BusinessMagazin

Tag: cerere

  • Bilanţ record pentru închirierile de birouri din Capitală

    In Bucuresti, tranzactiile de inchiriere a spatilor de birouri au cumulat o suprafata totala de 385.800 mp, ceea ce inseamna cu 7% mai mult decat in anul precedent, conform unui studiu realizat de ESOP Consulting. Motorul pietei a fost segmentul cererii noi, a inchirierii de spatii noi, care a ajuns la 308.000 mp, fata de 277.600 mp, cat a fost in 2018, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii ESOP. Renegocierile au scazut usor.

    „Anul 2019 a fost un an mai bun decat cel precedent, in primul rand datorita cererii de birouri care s-a pliat pe oportunitatile oferite de piata si a tinut pasul cu livrarile record de noi cladiri.

    Tranzactiile cu spatii noi – inchirieri, pre-inchirieri sau extinderi – au trecut de pragul de 300.000 mp, ceea ce reprezinta cu aproximativ 11% mai mult decat in 2018, peste ritmul general al pietei. De asemenea s-au inregistrat pre-inchirieri de suprafete mari de peste 10.000 mp care au depasit 80.000 mp si 25% din totalul tranzactiilor cu spatii noi iar ritmul expansiunii operatorilor de servicii pentru corporatisti a fost ridicat”, afirma Alexandru Petrescu, Managing Partner la ESOP Consulting l CORFAC International.

    Livrarile record de cladiri de birouri au avut drept consecinta si cresterea pietei spatiilor destinate serviciilor pentru corporatisti. Ca un trend, in ultimul trimestru din 2019, s-au remarcat tranzactiile in serie ale marilor operatori de servicii in cladirile livrate in 2019 sau in curs de livrare in 2020.

    Un astfel de exemplu este seria de tranzactii realizate de World Class, cel mai mare operator de sali de sport din Romania, care se extinde in trei mari proiecte statement din Bucuresti, prin intermediul ESOP Consulting.

    World Class a pre-inchiriat spatii in ultimul trimestru din 2019 si are in vedere deschiderea de noi cluburi de sanatate in Oregon Park, pe o suprafata de 1.305 mp,  Sema Parc – pe o suprafata de 1.346 mp si in Campus 6 – pe o suprafata de 1.232 mp.

     

  • Bilanţ în imobiliare: creşteri pe toate liniile

    Stocul modern de proprietăţi imobiliare comerciale din România – birouri, spaţii industriale şi de retail – a depăşit 11 milioane de metri pătraţi la finele lunii septembrie, după ce numai în 2019 au fost livrate proiecte care totalizează peste 800.000 metri pătraţi, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară JLL. În plus, piaţa de birouri urmează evoluţia celei industriale, şi anul trecut avea să depăşească borna de 4 milioane de metri pătraţi.
    Structura pe segmente de piaţă arată că din stocul total, 4,2 milioane de metri pătraţi reprezintă parcuri industriale şi de logistică, 3,9 milioane de metri pătraţi sunt clădiri de birouri – în Bucureşti şi următoarele 4 pieţe secundare – iar restul de 3,27 milioane de metri pătraţi sunt scheme de retail.
    Şi în 2019, dezvoltatorii au investit mai ales în noi proiecte de birouri şi industriale, evoluţie care este în concordanţă cu tendinţa de creştere a numărului de salariaţi şi a investiţiilor străine directe la nivel naţional.
    În primele nouă luni, în Bucureşti şi în marile oraşe din ţară (Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Braşov) au fost livrate proiecte de birouri de 372.000 metri pătraţi, potrivit datelor JLL. Stocul de birouri din Bucureşti se apropie de 3 milioane de metri pătraţi, iar cel din principalele oraşe totalizează circa 1 milion de metri pătraţi.
    La nivelul primelor nouă luni ale anului trecut s-au livrat 250.000 mp de birouri în Bucureşti, plus 34.000 mp faţă de trimestrul al patrulea din 2018, în timp ce în ţară în ultimul an s-au livrat 104.000 mp de birouri.
    Conform datelor CBRE, stocul modern de spaţii de birouri din Bucureşti a atins pragul de 3,16 mil. mp, în creştere faţă de perioada similară a anului anterior cu 15%. În primele nouă luni ale anului s-au finalizat 10 proiecte de birouri care  împreună însumează peste 254.000 mp. Mai mult de jumătate din suprafaţa construită în primele trei trimestre ale lui 2019 se regăseşte în zona de vest a Bucureştiului.
    Un procent de aproximativ 20% din volumul livrat a fost atras de zona de nord, zonele de centru, CBD (Central Business District) şi Pipera atrăgând fiecare câte un procent de 10% din suprafaţa totală a noilor clădiri. Până la sfârşitul anului 2019 se estimează că stocul modern de spaţii de birouri va atinge suprafaţa de 3,24 mil. mp prin livrarea a şase proiecte cu o suprafaţă totală de 81.600 mp. 40% din suprafaţa totală estimată a se finaliza până la sfârşitul anului este preînchiriată, conform datelor CBRE Research.
    Până la finalul anului trecut, în Bucureşti, livrările aveau să totalizeze peste 280.000 metri pătraţi, nivel mai redus decât cel estimat iniţial de 333.500 mp, în condiţiile în care finalizarea unora dintre clădiri anunţată pentru 2019 a fost amânată pentru 2020. Chiar şi aşa, suprafaţa de birouri livrată în 2019 în Bucureşti este dublă comparativ cu cea din 2018.
    În afara Bucureştiului, au fost livrate în 2019 proiecte totalizând 110.500 metri pătraţi, aproape jumătate fiind clădiri construite în Cluj-Napoca (44.700 mp), în Timişoara au fost finalizaţi 37.000 mp, în Iaşi – 13.800 mp, iar în Braşov – 15.000 mp.
    Pe fondul livrărilor în creştere de noi proiecte, rata de ocupare a înregistrat o uşoară creştere, de la 7,5% la finele trimestrului 2 la 8,2% la sfârşitul trimestrului al treilea.
    În cel de-al treilea trimestru activitatea totală de leasing a urcat cu 15% faţă de perioada similară a anului trecut, la un total de 84.300 mp, din care 82% au reprezentat birourile de clasă A, iar 79% din cerere a fost reprezentată de închirieri fără a lua în calcul renegocierile sau reînnoirile.
    Mai mult de jumătate din suprafaţa construită în primele trei trimestre ale lui 2019 se regăseşte în zona de vest a Bucureştiului, între staţiile de metrou Grozăveşti şi Politehnica.
    „În primele nouă luni din 2019, cea mai mare cerere pentru închirierile de spaţii de birouri a provenit din partea companiilor din sectoarele computere şi hi-tech, cu 47% din cerere şi financiar cu 16%, care au tranzacţionat spaţii pentru un total de 13.500, respectiv 4.700 de angajaţi. În ceea ce priveşte zonele cele mai dinamice, acestea au fost vestul Bucureştiului, cu 31% din volumul tranzacţionat, urmat de centru cu 21%, iar apoi de nord şi Pipera cu câte 19%”, explică Tudor Ionescu, head of advisory & transaction services, office la CBRE România.
    Per total, în primele trei trimestre din 2019 a fost tranzacţionată o suprafaţă de circa 288.000 mp la nivelul Capitalei, cu 17% mai mult decât valoarea înregistrată pentru primele trei trimestre din 2018.
    Circa 60.000 mp de birouri au fost livraţi în trimestrul al treilea, prin intermediul a două proiecte: Expo Business Park, dezvoltat de Portland Trust în zona Expoziţiei din nordul Capitalei, şi The Light, dezvoltat de River Development în zona staţiei de metrou Politehnica, din vestul Bucureştiului. În prezent, vestul şi nordul Bucureştiului găzduiesc 50% din stocul total de spaţii de clasa A.
    În perioada 2020 – 2021 sunt aşteptaţi să fie finalizaţi 622.000 mp în 26 de proiecte de birouri, 17% din suprafaţă fiind pre-contractată.
    La nivelul pieţei logistice, în primele nouă luni, au fost finalizate proiecte de aproximativ 370.000 mp de spaţii moderne industriale şi logistice la nivel naţional, urmând ca până la finele anului stocul nou livrat în 2019 să ajungă la aproximativ 500.000 mp.
    Stocul de spaţii industriale şi de logistică din România a urcat la 4,2 milioane mp, o creştere de circa 10% faţă de 2018. Din acesta, peste jumătate (2,13 milioane de metri pătraţi) este localizat în Bucureşti şi împrejurimi, restul fiind împărţit între celelalte zone din România.
    Şi pe acest segment, cererea în creştere a încurajat dezoltatorii să construiască noi proiecte. Potrivit datelor disponibile, în primele nouă luni ale anului trecut volumul de spaţii logistice şi industriale tranzacţionat a crescut cu aproape 80% faţă de intervalul similar din 2018, ajungând la 337.000 mp.
    Echilibrul dintre oferta nouă şi cererea de spaţii industriale şi de logistică este reflectat de rata de neocupare, care continuă să se menţină în jurul a 5,5-6% la nivel naţional şi uşor mai ridicată în Bucureşti.
    În acelaşi interval de timp, peste 180.000 mp de spaţii industriale au fost livraţi la nivel naţional. 84% din stocul modern de spaţii industriale este reprezentat de dezvoltări de clasă A. Pentru trimestrul al patrulea este aşteptată finalizarea a şapte proiecte cu o suprafaţă totală de 75.000 mp, peste 70% din suprafaţa estimată pentru sfârşitul anului fiind preînchiriată. Astfel, ne aşteptăm ca la sfârşitul anului stocul modern de spaţii industriale să ajungă la 4,4 mil. mp. 
    În ceea ce priveşte retailul, mallurile şi centrele comerciale, circa 140.000 mp de proiecte de retail se vor livra în ultimul trimestru. Din cei aproape 3,27 milioane mp stoc modern la nivel naţional, 1,12 milioane mp sunt în Bucureşti.
    Noile livrări de pe piaţa de retail din acest an au vizat doar oraşele din afara Bucureştiului şi au totalizat doar 63.000 metri pătraţi. Până la sfârşitul anului, în schimb, este programată livrarea a circa 144.000 mp de spaţii de retail. Cel mai mare proiect care ar urma să fie livrat până la sfârşitul acestui an este centrul comercial Promenada Mall din Sibiu, de 42.200 mp, dezvoltat de NEPI Rockcastle, cel mai mare dezvoltator şi proprietar de centre comerciale în România.
    De asemenea, două noi parcuri de retail vor fi livrate de Prime Kapital şi MAS Real Estate în Zalău (19.000 mp) şi în Baloteşti, lângă Bucureşti (28.500 mp).
    Piaţa imobiliară locală a continuat să înregistreze o evoluţie pozitivă şi în cel de-al treilea trimestru din 2019, pe toate cele trei sectoare de leasing. În primele nouă luni ale anului, s-au tranzacţionat aproximativ 290.000 mp pe segmentul de birouri, motorul cererii rămânând companiile din IT&C şi industria financiară, în timp ce pe piaţa de retail un număr de 11 branduri au ales să fie prezente în România, printre care Victoria’s Secret şi Burger King, consiliate de CBRE. Creşterea consumului şi dezvoltarea magazinelor online care au nevoie de stocuri din ce în ce mai mari pe plan local au susţinut expansiunea centrelor logistice. De partea cealaltă, România a continuat să atragă noi investiţii în producţie, astfel încât şi numărul halelor industriale destinate producţiei a crescut.
    Per total, potrivit datelor CBRE şi C&W Echinox, sectorul industrial a înregistrat cea mai mare creştere în primele nouă luni ale acestui an în comparaţie cu cel de birouri şi cel de retail.
    Dintre cele trei sectoare principale, retailul a urcat cel mai puţin în ultimul an, în condiţiile în care cele mai importante deschideri au fost programate pentru ultimul trimestru al acestui an. Spre exemplu astăzi a fost deschis mallul Promenada Sibiu, fostul Festival, de către fondul NEPI-Rockcastle, iar în săptămânile următoare Prime Kapital urmează să deschidă DN1 Baloteşti. 
    „Oraşe precum Sibiu, Braşov, Târgovişte şi Târgu-Mureş urmează să atragă noi spaţii de retail până la finalul anului 2020, în timp ce Oradea sau Timişoara au deja cea mai mare densitate la nivel naţional, de 657, respectiv 604 mp de retail per mia de locuitori. Deşi apropiate din punctul de vedere al densităţii, diferenţa dintre aceste ultimele două oraşe este dată de tipul de proiecte, în Oradea fiind aproape egal raportul dintre centre comerciale şi parcuri de retail, în timp ce în Timişoara doar 15% sunt parcuri de retail versus 85% centre comerciale“, a completat Carmen Ravon.

  • Donald Trump nu iartă: Preşedintele american a ameninţat cu sancţiuni împotriva Bagdadului. ”Le vom percepe sancţiuni aşa cum nu le-au mai văzut niciodată”

    Preşedintele american Donald Trump a ameninţat cu sancţiuni împotriva Bagdadului, după ce parlamentul irakian a cerut trupelor americane să părăsească ţara, spunând că, dacă trupele vor pleca, Irakul va trebui să plătească Statelor Unite costul bazei militare aeriene de acolo, potrivit Reuters.

    „Avem o bază aeriană extrem de scumpă, care este acolo. A costat miliarde de dolari pentru a o construi, cu mult înainte de mandatul meu. Nu plecăm decât dacă ne vor plăti înapoi pentru asta”, a declarat Trump reporterilor care în însoţeau într-o călătorie cu avionul prezidenţial Air Force One.

    Trump a spus că, dacă Irak a solicitat forţelor americane să plece şi acest lucru nu s-a făcut pe o bază prietenoasă, „le vom percepe sancţiuni aşa cum nu le-au mai văzut niciodată. Va face ca sancţiunile împuse Iranului să pară oarecum blânde”.

    Parlamentul de la Bagdad a adoptat duminică o rezoluţie prin care cere Guvernului să expulzeze trupele americane din Irak, în urma unui raid aerian al forţelor SUA care l-a vizat pe generalul iranian Qasem Soleimani.

    Rezoluţia solicită Guvernului irakian să anuleze cererea de asistenţă adresată coaliţiei coordonată de SUA, care operează în Irak împotriva reţelei teroriste Stat Islamic.

    “Guvernul irakian trebuie să lucreze pentru a pune capăt prezenţei oricăror trupe străine pe teritoriul irakian şi pentru a le interzice să folosească spaţiul terestru, aerian sau acvatic indiferent de motiv”, se afirmă în rezoluţie.

    Premierul irakian Adel Abdul Mahdi a cerut Parlamentului să ia măsuri urgente şi să pună capăt prezenţei trupelor străine cât mai curând posibil. Liderul de la Bagdad a acuzat SUA de încălcarea suveranităţii Irakului.

  • Atunci eu de ce mai plătesc taxe şi impozite?

    Dincolo de faptul că oferta de forţă de muncă este redusă – sunt săptămâni întregi în care pentru un job nu sună nimeni –, este şi de slabă calitate, din perspectiva aşteptării firmelor.
    Toată lumea vrea oameni bine pregătiţi, tineri, serioşi, care să fie implicaţi la cel mai mic preţ posibil.
    Iar şcoala şi piaţa muncii nu oferă acest lucru.
    Conform unui sondaj al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, 68% din patroni spun că experienţa angajaţilor este principalul element de care ţin cont într-un interviu, 54% se uită după calităţile şi abilităţile de specialitate deţinute de un potenţial angajat, iar 48% se uită la gradul de implicare al angajaţilor din companie.
    Interesant este că numai 31% cer ca un potenţial angajat să fie inteligent.
    De asemenea, se caută angajaţi care să depună efort, să fie fideli faţă de companie, să ştie limbi străine şi să aibă abilităţi de lucru în echipă.
    Piaţa muncii nu oferă aceste lucruri, iar companiile, în special cele româneşti, sunt din ce în ce mai nervoase.
    Şcoala, de la care au aşteptări nerealiste de a le furniza angajaţi cu aceste calităţi (la care se adaugă dorinţa de a fi gata pregătiţi), nu ţine deloc pasul cu cererea.
    „Atunci eu de ce mai plătesc taxe şi impozite?”, se întreabă Teodor Negrea de la Form Space Cluj, o companie care administrează un spaţiu de evenimente la parterul complexului sportiv Cluj Arena. El a fost unul dintre cei care, de-a lungul timpului, au iniţiat două proiecte de entertainment mari din Cluj – Boiler şi Electric Castle, unde a fost director artistic.
    De fapt, aproape toţi patronii, toţi antreprenorii, toţi oamenii de afaceri se întreabă acest lucru: „Eu de ce mai plătesc taxe şi impozite, dacă trebuie să mai investesc din banii companiei în pregătirea şi trainingul angajaţilor pentru a se apropia cât de cât de necesarul unui job?”.
    El, ca şi toată lumea, nu are ce face şi trebuie să facă aceste investiţii, trebuie să muncească cot la cot cu angajaţii, pentru că nu are alternativă.
    Pentru cei care au planuri pe termen lung în România, pentru cei care se aşteaptă ca afacerea lor să reziste şi peste 10 ani, soluţia este să investească, să se chinuie cu noi angajaţi, cu noile generaţii, să piardă bani cu ei – mulţi, după ce fac cursuri sau învaţă un job, pleacă imediat la concurenţă – şi să-şi creeze propriile şcoli, propriile centre de pregătire şi să obţină facilităţi şi deduceri fiscale pentru acest lucru.
    Parcul de maşini din România a explodat, ceea ce necesită mai multe service-uri auto, deci şi mai mulţi tinichigii auto. Dar tinerii nu prea mai vor să fie tinichigii auto, nu mai vor să stea cu mâinile în ulei, indiferent de preţ, indiferent de salariu.
    Dacă nu ar fi fost show-ul MasterChef, cu toate declinările lui, piaţa de restaurante nu ar fi crescut atât de mult în ultimii ani: acum 10 ani nimeni nu voia să fie bucătar, dar acum toţi vor să fie chefi.
    Şcoala nu are cum să ţină pasul cu dezvoltarea businessului, cu apariţia atâtor posturi şi joburi noi, care necesită tot timpul alte abilităţi.
    Şcoala românească este teoretică, fiind doar câteva facultăţi şi secţii mai aproape de realitatea pieţei muncii – IT, medicină, construcţii.
    De unde să apară angajaţi pentru industria de entertainment, dacă nu există şcoli, dacă nu există cursuri de manageri de discotecă, de cluburi, de complexuri sportive etc.?
    Companiile private trebuie să dezvolte aceste lucruri, aşa cum o fac în fiecare zi, luând oameni de la zero şi învăţându-i ceea ce ştiu.
    Şcoala românească scoate pe bandă rulantă absolvenţi de drept pentru că are profesori în acest domeniu.
    Şcoala nici nu şi-a pus problema să dezvolte şi să aibă cursuri pentru cei care vor să ştie şi vor să înveţe cum se organizează Electric Castel sau Untold.
    Deci patronii de companii trebuie să devină ei profesori. 

  • ​Concurenţa neloială şi scăderea cererii interne, două dificultăţi pentru IMM despre care nu se vorbeşte

    În timp ce toată lumea vorbeşte despre deficitul de personal cu care se confruntă piaţa de business, dezbate problemele birocratice şi cele legate de inflaţie, companiile mici şi mijlocii se „împiedică” de concurenţa neloială şi de scăderea cererii interne în drumul lor spre dezvoltarea sustenabilă a businessurilor pe piaţa autohtonă, arată rezultatele studiului Carta Albă a IMM-urilor din România, realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 800 de manageri şi antreprenori.

    Potrivit studiului, concurenţa neloială reprezintă o problemă majoră pentru micii antreprenori, cu un procent de 4%, însă şi diminuarea cererii interne reprezintă o barieră pentru întreprinderile la început de drum, cu un procent de aproape 45%.

    De asemenea, în topul piedicilor care stau în calea dezvoltării sustenabile a mediului antreprenorial, în special în calea micilor întreprinzători, sunt creşterea cheltuielilor cu salariile, cu un procent de aproape 43%, fiscalitatea excesivă (43%), corupţia (34%), calitatea slabă a infrastructurilor (35%) şi costurile ridicate cu creditele bancare (29%), se arată în studiul Carta Albă a IMM-urilor din România.

    Astfel, antreprenorii au nevoie de un mediu antreprenorial mai puţin problematic pentru a putea dezvolta businessuri puternice pe piaţa locală, care în timp să poată trece şi graniţele ţării.

    Viorica Dăncilă, prim-ministru al României, este de părere că trebuie să existe un dialog continuu între mediul de afaceri românesc şi reprezentanţii statului, deoarece cei doi actori au interese comune, acelea de a dezvolta mediul de afaceri şi pe cel economic.

    Ea susţine că pentru dezvoltarea economiei româneşti companiile mici şi mijlocii trebuie să îşi facă curaj să iasă la export.

    „Există cerere pentru serviciile şi produsele de calitate şi ar trebui să ne uităm la pieţele emergente, unde marjele de profit sunt mai mari.”

    Totodată, prim-ministrul României spune că pentru a încuraja investiţiile private guvernul a redus taxele şi a digitalizat o parte din birocraţie.

    „Pentru a încurajarea investiţiilor private, am facilitat accesul la finanţare prin două măsuri şi avem în vedere să facem şi alte programe pentru susţinere a mediului de afaceri. Am făcut progrese pentru a stimula investiţiile prin reducerea taxelor, reducere a birocraţiei, prin digitalizare, iar la infrastructură am eliminate barierele. Pentru a diminua dificultăţile IMM-urilor de a-şi găsi forţă de muncă, am crescut salariul minim pe economie şi am stimulat investiţiile prin programe cu fonduri de la stat şi fonduri europene”, a spus Viorica Dăncilă.

     

  • Afaceri de la zero. Gabriela Mureşan pictează manual bomboane de ciocolată, pe care le produce într-un atelier din Cluj-Napoca

    Pasiunea pentru ciocolată a deter­minat-o pe Gabriela Mureşan, au­ditor în managementul cali­tă­ţii, să-şi schimbe complet drumul pro­fesional. Astfel, a renunţat la jobul pe care-l avea şi a mers în „patria cio­colatei“, în Belgia, să înveţe tainele realizării acestui produs, iar după doi ani de formare a devenit artizan ciocolatier cu acte în regulă.

    „Mi-am dorit să mă dedic unui domeniu de care sunt cu adevărat pasionată, aşadar mi-am luat curajul în bagaj şi am urmat specializări în Belgia, iar acum suntem un «small batch chocolates», o afacere în care lucrăm exclusiv manual, în loturi foarte mici. Pasiunea m-a îndrumat către antrepre­no­riat“, povesteşte Gabriela Mureşan, fondatoarea Muri Chocolatier.

    Finanţarea businessului a venit treptat, din resurse proprii, după un plan bine pus la punct şi a fost de aproximativ 100.000 de euro. Cu această investiţie a deschis un ate­lier în Cluj-Napoca, unde produce ciocolată arti­zanală, manual, cu materie primă adusă din Belgia şi Franţa.

    „Avem un mic atelier de producţie de ciocolată artizanală. Lucrăm manual toate produsele noastre, pictăm manual bomboa­nele noastre, aşadar capacitatea noastră de producţie de cele mai multe ori este mai mică faţă de cererea pe care o avem“, explică Gabriela Mureşan.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • BREAKING Regina Elizabeth a II-a a APROBAT cererea lui Boris Johnson de suspendare a Parlamentului britanic

    “Regina a aprobat ordinul de suspendare a Parlamentului începând nu mai devreme de luni, 9 septembrie, şi nu mai târziu de joi, 12 septembrie 2019, până pe 14 octombrie 2019 (…)”, se arată într-un comunicat oficial.

    Premierul conservator Boris Johnson i-a cerut reginei Elizabeth a II-a suspendarea Parlamentului pentru a evita o decizie legislativă prin care să fie blocată ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană fără niciun acord Brexit. Boris Johnson speră să reuşească astfel să retragă Marea Britanie din Uniunea Europeană în orice condiţii, inclusiv fără niciun acord Brexit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Semne clare de recesiune în Europa: Cererea scade în Germania într-un ritm nemaiîntâlnit din 2012

    Producătorii germani reconfirmă temerile legate de cea mai mare economie din Europa şi de drumul acesteia către o potenţială, sau inevitabilă, recesiune, potrivit Bloomberg.

    Indicele economic al Germaniei care arată comenzile pentru fabrici şi pentru furnizorii de servicii scade în cel mai rapid ritm din ultimii şase ani, şi din ce în ce mai multe companii îşi anunţă acţionarii că se aşteaptă ca producţia să scadă în următoarele 12 luni.

    Este pentru prima dată din 2014 până în prezent când se conturează acest semnal în piaţă, potrivit Purchasing Managers Index, realizat de IHS Markit.

    Problemele reflectate de acest indicator oferă o imagine nefastă asupra economiei – care s-a contractat în al doillea trimestru din 2019.

    Slăbiciunea economică persistentă, generată în special de tensiunile comerciale globale în creştere, încetinierea industriei auto şi încetinirea cererii pe piaţa din China, poate trimite şocuri în toată zona euro.

    Banca Centrală Europeană a început deja să pregătească terenul pentru stimuli monetari noi, iar piaţa se aşteaptă ca instituţia să reducă dobânda de referinţă în următoare şedinţă de poltică monetară care va avea loc peste trei săptămâni.

    În Germania guvernul abia a început discuţiile referitoare la un program de stimuli fiscali care ar putea susţine creşterea economică.

    „Cumva ei nu sunt neapărat atenţi la acest indicator. Guvernul german ar trebui să reacţioneze. În prezent stagnează întreaga economie şi chiar avem nevoie de un pachet de stimuli”, notează Carsten Brzeski, economist-şef al ING pentru Germania.

     

     

     

     

     

  • WSJ: Producătorii de struguri din SUA dezvoltă soiuri cu arome noi, pe fondul diversificării cererii

    „Americanii au devenit consumatori mai aventuroşi de alimente în ultimul deceniu, fiind atraşi spre noi arome de proliferarea emisiunilor pentru gătit, a starurilor din domeniul culinar şi obişnuiţi cu disponibilitatea aproape tuturor fructelor tot timpul anului. Companiile de profil, inclusiv producătorii, depun eforturi pentru a ţine pasul cu cererile variate ale clienţilor”, comentează editorialistul Sarah Nassauer, într-un articol publicat în cotidianul The Wall Street Journal sub titlul “Noutăţi în fructe – Struguri cu gust de vată de zahăr şi struguri cu aromă de băuturi răcoritoare / Clienţii căută arome unice, iar acest lucru aduce soiuri noi de struguri / Strugurii cu gust de vată de zahăr sunt virali în mediile de socializare online.”

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Ce cred germanii despre desemnarea Ursulei von der Leyen pentru funcţia de preşedinte al CE

    Conform sondajului de opinie, 56% dintre alegătorii germani nu cred că Ursula von der Leyen ar fi potrivită pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene. În schimb, 33% dintre cetăţeni sunt de acord cu această nominalizare.

    Decizia privind desemnarea preşedintelui Comisiei Europene ar trebui să aparţină exclusiv Parlamentului European, apreciază 71% dintre germani, în timp ce 21% consideră că iniţiativa nominalizării ar trebui să fie a Consiliului European.

    Ursula von der Leyen, ministrul german al Apărării şi unul dintre liderii Uniunii Creştin-Democrate (CDU, centru-dreapta), a fost propusă marţi de Consiliul European pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.