BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • Cresc tensiunile la graniţa dintre China şi India: Guvernul de la New Delhi investeşte major în apărare pentru descurajarea forţelor militare chineze. Cheltuielile de apărare ale Indiei au crescut deja cu 50% în decurs de un deceniu

    Până în primăvara anului 2020, China şi India au luat măsuri de precauţie elaborate pentru a evita tensiunile de-a lungul frontierei nordice comune, unde au purtat un război cu aproape şase decenii în urmă.

    Soldaţii de-a lungul liniei de control real, aşa cum India şi China numesc frontiera disputată dintre teritoriul indian Ladakh şi regiunile chineze Tibet şi Xinjiang, patrulau de obicei neînarmaţi, lăsând uneori pachete de ţigări sau alte deşeuri în limba locală în zona tampon pentru a semnala celeilalte părţi că au fost acolo.

    Atunci când patrulele din cadrul Forţelor Armate Indiene şi ale Armatei Populare de Eliberare se întâlneau fizic, acestea afişau bannere prin care avertizau cealaltă parte că au invadat teritoriul naţional şi îi ordonau să se retragă.

    Potrivit Financial Times, în aprilie şi mai 2020, trupele chineze au rupt acest status quo atunci când au tăiat unele dintre rutele tradiţionale de patrulare ale indienilor în estul Ladakh. Conflictul a degenerat ulterior, soldaţii atacându-se unii pe alţii cu bâte şi pietre. Până la finalul confruntărilor, 20 de soldaţi indieni şi patru soldaţi chinezi au fost raportaţi morţi.

    Confruntările încă îşi păstrează ecoul la New Delhi, iar analiştii spun că un viitor conflict între cele mai populate două ţări din lume nu poate fi exclus. Vineri, cele două părţi au avut o “confruntare” la graniţa de nord-est care s-a soldat cu răni minore, primul astfel de eveniment de la confruntarea de acum mai bine de doi ani.

    Incidentul din 2020 din Valea Galwan a acţionat ca un semnal de alarmă pentru establishmentul militar şi civil al Indiei cu privire la riscul unei viitoare confruntări mai ample cu China şi cu forţele sale armate bine echipate. India a interzis, de asemenea, zeci de aplicaţii mobile chinezeşti, ca parte a unei campanii de consolidare a apărării.

    “A fost un şoc pentru partea indiană”, spune Deependra Hooda, care a condus Comandamentul de Nord al armatei indiene în perioada 2014-16, menţionând că ultimele confruntări mortale în zona de frontieră au avut loc în 1975. “A existat cu siguranţă o regândire şi o realiniere a forţelor, cu prioritate pe frontul de nord.” 

    După ciocnirile de la Galwan, India a redistribuit şase divizii ale armatei de pe frontul său nordic, de-a lungul frontierei cu duşmanul său tradiţional, Pakistan, în nordul Ladakh.

    Bipin Rawat, pe atunci şeful Statului Major al Indiei, a descris anul trecut China ca fiind cea mai mare ameninţare la adresa securităţii Indiei şi a declarat că forţele chineze “construiesc sate, posibil pentru cantonarea şi localizarea civililor lor sau pentru militari în viitor, de-a lungul LAC”.

    Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, aflată într-o vizită la Delhi săptămâna trecută, a menţionat “construirea infrastructurii militare chineze de-a lungul frontierei cu India” drept una dintre preocupările Berlinului.

    Cheltuielile de apărare ale Indiei au crescut deja cu 50% în decurs de un deceniu, potrivit Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), de la 49,6 miliarde de dolari în 2011 la 76,6 miliarde de dolari anul trecut.

    În aceeaşi perioadă, India a depăşit Rusia şi Marea Britanie, devenind al treilea stat din lume în ceea ce priveşte cheltuielile militare – deşi la mare distanţă de SUA şi China, care au cheltuit de aproape patru ori mai mult decât New Delhi-ul. Cheltuielile sunt în continuare în creştere; în bugetul guvernului din februarie, alocarea pentru apărare a fost majorată cu aproape 10%.

    Priorităţile New Delhi-ului au fost modernizarea armatei, dar şi asigurarea unei capacităţi industriale militare durabile – parte a unei campanii mai ample “Make in India”, menită să dezvolte producţia locală. Analiştii spun că războiul din Ucraina a scos în evidenţă o altă vulnerabilitate cheie: dependenţa persistentă a Indiei de armele şi muniţiile ruseşti.

    India a intensificat diversificarea, de mult timp în curs de desfăşurare, a livrărilor sale către alte ţări, inclusiv Franţa şi Israel. La doar câteva luni după Galwan, India a semnat un nou acord de apărare cu SUA. În acelaşi timp, ea continuă să depună eforturi de “indigenizare” menite să îi consolideze capacitatea de producţie internă.

    Cu toate acestea, unii analişti susţin că India încă nu face sau nu cheltuieşte suficient pentru a se pregăti pentru o posibilă confruntare cu China. Unii observatori avertizează că prim-ministrul Modi trebuie să aleagă între modernizarea forţelor armate indiene sau autohtonizarea echipamentelor militare, care ar trebui să fie prioritară. Încercarea de a le face pe amândouă în acelaşi timp riscă să o lase expusă la armata mult mai puternică a Chinei, spun aceştia.

  • Ce ţări cheltuiesc cel mai mult pe masa de Crăciun? – studiu global

    eToro a analizat preţurile din supermarketurile locale ale bucătăriei tradiţionale de Crăciun şi a constatat că mâncarea festivă tipic germană, care constă în friptură de gâscă şi garnituri, inclusiv şuncă, mere şi ceapă, va costa 66,70 de euro pentru a hrăni o familie de patru persoane, doar 3 kg de piept de gâscă costând aproape 57 de euro.

    La celălalt capăt al spectrului costurilor, mâncarea tradiţională românească de Crăciun, respectiv sarmalele cu mămăligă, împreună cu toate garniturile obişnuite – inclusiv smântână şi ardei iute – şi cozonac făcut în casă ar costa o familie de patru persoane doar 26 de euro.

    Potrivit studiului eToro, în timp ce familiile germane au cea mai scumpă cină de Crăciun, câteva naţiuni consumatoare de păsări au costuri la fel de ridicate. Familiile spaniole, de exemplu, vor plăti anul acesta 60,90 de euro pentru a mânca cina clasică de Crăciun, care include curcan cu mere, stafide şi ceapă. Excepţie face Marea Britanie, unde costurile cu curcanul sunt semnificativ mai mici. Pentru a se bucura de o cină tradiţională de Crăciun britanică, cu curcan şi garnituri clasice, familiile vor trebui să plătească 32,48 de euro.

    Ben Laidler, strategul pieţelor globale la eToro, a declarat: “Familiile din întreaga lume resimt cu toţii impactul preţurilor la alimente, care au crescut cu mult peste inflaţia deja ridicată din acest an, iar studiul nostru global demonstrează efectul pe care acest lucru îl va avea asupra cinei de Crăciun.

    Datele privind preţurile arată, de asemenea, că multe dintre presiunile inflaţioniste sunt locale, existând diferenţe mari de costuri între ţări, unele dintre ele fiind chiar învecinate. Un lucru cert este că mâncărurile tradiţionale din carne de pasăre – fie că este vorba de gâscă sau curcan – cresc costul cinei de Crăciun, preţurile resimţind presiunea exercitată de recentele sacrificări de păsări din fermele din Europa cauzate de gripa aviară. S-ar putea ca acest lucru să stimuleze cererea de surse de proteine mai ieftine de Crăciun.”

    Clasamntul celor mai scumpe mese de Crăciun

    1 Germania – Gâscă şi garnituri – 66,70 euro
    2 Spania – Curcan şi garnituri – 60,90 euro
    3 Italia – Tortellini în supă – 47,68 euro
    4 Olanda – Ruladă de porc – 45,12 euro
    5 SUA – Curcan şi garnituri – 44,31 euro
    6 Franţa – Curcan şi garnituri – 41,06 euro
    7 Australia – Grătar – 34,80 euro
    8 Danemarca – Friptură de porc – 34,34 euro
    9 Marea Britanie – Curcan şi garnituri – 32,48 euro
    10 Polonia – Colţunaşi cu varză murată şi ciuperci cu borş – 30,39 euro
    11 Norvegia – Friptură de porc – 26,80 euro
    12 Romania – Sarmale cu mămăligă şi cozonac – 25,87 euro

    Cu puţin peste România, gospodăriile din Norvegia se vor bucura de a doua cea mai ieftină cină de Crăciun dintre ţările incluse în studiu – o masă festivă norvegiană cu friptură de porc şi garniturile clasice va costa 26,80 euro pentru o familie de patru persoane.

    La nivel mondial, inflaţia preţurilor la alimente a crescut puternic în acest an, ultima cifră a inflaţiei alimentare din UE fiind de 17,2%, în timp ce cifra corespunzătoare pentru Regatul Unit este de 16%.

  • Bugetul statului la 10 luni din 2022. Vestea bună: investiţiile accelerează. Vestea proastă: guvernul plăteşte dobânzi cu 60% mai mari decât anul trecut. Veniturile cresc cu 23%, cheltuielile cu 19%. Deficitul bugetului ajunge la 47 mld. lei, adică 3,4% din PIB

    Veniturile bugetului general consolidat au crescut în primele 10 luni din an cu aproape 23%, în vreme ce cheltuielile au avansat cu circa 19%. Astfel, statul a încasat 379 mld. lei şi a cheltuit 426 mld. lei. În aceste condiţii, deficitul bugetului a ajuns la 47 mld. lei, adică 3,4% din PIB, arată execuţia bugetului, publicată de Ministerul Finanţelor vineri seară.

    „Evoluţia veniturilor fost influenţată preponderent de avansul veniturilor din TVA, veniturilor nefiscale, încasărilor suplimentare din energie (alte impozite pe bunuri şi servicii), contribuţiilor de asigurări, fondurilor europene şi impozitului pe profit”, scriu reprezentanţii MFP în nota care însoţeşte execuţia bugetară.

    Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 27 mld. lei în primele 10 luni din an, o creştere de 17,7% „susţinută de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (+49,4%), declaraţia unică (+36,1%), respectiv impozitul aferent pensiilor  (+25,1%).”

    Veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (+12,5%). Contribuţiile de asigurări au înregistrat 115,47 mld lei în primele zece luni, în creştere cu 10%, diminuate de introducerea facilităţilor fiscale şi pentru sectorul agro-alimentar.

    Din impozit pe profit statul a încasat 25 mld. lei, cu 34% peste nivelul din primele 10 luni din 2021. Din TVA, statul a încasat 77 mld. lei, o creştere de 20% an/an. Creşterea din încasări de TVA este peste inflaţie, evoluţie care sugerează avansul consumului.

    În ceea ce priveşte cheltuielile, salariile bugetarilor au însumat 426 mld. lei, plsu 6% faţă de primele 10 luni din 2021. Cu bunurile şi serviciile statul a cheltuit 56 mld. lei (+17%) şi cu dobânzile 24 mld. lei, adică un plus de 57%. Finanţele dau vina pe „creşterea ratelor de dobândã în contextul inflaţionist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât şi international,  cât şi ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.”

    Cu pensiile guvernul a cheltuit circa 146 mld. lei, plus 18% în primele zece luni din 2022 versus aceeaşi perioadă din 2021.

    Cheltuielile de capital, investiţiile de la bugetul de stat, au accelerat puternic în octombrie. Plusul a fost de aproape 21% şi, la 10 luni din an, cheltuiala bugetului de stat cu investiţiile a fost de 24 mld. lei.

     

     

  • Cum a afectat inflaţia ieşitul la restaurant? Jumătate dintre români ies mai rar, iar o treime caută produse mai ieftine

    Creşterile de preţuri din ultimul an la aproape toate bunurile şi serviciile au dus la scăderea puterii de cumpărare a românilor, dat fiind că veniturile lor nu au avansat la fel de repede precum cheltuielile. În aceste condiţii, oamenii îşi schimbă comportamentul de consum, mai ales când vine vorba de aşa-zisele cheltuieli de răsfăţ, cele care nu sunt considerate a fi strict necesare. Ieşitul la restaurant este unul dintre aceste obiceiuri.

    Astfel, în contextul inflaţionist actual, unu din doi români iese la restaurant rar sau foarte rar, pe când o treime dintre consumatori (35%) comandă preparatele mai ieftine din meniu atunci când totuşi merg la masă, arată o cercetare a platformei de rezervări la restaurante Bookingham. De altfel, românii, în covârşitoarea lor majoritate (94%), spun că resimt scumpirile şi când vine vorba de preţurile aplicate de restaurante. Situaţia nu este specifică doar pieţei locale.

    „Acum, unu din doi români iese la restaurant rar sau foarte rar; o schimbare evidentă faţă de obiceiurile dinaintea pandemiei când majoritatea (53%) ieşea mai des. Datele arată că 27% dintre români ies foarte rar la restaurant (o dată pe lună sau nici măcar), în timp ce 21% spun că o fac de 2-3 ori pe lună“, conform Bookingham.

    Spre comparaţie, doar 6 din 100 de români continuă să meargă la restaurant în 2022 de 5-7 ori pe săptămână.

    „Înainte de pandemie, majoritatea participanţilor la studiu (53%) ieşeau mai des decât acum“, coform aceleiaşi surse. Există însă şi aceia (27%) pentru care nu s-a schimbat nimic, în timp ce 19% dintre respondenţi au afirmat că ies mai des acum decât înainte de pandemie.

    Studiul, realizat pe un eşantion de peste 500 de persoane, ilustrează totodată că există o corelaţie între cât de des merg oamenii în oraş la masă şi cum au evoluat preţurile. Percepţia respondenţilor este că preţurile sunt cu 10% până la 25% mai mari.

    Din acest motiv, oamenii şi caută să comande preparate mai ieftine ca să reducă nota de plată. Este cazul a 35% dintre români. Unii renunţă la desert, alţii împart un fel de mâncare cu altcineva sau nu mai comandă şi de mâncare, ci doar de băut.

     

     


     

     

  • Ironia din spatele haosului: Degringolada din Marea Britanie ar putea fi ceea ce salvează economia. Amânarea declaraţiilor fiscale ar putea economisi 15 miliarde de lire

    Decizia prim-ministrului Rishi Sunak de a amâna declaraţia economică a Trezoreriei Marii Britanii poate economisi până la 15 miliarde de lire sterline şi poate scuti reducerea profundă a cheltuielilor serviciilor publice, potrivit declaraţiilor unui economist de renume, scrie Bloomberg.

    Declaraţia care include previziunile economice şi estimările pentru împrumuturile guvernamentale va fi transmisă pe 17 noiembrie, în loc de 31 octombrie, aşa cum era planificat anterior.

    Amânarea timp de 2 săptămâni şi jumătate permite Oficiului pentru responsabilitatea bugetară să includă o scădere bruscă a ratelor dobânzilor de pe piaţă, în urma plecării lui Liz Truss de la putere.

    Torsten Bell, directorul executiv al Resolution Foundation, a declarat că economiile s-ar putea ridica la 15 miliarde de lire sterline, echivalentul unui sfert din bugetul anual de apărare al Regatului Unit.

    „Rentabilitatea obligaţiunilor a scăzut mult”, a spus Melanie Baker, economist senior la Royal London Asset Management. „Mărimea găurii fiscale despre care se vorbea acum câteva săptămâni a avut loc într-un moment în care randamentele obligaţiunilor erau mai mari. Acum acestea au scăzut, iar costul împrumuturilor guvernamentale este mai mic. Situaţia în cauză reduce dimensiunea deficitului fiscal.”

    Trezoreria a refuzat să comenteze estimările.

    Sunak şi ministrul de finanţe al Regatului Unit, Jeremy Hunt, se luptă pentru a acoperi un decalaj în finanţele publice cauzat de creşterea inflaţiei şi a ratelor dobânzilor. Contextul global dificil a fost agravat de planul lui Truss de reduceri de taxe, care a adăugat o rată de penalizare pentru împrumuturile din Regatul Unit.

    De când Hunt a inversat majoritatea acestor măsuri şi Sunak a devenit prim-ministru în această săptămână, ratele pieţei s-au stabilit.

    Chiar şi aşa, potrivit lui Hunt, cheltuielile guvernamentale vor trebui reduse drastic pentru ca împrumuturile să nu scape de sub control.

    „Va trebui să luăm decizii dificile pentru a readuce stabilitatea şi încrederea”, a declarat Sunak miercuri în Parlament. „Cheltuielile trebuie plătite. O vom face într-un mod corect şi plin de compasiune.”

    Înăsprirea fiscală necesară pentru echilibrarea contabilităţii poate compensa o parte din câştigul ratei dobânzii prin încetinirea creşterii şi, în consecinţă, prin reducerea încasărilor fiscale.

  • Finanţele statului după trei trimestre din 2022: Deficitul bugetar urcă la 42 mld. lei. Veniturile cresc cu 23%, dar şi cheltuielile accelerează la +19%. Jumătate din deficitul de 80 mld. lei din 2022 ar urma să fie generat în ultimele trei luni din an

    Veniturile bugetului de stat au fost de 332 mld. lei în primele nouă luni din 2022, un plus de 23% faţă de aceeaşi perioadă din 2021. În acelaşi timp, cheltuielile au crescut cu 19% la 373 mld. lei, rezultând un deficit al bugetului general consolidat de 42 mld. lei, adică puţin peste 3% din PIB. Cu toate acestea, deficitul buegtar programat pentru 2022 este de 80 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă că în sfertul rămas din 2022, guvernul ar genera jumătate din deficitul pe tot anul.

    „Evoluţia favorabilă a acestora (veniturilor – n. red.) fost influenţată preponderent de avansul nominal al veniturilor din TVA, veniturilor nefiscale, încasărilor suplimentare din energie (alte impozite pe bunuri şi servicii), contribuţiilor de asigurări şi impozitului pe profit”, scriu reprezentanţii Finanţelor în nota care însoţeşte execuţia bugetară.

    Veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,2%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (+12,2%). Contribuţiile de asigurări au înregistrat 103,44 mld. lei în primele nouă luni, în creştere cu 9,7% an/an.

    Creşterea din încasările din impozitul pe profit a fost de 34%, până la 18 mld. lei în primele nouă luni din an „susţinută atât de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (29,3% an/an, respectiv +3,9 mld lei), cât şi de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+0,8 mld lei).” Veniturile din accize au însumat 26 mld. lei în perioada amintită, o creştere de 1,9% na/an.

    Din TVA statul a încasat aproape 70 mld. lei, o creştere de 22% faţă de ianuarie-septembrie 2021.

    Cheltuielile bugetului general consolidat au însemnat 373 mld. lei, în creştere cu 19% faţă de perioada similară din 2021.

    Cheltuielile de personal au însumat 87 mld. lei, în creştere cu 6%, cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 49 mld lei, în creştere cu 16%, iar cheltuielile cu dobânzile au fost de 21 mld. lei, în creştere cu 64%. „Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 8,13 mld lei ca urmare a creşterii ratelor de dobândã în contextul inflaţionist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât şi internaţional, cât şi ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, justifică Finanţele creşterea cheltuielilor cu dobânzile.

    Cheltuielile cu asistenţa socială, pensiile, au fost de 132 mld. lei, în creştere cu 18% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Investiţiile din bugetul de stat, dar şi cele din fonduri europene, au accelerat în a doua parte a anului. Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 38,76 mld lei, în creştere cu 14,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.”

    Din bugetul de stat, guvernul a cheltuit cu investiţiile 19 mld. lei, mai mult cu 14% faţă de primele nouă luni din 2021, mai arată execuţia bugetară la septembrie.

     

     

     

     

  • Cine este omul care are o casă cu peste 1.700 de camere, 5.000 de maşini şi plăteşte 20.000 de dolari pe o tunsoare

    Sultanul din Brunei, Hassanal Bolkiah, a apărut cel mai recent în presă ca urmare a lansării controversatelor legi de pedepsire a homosexualităţii prin moarte cu pietre, pentru a alinia ţara cu legea Sharia, o interpretare strictă a islamului. După ce a fost condamnat de celebrităţi şi guverne vestice, sultanul a promis că pedeapsa nu va fi pusă în aplicare. Brunei va păstra totuşi legea.


    Potrivit Business Insider, înainte de deveni un promotor al celei mai radicale forme a islamului, sultanul în vârstă de 72 de ani era cunoscut pentru un stil de viaţă cât se poate de vestic şi plin de lux. La un moment dat era cel mai bogat om de pe planetă, cu o avere de 40 de miliarde de dolari, iar presa internaţională scria despre cursele cu Ferrari-urile lui la miezul nopţii prin capitala Bruneiului, despre faptul că a cumpărat un palat cu 1.788 de camere şi că cheltuie 20.000 de dolari pe tunsoarea sa.
     

    Bolkiah s-a născut pe 15 iulie 1946, fiind fiul sultanului Omar Ali Saifuddien III. Acesta a avut zece copii – şase fiice şi patru fii, cu mai multe soţii, dar l-a ales pe Bolkiah pentru a-l succede la tron. A studiat la şcoala gimnazială The Victoria Institution, în Malaezia. După ce şi-a încheiat studiile, s-a căsătorit cu vara sa, Pengiran Anak Saleha, într-o căsătorie planificată de familie. Avea doar 19 ani. Cuplul are doi fii şi patru fiice; el are alţi patru copii cu alte două soţii.

    A devenit sultan în 1967, după ce tatăl său a abdicat. El se afla în Anglia la momentul abdicării şi a preluat rolul de conducere la întoarcerea sa, în august 1968. În pofida rolului şi familiei sale, a devenit celebru în lume pentru modul în care îşi cheltuie averea de miliarde de dolari.
    Împreună cu fratele său, Prinţul Jefri, a cheltuit enorm în cazinourile londoneze şi a cumpărat maşini de lux, iahturi şi hoteluri. Are chiar şi propria grădină zoologică, în care se află 30 de tigri bengalezi. Palatul lui costă 600 de milioane de dolari şi include un garaj cu 800 de maşini. Palatul a fost numit „cel mai mare palat rezidenţial” de Guiness World Records. Îi place şi arta şi a plătit 70 de milioane de dolari pentru un tablou în ulei – Fete tinere la pian, de pictorul francez Pierre-Auguste Renoir.

    Între 1980 şi 1990, fratele său, Jefri, avea un harem de 40 de femei.În 1998, fosta Miss a Statelor Unite, Shannong Marketic, a încercat să îi dea în judecată pe Bolkiah şi pe Prinţul Jefri; ea spunea că a fost forţată să petreacă o lună în harem în condiţii inumane. Sultanul este probabil cel mai cunoscut pentru pasiunea lui pentru maşini de lux: are 500 de Rolls-Royce şi deţine, împreună cu Prinţul Jefri, peste 5.000 de maşini. Când erau mai tineri, făceau curse cu super-maşinile lor prin capitala Bruneiului în mijlocul nopţii.

     

  • Pensiunile renunţă la a servi masa şi iau în calcul concedieri ca să facă faţă costurilor în creştere

    Costurile în creştere pun presiune pe proprietarii pensiunilor care se gândesc să renunţe la a mai oferi servicii de masă pentru a putea face faţă cheltuielilor. Mai mult, în situaţiile în care cheltuielile vor fi prea mari, sunt luate în calcul şi concedieri de personal.

    „Toţi vom fi nevoiţi să reducem costurile. Noi am optat deja să nu mai facem anumite produse alimentare, cuptoarele consumă foarte mult. Am investit şi într-un sistem de iluminat al camerelor pe bază de cartele, cum sunt în hoteluri. Ne gândim să renunţăm la oferirea serviciilor de masă, să lăsăm doar micul dejun. Dacă vor fi probleme mari, lumea o să recurgă la concedieri, altă soluţie nu există, dar nu cred că se va ajunge la aşa ceva, noi vom încerca să ne ţinem angajaţii“, spune Bogdan Apetri, proprietatul Kaban Boutique din Vatra Dornei.

    Creşterea costurilor şi presiunea asupra pensiunilor vin şi după o vară în care rezervările au fost mai puţine faţă de anii anteriori. Anul acesta, preţurile la cazare au fost majorate de unele pensiuni cu 10-15%, însă alte pensiuni au ales să scumpească doar serviciile de masă, în timp ce câteva nu au majorat deloc preţurile.

  • INS: Veniturile medii lunare ale unei gospodării s-au ridicat în T2 2022 la 6241 lei, respectiv o medie de 2481 lei pe persoană; cheltuielile au o pondere de 86%, cea mai mare parte din ele fiind pentru alimente

    Veniturile medii lunare ale unei gospodării s-au ridicat în T2 2022 la 6241 lei, respectiv o medie de 2481 lei pe persoană, în timp ce cheltuielile au avut o pondere de 86%, arată datele INS.

    Cheltuielile totale ale populaţiei au fost în medie de 5375 lei lunar pe gospodărie (2137 lei pe persoană).

    În structura veniturilor la nivel naţioanl, cea mai mare pondere o au cele salariale, respectiv 676%, urmate de cele din prestaţii sociale, de 19,6%, şi venituri în natură, 6,2%.

    Din valoarea totală, veniturile băneşti au fost, în medie, de 5853 lei lunar pe gospodărie (2327 lei pe persoană), iar veniturile în natură au fost estimate la 388 lei lunar pe gospodărie (154 lei pe persoană).

    La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au mai contribuit, veniturile din activităţi neagricole independente (2,2%), veniturile din agricultură (2,1%), precum şi cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1,3%).

    Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt: consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).

    Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,8%).

    Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul II 2022, în medie, 35,1% din consumul gospodăriilor. Pe locul următor sunt cheltuielile pentru utilităţi (15,5%), urmate de transport şi băuturi plus ţigări, fiecare cu 7,8%, şi asigurări, cu 7,3%.

     

     

     

  • Criza energiei: Polonia va cheltui 5 miliarde de dolari pentru sprijinirea populaţiei

    Guvernul polonez a anunţat că va cheltui mai mult de 5,3 miliarde de dolari pentru sprijinirea gospodăriilor, în contextul creşterii preţurilor la energie în Europa.

    Anterior, autorităţile din Polonia au anunţat că vor îngheţa preţurile la energie pentru gospodării în 2023 la nivelul din acest an până la o anumită limită de utilizare. De asemenea, se vor oferi reduceri pentru economisirea energiei.

    Parlamentul urmează să înceapă miercuri să discute cel mai recent proiect de lege privind sprijinul pentru energie.

    Majoritatea gospodăriilor ar urma să primească o limită de 2.000 kWh pe an, gospodăriile cu persoane cu dizabilităţi ar urma să primească 2.600 kWh, în timp ce familiile cu trei sau mai mulţi copii şi fermierii ar avea dreptul să primească până la 3.000 kWh de energie mai ieftină.

    Guvernul estimează că îngheţarea preţurilor la energie pentru gospodării ar costa până la 4,5 miliarde de dolari, că o plată unică pentru persoanele care folosesc electricitatea pentru încălzire s-ar ridica la 200 de milioane de dolari şi că o reducere pentru cei care economisesc energie ar costa 550.000 de milioane de dolari.

    Acestea ar însemna un total de 5,3 miliarde de dolari.