez,  a furnizat un împrumut de 8,5 milioane de dolari, cu dobândă redusă, pentru Sinovac, astfel încât producătorul de vaccinuri a putut începe construcţia primei fabrici pentru vaccinul CoronaVac, pe o suprafaţă de teren de 70.000 de metri pătraţi – teren deţinut de guvernul de la Beijing.

    În lunile mai şi iunie, Sinovac a reuşit să atragă încă 32 de milioane de dolari de la investitori privaţi şi de la statul brazilian Sao Paolo pentru a accelera dezvoltarea vaccinului şi pentru a derula teste clinice.

    În data de 7 decembrie, Sinvoac a primit o infuzie de capital de 515 milioane de dolari de la compania chineză Sino Biopharm pentru a-şi dubla capacitatea de producţie la 600 de milioane de doze pe an.

  • Ce se întâmplă cu oamenii de afaceri chinezi care intră pe „lista neagră” a Partidului?

    Cofondatorul Alibaba Jack Ma, care până nu demult a fost cel mai bogat om din China, nu a mai fost văzut în public de peste două luni. De asemenea, miliardarul nu a reuşit să apară într-un episod al show-ului de talente pe care l-a creat, Africa’s Business Heroes, iar pozele care îl înfăţişează au fost şterse de pe pagina de internet a emisiunii.

    Autorităţile de la Beijing au deschis recent o investigaţie antitrust asupra Alibaba, unul dintre cei mai mari retaileri online din lume, fondat de Jack Ma şi alţi 17 prieteni în 1999. Ant Group, compania de servicii financiare a lui Jack Ma, a provocat în toamna anului trecut furia băncilor chineze, care au acuzat grupul că le-ar fi furat din business-uri. Ulterior, ţara a introdus o serie de reglementări care au oprit listarea grupului Ant pe bursele din Shanghai şi Hong Kong, în ceea ce ar fi fost cea mai spectaculoasă ofertă publică iniţială (IPO) din 2020.

    În octombrie, miliardarul a criticat autorităţile de reglementare financiară din China, numindu-le un „club al oamenilor bătrâni” care continuă să sufoce inovaţia, declarând că sistemul trebuie reformat imediat dacă intenţionează să alimenteze creşterile economice din ţară.

    În timp ce Ma încearcă să se ferească de atenţia publicului pe timpul investigaţiei, absenţa sa aduce aminte de deznodământul cu care s-au confruntat alţi oameni de afaceri chinezi care au fost luaţi în vizor de autorităţi, scrie Business Insider.

    Magnatul imobiliar Ren Zhiqiang, în vârstă de 69 de ani, a intrat pe „lista neagră” a liderilor de la Beijing după ce a acuzat Partidul Comunist că a gestionat greşit pandemia de COVID-19, fiind condamnat la 18 ani de închisoare, scria în martie The New York Times. Autorităţile au mai arestat şi alţi critici ai măsurilor de combatere a coronavirusului, precum profesorul în drept Xu Zhangrun şi Zhang Xuezhong, avocat specializat în drepturile omului.

    Xiao Jianhua, un manager de active care avea într-un timp o avere de 6 mld. dolari, a fost răpit dintr-un hotel din Hong Kong în ianuarie 2017, scria la acea vreme agenţia de ştiri Reuters. După dispariţie, ţara a confiscat mai multe părţi din compania sa, Tomorrow Group, nota în iulie The New York Times. Autorităţile de reglementare i-au acuzat anterior pe Xiao şi alţi magnaţi că ar fi îndepărtat potenţialii investitori de pieţele chineze.

    Meng Hongwei, fostul şef al Interpol, a dispărut în septembrie 2018 în timpul unei călătorii China-Franţa. În ianuarie 2020, China l-a condamnat la 13 ani şi jumătate de închisoare din cauza unor acuzaţii de mită.

    „Nu este justiţie. Campania anti-corupţie din China este deja distrusă”, a declarat soţia lui Meng pentru The Guardian, adăugând că sentinţa este una strict politică.

     

  • Ce conţine acordul bilateral dintre UE şi China: Europenii nu mai sunt obligaţi să facă parteneriate cu chinezi. China deschide mai multe sectoare

    După 7 ani de discuţii şi negocieri, Uniunea Europeană a reuşit să-şi atingă unul dintre principalele obiective în relaţia cu China, şi-anume un acord bilateral de investiţii despre care Bruxelles-ul crede că va rezolva o parte dintre problemele cu care se confruntă companiile europene, potrivit FT.

    Cu toate acestea, acordul s-ar putea dovedi controversat din perspectiva celor care militează petnru drepturile omului, întrucât există multe acuzaţii legate de abuzuri în China.

    Mai mult, acordul ar putea genera fricţiuni între Bruxelles şi viitoarea administraţie Biden, în contextul în care noul preşedinte ales al SUA a subliniat că îşi doreşte să se alieze cu UE pentru a face front comun împotriva practicilor comerciale agresive ale Beijingului.

    Ce înseamnă acordul pentru Uniunea Europeană?

    Acordul încheiat cu Beijingul ar urma să adreseze mai multe probleme pe care le reclamă blocul european de mai bine de un deceniu.

    Printre acestea se numără temerile legate de modul în care companiile europene sunt forţate să dezvăluie cunoştinţe tehnologice valoroase pentru a avea voie să intre în piaţa din China. De asemenea, o altă preocupare pe care acordul o adresează ţine de teama că firmele chinezilor sunt favorizate în mod nedrept pe piaţa internă, întrucât sistemul ajutoarelor de stat şi al  suvenţiilor nu este unul transparent.

    Acordul va „îmbunătăţi considerabil terenul de joc pentru investitorii din UE”, inclusiv prin „interzicerea transferurilor forţate de tehnologie şi a altor practici” similare, a transmis Uniunea Europeană într-o declaraţie.

    Alte părţi din acord vizează drepturi de acces în piaţă stabiilite de la sector la sector, eliminând bariere precum cerinţa ca firmele europene să intre în parteneriate cu chinezi pentru a avea acces în piaţă, sau plafoanele legate de nivelul investiţiei.

    Printre sectoarele la care companiile europene vor avea acces sporit prin acest acord se numără industria automotive, producătorii de echipamente destinate telecomunicaţiilor, cloud-computing, industria privată de sănătate şi servicii auxiliare pentru transport aerian.

    De asemenea, acordul aliniază drepturile de acces ale europenilor la piaţa serviciilor financiare din China cu cele ale investitorilor americani.

    Acordul rezolvă tensiunile comerciale dintre UE şi China?

    Într-un interviu cu FT din 30 decembrie, Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru Comerţ, a avertizat că acordul „nu este un panaceu care adresează toate provocările legate de China, dar aduce multe îmbunătăţiri bine-venite”.

    Acordul cu China rezolvă mult mai puţine aspecte decât acordurile negociate de UE cu Japonia, Canada şi chiar cu Marea Britanie. În principal, înţelegerea acoperă aspecte legate de drepturi de acces şi reguli de acces în economie.

    Printre problemele pe care nu le adresează acest acord se numără supracapacitatea Chinei în producţia de oţel, acces inegal şi neuniform la contracte publice şi problema comerţului ilicit de bunuri.

    „Acest acord este doar un element într-un peisaj complicat al relaţiilor UE-China şi este clar că mai sunt multe provocări complexe de adresat”, a adăugat Dombrovskis, comisarul european pentru Comerţ.

    Ce are de câştigat China din acest acord?

    Câştigul principal al chinezilor este unul diplomatic. Viitoarea administraţie Biden din SUA a subliniat faptul că vrea să creeze o alianţă de state democratice prin care să pună presiune pe Beijing, atât în privinţa respectării drepturilor omului, cât şi în ceea ce priveşte practicile comerciale agresive.

    Astfel, acordul cu UE îi aduce Beijingului o relaţie mai apropiată cu Bruxelles într-un moment crucial.

    China a intrat în negocieri cu mai puţin cerinţe decât Uniunea Europeană, în contextul în care blocul european a acuzat că este o victimă a unui teren de joc dezechilibrat. Cu toate acestea, acordul reconfirmă condiţiile existente de acces ale banilor chinezi în Europa, într-un moment în care Uniunea Europeană se uită mai atent la companiile străine şi la modul în care acestea aderă la regulile de concurenţă.

    Mai mult, acordul le oferă chinezilor mai multe oportunităţi în sectorul de producţie din Europa, cât şi în sectorul energiei regenerabile care creşte constant la nivelul UE.

    În acelaşi timp, oficialii europeni insistă că deschiderea sectorului de energie regenerabilă este limitat, plafonat la 5% pentru fiecare piaţă din blocul european, şi că aceasta este condiţionată de o deschidere reciprocă din partea Chinei.

  • Vaccinul anti-coronavirus dezvoltat de chinezii de la Sinopharm prezintă o eficienţă de 86%, spun cercetătorii din Emiratele Arabe Unite

    Rezultatele ultimelor teste clinice realizate în Emiratele Arabe Unite arată că vaccinul chinez de combatere a coronavirusului prezintă o eficienţă de 86%, ştirea aducând astfel un nou concurent în cursa globală a vaccinului care va sfârşi pandemia, transmite The Guardian.

    Chiar dacă incertitudinile care înconjoară compania farmaceutică Sinopharm, deţinută de statul chinez, nu încetează să circule, EAU intenţionează să folosească vaccinul pentru un program masiv de imunizare pe teritoriul ţării. Cercetătorii din Emirate au efectuat în septembrie o serie de teste clinice cu ajutorul a 31.000 de voluntari din 125 de ţări.

    Ministrul arab al sănătăţii a declarat că autorităţile au „evaluat analiza interimară a Sinopharm şi nu s-a descoperit niciun motiv de îngrijorare”, însă nu a făcut referire la efectele secundare ale vaccinului.

    Spre deosebire de vaccinurile companiilor Pfizer/BioNTech şi Moderna, care trebuie depozitate la -70 grade celsius şi, respectiv, -20 grade celsius, vaccinul dezvoltat de Sinopharm poate fi transportat la temperaturi de 2-8 grade, un avantaj enorm pentru oamenii care trăiesc în zone fără electricitate.

    Zilele trecute, gigantul farmaceutic AstraZeneca au anunţat un parteneriat cu Institutul Gamaleya din Moscova pentru a studia posibilele combinaţii dintre vaccinurile dezvoltate separat de grupurile de cercetători.

    Anterior, oamenii de ştiinţă care au creat vaccinul Sputnik V au abordat compania anglo-suedeză pe Twitter în vederea unui parteneriat ce ar îmbunătăţi eficienţa şi siguranţa vaccinurilor.

     

  • Proiect de cucerire totală a Europei, pus în mişcare de o companie din China. Cum se foloseşte aceasta de 100.000 de influenceri pentru a face acest lucru

    Alibaba, compania părinte al platformei de achiziţii online AliExpress dedicată exclusiv cumpărătorilor din afara Chinei, este cel mai mare retailer din lume, dar acest lucru se datorează mai ales imensei pieţe chineze. Însă ambiţia fondatorului  Jack Ma este ca până în 2025 gigantul său să ajungă să-şi obţină jumătate din venituri din străinătate.

    Cam greu, s-ar putea spune, având în vedere că ponderea era până la începerea pandemiei de doar 7%. Însă Alibaba apasă puternic pe pedala de acceleraţie şi se îndreaptă rapid spre Europa: va deschide un centru european de distribuţie, deşi are deja depozite în mai multe state europene cum ar fi Polonia, Cehia, Spania, Franţa şi Germania, a deschis un magazin fizic pentru AliExpress în Spania şi, mai nou, recrutează o armată de influenceri – circa 100.000 de creatori de conţinut pentru dezvoltarea comerţului global. Cu unii dintre aceştia a discutat ziarul nipon Nikkei.

    Valentina Avalon a vorbit timp de o oră într-o transmisie video despre hainele ei. „a fost foarte greu de găsit haine cu această culoare”, le explică vlogerriţa spectatorilor săi stând lângă un dulap la ea acasă, în Harkov, Ucraina, şi ţinând în mână o pereche de pantaloni de culoarea lavandei.

    „Această culoare este la modă şi este de altfel foarte frumoasă. După cum puteţi vedea, îmi place foarte mult.” Nu este o discuţie online nevinovată între prieteni. Avalon lucrează din greu la o acţiune de vânzări pentru un comerciant de haine de pe AliExpress. În timpul transmisiunii live de 90 de minute, mii de cumpărători de limbă rusă s-au adunat pe canalul ei, discutând cu ea şi vizionând o serie de produse. A fost prima dintre cele 25 de astfel de difuzări în direct în doar câteva zile. Campania însoţeşte gala de vânzări de mijloc de an a AliExpress. „Voi fi probabil prea ocupată ca să dorm”, se destăinuie Avalon reporterului de la Nikkei Asian Review.

    Femeia în vârstă de 37 de ani face parte din campania Alibaba de a recruta o vastă armată multinaţională de influenceri de vânzări – o forţă armată de 1 milion de oameni până în 2023 – pentru a-şi promova ambiţiile globale. Grupul a captivat consumatorii chinezi cu un amestec de vânzare cu amănuntul online şi implicare socială – dar acum trebuie să înveţe cum să adapteze această reţetă şi să-şi reproducă succesul care i-a adus în China miliarde de dolari într-un şir de pieţe din străinătate care ridică dintre cele mai diverse provocări.

    „Este o extindere naturală a strategiei interne a Alibaba”, a explicat Jeffrey Towson, fost profesor de investiţii specializate în tehnologie chineză la Universitatea din Beijing. Pentru piaţa online chineză, care nu are o putere naturală de atracţie pentru cumpărătorii din străinătate, spune Towson, modul inovator de a face cumpărături oferit de Alibaba dă grupului avantajul celui care face prima mutare (ca la jocul de şah – n.r.), iar acest lucru poate ajuta la crearea unei deschideri spre pieţele internaţionale.

    Până acum, vânzările pe segmentul comerţului internaţional ale Alibaba reprezintă doar o cotă modestă din veniturile totale – 7%. Analiştii atribuie evoluţia slabă lipsei de conştientizare a mărcii Alibaba, precum şi neîncrederea consumatorilor în calitatea produselor chinezeşti. Alibaba crede că influenceri precum Avalon pot ajuta la depăşirea acestor bariere folosind doar un microfon şi o camera video.

    „Comerţul electronic bazat pe livestreaming ajută la creşterea încrederii”, explică Yuan Yuan, şef de operaţiuni la AliExpress. „Când urmăriţi un livestreaming, puteţi interacţiona direct cu vânzătorul şi puteţi căpăta o mai bună înţelegere a produsului”, a spus ea. Între timp, mariajul dintre streaming şi comerţul electronic ajută, de  asemenea, la atragerea cumpărătorilor mai tineri din Generaţia Z, care sunt mai predispuşi să-şi petreacă timpul navigând prin aplicaţii de streaming.

    Vânzările prin livestreaming sunt în fază incipientă în Occident, dar un astfel de concept este practicat demult cu succes în China. Anul trecut, produse de aproximativ 433,8 miliarde de yuani (61,3 miliarde de dolari) au fost vândute prin
    live streaming în China, potrivit firmei de consultanţă iiMedia Research din Guangzhou.

    Pentru mulţi consumatori din China, influencerii sunt prieteni pe care nu i-au întâlnit niciodată. În timp ce îşi împărtăşesc viaţa de zi cu zi pe reţelele de socializare, vedetele online formează legături emoţionale cu publicul lor. Încrederea câştigată astfel le permite influencerilor să aibă un cuvânt greu de spus cu privire la procesul de luare a deciziilor consumatorilor chinezi, îndrumându-i ce să cumpere sau unde să călătorească.
    Şi alte companii chineze, cum ar fi JD.com şi Pinduoduo, au adoptat transmisiunile în direct pentru a-şi creşte vânzările – dar până acum doar Alibaba a încercat această tehnică pe pieţele internaţionale. Între timp, firmele tehnologice internaţionale iau notiţe. Reţeaua socială Facebook a adăugat magazine online pe platforma sa. Gigantul de comerţ electronic Amazon a anunţat recent un parteneriat cu reality show-ul de modă „Project Runway”, permiţând utilizatorilor să se bucure de emisiune pe site-ul său de vânzare cu amănuntul în timp ce plasează o comandă. Însă Alibaba crede că are avantajul în răspândirea practicii la scară globală.
    „Stăm pe umerii sectorului chinez de internet“, a spus Yuan. Întrucât aproape toate industriile din China au adoptat live streamingul, experienţa extinsă şi expertiza dobândită pe piaţa internă ar putea indica drumul pentru influencerii din străinătate.

    Compania îşi propune să convertească în acest an 100.000 de influenceri în ambasadori de vânzări, urmând să-şi crească armata la 1 milion până în 2023. Pentru ca acest lucru să se întâmple, a lansat recent o platformă care-i conectează pe comercianţii săi cu influencerii din social media, dintre care unii pot fi urmăriţi pe YouTube sau Instagram. AliExpress face, de asemenea, echipă cu agenţiile locale de marketing şi s-a angajat să le împărtăşească secretul realizării unei vânzări prin streaming live.

    Barbara Soltysinska, cofondatoare a agenţiei de marketing indaHash din Varşovia, se numără printre cei care au testat apele. Impresionată de oportunităţile din industria de streaming din China, agenţia Soltysinska  colaborează cu AliExpress pentru a găzdui sute de emisiuni live care au ca ţintă cumpărătorii europeni. Gigantul chinez de comerţ electronic oferă instruire gratuită pentru a-i ajuta pe influenceri să se hotărască să urce la bord. Cel puţin o dată pe lună, directorii AliExpress organizează ateliere online cu echipa Soltysinska, examinând clipuri live şi oferind feedback cu privire la modul în care jocul de scenă poate fi îmbunătăţit. Acest lucru, la rândul său, oferă retailerului chinez mai mulţi clienţi. În timpul unui festival de vânzări de două zile din noiembrie, influencerii au ajutat la atragerea a peste 2.000 de cumpărători noi.
    Însă rămâne de văzut dacă o astfel de poveste de succes este un caz izolat sau începutul unei tendinţe emergente. Observatorii pieţei spun că, spre deosebire de China, unde 1,4 miliarde de oameni vorbesc aceeaşi limbă şi împărtăşesc comportamente similare de utilizator, Europa – o prioritate pentru AliExpress – este o piaţă mult mai fragmentată, cu mai multe limbi şi culturi, ceea ce face dificilă cucerirea acesteia. „Piaţa europeană nu este educată să cumpere prin live stream­ing”, spune Fabian Ouwehand, cofondator al Uplab, care lucrează cu influencerii pentru a derula campanii de marketing în Olanda. „Oamenii de aici urmăresc emisiunea în direct doar pentru distracţie. Dacă vrei să-i implici pe spectatori în vânzările online, îţi va fi foarte greu.“
    În timp ce clienţii chinezi atenţi la costuri vor urmări cu plăcere un streaming de 30 de minute pentru a găsi chilipiruri, mai puţini europeni ar acorda prioritate produselor ieftine în detrimentul timpului lor, explică Ouwehand.
    Preferinţele consumatorilor pot fi o barieră deoarece „consumatorii chinezi şi consumatorii coreeni sunt înnebuniţi după emisiuni interactive în direct … dar sunt şi pieţe cărora nu le plac astfel de lucruri”, a spus Towson, fostul profesor de la Universitatea din Beijing.
    În plus, „nimeni nu-şi petrece atât de mult timp pe telefon precum consumatorii chinezi şi asiatici, iar alte ţări sunt mai puţin entuziasmate de adoptarea unor lucruri noi”, a precizat el. „Deci, absorbţia ar fi mult mai lentă.“
    Yuan de la AliExpress a recunoscut că ar fi nevoie de „cel puţin doi ani” pentru a educa cumpărătorii din străinătate. Dar este încrezătoare că practica va prinde la public în cele din urmă.
    „Comerţul electronic prin live stream­ing este similar cu emisiunile de teleshopping”, a spus ea, referindu-se la un mijloc popular de publicitate cu o istorie de zeci de ani în Europa. De fapt, livetreamingul, crede Yuan, pare să fie mai potrivit pentru consumatorii care au crescut într-un peisaj media fragmentat şi care cer o experienţă de cumpărături mai interactivă.
    În Rusia, una dintre pieţele ţintite de AliExpress, Anna Akimova, studentă în marketing în vârstă de 20 de ani, spune că nu a cumpărat niciodată prin live streaming, dar este dispusă să facă o încercare.
    „Streamingul ar oferi mai multă încredere unui astfel de conţinut”, apreciază ea. „Dacă testezi un produs în timpul unei emisiuni live şi acesta se strică, nu mai poţi îndrepta nimic. Toate defectele sunt expuse şi acest lucru îi inspiră consumatorului sinceritate.“
    Avalon, clientul transformat în influencer pentru AliExpress din Ucraina, este de acord. De fapt, ea crede că posibilitatea de a expune calitatea produsului în faţa camerei face comerţul prin livestreaming atractiv.
    Odată, întrebată de tespectatori despre rezistenţa la apă a unei boxe bluetooth, ea a testat-o ​​pe loc aruncând gadgetul într-o găleată cu apă. Cu altă ocazie, Avalon a folosit un cablu de încărcare pentru a trage un vehicul, demonstrând afirmaţia producătorului că produsul este suficient de puternic pentru a suporta tensiunea produsă de atârnarea a 100 kg. (Cablul a trecut testul de 100 kg, dar nu a reuşit să mişte o maşină de 1.000 kg.)
    Aceste momente distractive, precum şi interacţiunea în timp real, au ajutat-o pe Avalon să atragă spectatorii, jumătate de milion de oameni urmărind spectacolul ei în cea mai bună zi. Unele segmente de public au rămas chiar să urmărească din nou şi din nou streamingul aceluiaşi produs.
    „Oamenii vin la streaming nu pentru că adoră cumpărăturile, ci pentru că adoră interacţiunea”, a spus ucraineanca. „Cred că livestreamingurile devin cu siguranţă un mod modern de a face cumpărături.”

  • Averea celor mai bogaţi chinezi a crescut cu 1.500 de miliarde de dolari în timpul pandemiei, mai mult decât ultimii cinci ani la un loc

    Cei mai bogaţi chinezi au înregistrat un plus de 1,5 trilioane de dolari în 2020, mai mult decât ultimii cinci ani la un loc, pe măsură ce comerţul digital şi industria jocurilor video au înflorit în timpul pandemiei, arată Hurun Report, echivalentul chinez al listelor Forbes.

    China a înregistrat 257 de miliardari noi între ianuarie şi august, după o perioadă de doi ani de scăderi. A doua economia a planetei are în prezent 878 de miliardari, cu 252 mai mult decât numărau Statele Unite la începutul anului.

    Raportul a scos la iveală că există 2.000 de indivizi a căror avere netă depăşea în august două trilioane de yuani (300 mil. dolari). Per total, averea acestora ajunge la aproape 4 trilioane de dolari, aproape cât produsul intern brut (PIB) al Germaniei.

    Jack Ma, fondatorul gigantului din e-commerce Alibaba, a redevenit cel mai bogat om din China, de vreme ce averea sa a crescut cu 45% la 58,8 miliarde de dolari.

    Pe locul doi s-a clasat Pony Ma (57,4 miliarde de dolari), şeful gigantului din domeniul tehnologiei informaţionale Tencent. Compania, care deţine celebra aplicaţie WeChat, a înregistrat creşteri de 50% în ciuda ameninţărilor lansate de administraţia Trump.

    Gigantul a pierdut 66 de miliarde de dolari în câteva zile în urma deciziei Statelor Unite de a le interzice cetăţenilor americani să facă afaceri prin intermediul aplicaţiei WeChat.

    Zhong Shanshan, 66 de ani, a intrat pentru prima dată în listă datorită brandului de apă îmbuteliată Nongfu şi s-a clasat pe locul 3 cu o avere de 53,7 miliarde de dolari.

    China reprezintă singura economie majoră care a raportat creşteri semnificative anul acesta. PIB-ul al ţării s-a majorat în T3/2020 cu 4,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

     

  • Suedezii au decis: Echipamentele chinezilor de la Huawei şi ZTE nu pot fi utilizate în reţeaua naţională 5G

    Autoritatea de reglementare pentu piaţa de telecomunicaţii din Suedia (PTS) a interzis utilizarea echipamentelor telecom produse de chinezii de la Huawei şi de la ZTE în construcţia viitoare reţele naţionale 5G, în contextul în care licitaţia pentru spectrul de radiofrecvenţă este programată pentru luna viitoare, potrivit Reuters.

    Guvernele europene au revizuit rolul companiilor chineze în construcţia reţelelor pe fondul presiunii venite dinspre SUA, care susţine că acestea reprezintă o ameninţare din punct de vedere al securităţii. Una dintre temeri vine din faptul că toate companiile chineze şi toţi cetăţenii din China sunt obligaţi prin lege să ajute statul în colectarea de informaţii.

    Serviciul de securitate din Suedia priveşte China ca fiind „una dintre cele mai mari ameninţări la adresa Suediei”.

    Marea Britanie a decis în luna iulie ca toate echipamentele Huawei să fie eliminate din reţeaua 5G a ţării până în 2027, devenin prima ţară europeană care ia această decizie.

    „Aceastsă interdicţie îi lasă pe operatorii de telecom cu mai puţine opţiuni şi aduce riscul unei implementări mai lente a tehnologiei 5G în pieţele unde competiţia este redusă”, a notat Ben Wood, şeful diviziei de cercetare din cadrul CCS Insight.

    Interdicţia pentru Huawei şi ZTE s-ar putea dovedi favorabilă pentru competitorii din piaţa de echipamente telecom, precum suedezii de la Ericsson şi finlandezii de la Nokia.

    PTS a mai anunţat că toate companiile care participă la licitaţia 5G trebuie să elimine echipamentele Huawei şi ZTE până în ianuarie 2025.

  • Chinezii îşi revin, în timp ce restul lumii suferă: Economia Chinei a crescut cu 4,9% în T3

    Economia Chinei a crescut cu 4,9% de la an la an în al treilea trimestru din 2020, pe fondul revenirii sectorului industrial, în contextul în care Beijingul îşi revine după pandemia de coronavirus care a debutat în regiunea Wuhan, potrivit FT.

    Creşterea PIB-ului s-a situat sub aşteptări, însă a depăşit nivelul de plus 3,2% înregistrat în T2 şi reprezintă o revenire bruscă de la declinul istoric înregistrat la începutul anului.

    Revenirea Chinei, a doua cea mai puternică economie din lume, se extinde uşor dinspre zona industrială şi către consum, într-un moment în care restul economiilor globale sunt încă sub presiune.

    Producţia industrială din China a crescut cu 6,9% în luna septembrie – cel mai ridicat nivel lunar din acest an, similar cu nivelul din decembrie 2019, înainte de anunţarea epidemiei, respectiv pandemiei de Covid-19.

    De asemenea, vânzările de retail au înregistrat cea mai bună lună din acest an, cu o creştere de 3,3% în septembrie. În august, retailul a crescut cu 0,5%, după şapte luni de scăderi consecutive.

    Chaoping Zhu, strateg pentru pieţele globale în cadrul JPMogan Asset Management, a semnalat o „continuare a normalizării activităţilor economice în următoarele trimestre”.

    „Când încrederea consumatorilor se îmbunătăţeşte, consumul ar putea depăşi investiţiile şi ar putea deveni principalul palier al cererii din piaţa internă”.

    China a anunţat că a reuşit să oprească răspândirea virusului, înregistrând cazuri la un nivel minim record în ultimele luni, pe măsură ce restul economiilor globale luptă cu un noul val de infectări.