Tag: cercetari

  • Vrei să dai lovitura ca artist? Fă rost de nişte ţânţari (VIDEO)

    Acestea i-au inspirat pe doi artişti, Robin Meier şi Ali Momeni, să creeze o lucrare care să le arate altora cum sună un “concert” ţânţăresc. Lucrarea, ce îşi propune să repare măcar un pic din imaginea proastă pe care ţânţarii o au în ochii oamenilor, prezintă trei astfel de insecte stimulate să “cânte” dând din aripi pe frecvenţa unui “cântec” înregistrat al altui ţânţar, aşa cum fac în natură când încearcă să-şi găsească perechea.

    În apropierea lor, artiştii au instalat microfoane ce amplifică sunetul ca să poată fi auzit bine de cei curioşi să-i asculte. Expoziţia cu lucrarea respectivă a fost prezentată pentru prima oară în SUA în 2009, iar în noiembrie anul acesta a sosit în Marea Britanie.

  • Dosarul privind agresarea ministrului Barbu: Peste 30 de persoane, în faţa Secţiei 10 de Poliţie pentru a-i susţine pe Crăciun şi Alexe

     Claudiu Crăciun a ajuns la sediul Secţiei 10 de Poliţie, unde a fost citat ca învinuit, alături de alte patru persoane, în dosarul în care se fac cercetări privind incidentul în care a fost agresat ministrul Culturii, Daniel Barbu. Acesta a stat de vorbă cu grupul de susţinători înainte de a intra la audieri.

    Protestatarii au pancate pe care scrie “Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic”, fiind amintit în acest sens articolul 35 din Constituţie. Un alt mesaj de pe pancartele afişate de protestatari este: “Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor, prin viu grai, prin scris, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public sunt inviolabile”, respectiv articolul 30 alineatul 1 din Constituţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Niţu: Nu este o situaţie plăcută că un procuror al PICCJ este implicat într-un dosar de corupţie

     “Personal, ca şi conducător de instituţie, sunt mâhnit, nu este o situaţie plăcută. (…) Imaginea Parchetului General ar putea să nu fie afectată deloc sau absolut deloc în situaţia în care se va stabili că procurorul, chiar cu funcţie de conducere, nu a acţionat în legătură cu interesele de serviciu, ci a acţionat în nume personal şi în interes personal”, a spus Tiberiu Niţu, la ieşirea de la Consiliul Superior al Magistraturii.

    Procurorul general al României a precizat că urmează ca cercetările să stabilească în ce măsură procurorul Angela Nicolae “a acţionat în legătură cu atribuţiile de serviciu sau nu”.

    “Urmează ca ancheta să lămurească acest lucru. Nu ştiu mai mult decât ceea ce scrie în comunicatul de presă. (…) Nu pot să vă dau mai multe detalii pentru că dosarul este la Direcţia Naţională Anticorupţie, este un dosar pe rol şi dumnealor cu siguranţă vor face precizările necesare în momentul în care au mai multe informaţii”, a mai spus Tiberiu Niţu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reprezentant ASPA: Numărul hingherilor a fost suplimentat. Unsprezece echipe adună câini de pe străzi

     Răzvan Băncescu a venit, marţi, la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a aduce documente în dosarul în care se fac cercetări privind împrejurările în care a murit Ionuţ Anghel, după ce a fost muşcat de câini, în 2 septembrie, lângă Parcul Tei din Sectorul 2 al Capitalei.

    Întrebat dacă din 2 septembrie a fost suplimentat numărul hingherilor, Răzvan Băncescu a spus că de la trei echipaje, cât au fost până acum, s-a ajuns la 11 echipaje. Aceste echipaje au primit mandat de capturare a câinilor de pe străzi şi transportare a acestora în adăposturi.

    Băncescu a precizat că marţi ar trebui să fie pe teren toate cele 11 echipaje, care vor ridica de pe străzi câinii, în principal pe cei găsiţi în haite. În teren sunt grupate câte două maşini, însoţite de inspectori de la Direcţia de Control, aceştia având liste cu zonele în care au fost sesizate haite de câini.

    Băncescu a mai spus că luni au fost ridicaţi aproximativ 30-35 de câini, unii dintre aceştia din zonele grădiniţelor şi altor instituţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sorin Ovidiu Vîntu, audiat ca martor la DNA în dosarul Realitatea TV

     Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu a refuzat să facă declaraţii la intrarea în sediul DNA.

    Sorin Ovidiu Vîntu a mai fost audiat ca martor în acest dosar în 5 august.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 10 idei “anormale” care au schimbat lumea

     Iată câteva dintre ideile care, la momentul respectiv, au atras oprobiul public sau al elitelor (pământul e rotund, teoria germenilor) sau care au permis răspândirea mult mai rapidă a informaţiei (inventarea calculatorului şi a internetului).

    1. Pământul e rotund

    În zilele noastre nu cred că există cineva care să nu ştie că Pământul e rotund. Însă în antichitate exista credinţa fermă că acesta este plat. Primele dovezi ale sfericităţii Pământului au fost călătoriile în jurul lumii ale lui Magellan şi Juan Sebastian Elcano.

    2. Elementele clasice

    Cei care au pus bazele ştiinţei moderne, chiar dacă “opera”lor nu a fost tocmai corectă, au fost filosofii pre-socratişti (Thales din Milet, Anaximander, Anaximendes, Heraclit, Parmenides, etc.). În încercarea lor de a explica lumea făcând abstracţie de mitologie şi religie, ei au postulat că lumea este compusă din patru elemente primare clasice: pământ, apă, foc şi aer.

    Cititi mai multe pe www.apropo.ro

  • Cât şi cine mai joacă la “păcănele”?

    Acesta este rezultatul unui studiu realizat de compania de  cercetare de piaţă GfK România la iniţiativa Asociaţiei Organizatorilor de sloturi Romslot, în contextul în care piaţa jocurilor de slot-machine s-a ridicat anul trecut la 400 milioane de euro, iar în această industrie sunt angajaţi circa 30.000 de oameni, potrivit spuselor lui Dan Iliovici, directorul executiv Romslot. Totodată, el a spus că valoarea taxelor direcţionate către stat din întreaga industrie a jocurilor de noroc ajung la 160 de milioane de euro.

    Estimarea lui Iliovici se referă la cele 60.000 de aparate de tip slot-machine răspândinte în cele circa 10.000 de locaţii de joc din ţară. Dacă includem şi piaţa neagră, vorbim despre o valoare a pieţei de circa 650 de milioane de euro – dintre care 300 de milioane de euro sunt venituri ilegale din cele aproximativ cele 30.000 de aparate din ţară care funcţionează la negru, conform calculelor lui Sorin Constantinescu, preşedintele Asociaţiei Cazinourilor din România – într-un interviu anterior acordat  Business Magazin. Aceste date indică faptul că păcănelele sunt cea mai mare afacere din industria jocurilor de noroc (calculată de Business Magazin pe baza stimărilor din piaţă la 1, 3  miliarde de euro), depăşind chiar jocurile online dacă în calcul intră şi piaţa neagră.

    Totuşi, doar 3% dintre români participă la jocurile de sloturi, în timp ce la LOTO joacă 20% ,  la pariuri sportive au jucat în ultimul an 6%, 4% la bingo,  3% la jocurile din online, 3% la jocurile de cărţi(poker şi black jack) şi 1% la bingo, potrivit cercetării GfK.   

    .

    Conform aceluiaşi studiu, jucătorii de sloturi sunt într-o proporţie de 92% bărbaţi şi au o vârstă medie de 29 de ani. Numărul mediu de persoane din gospodaria participanţilor la joc este de 3, 60% dintre aceştia lucrează full – time, 65% sunt necăsătoriţi, 84% au internet în gospodărie şi 74% nu au niciun copil în gospodărie. De asemenea, venitul personal mediu lunar al participantului la jocurile de sloturi este de 1274 Ron, în timp ce venitul mediu pe gospodărie este de 2178 Ron pe lună.

    În ceea ce priveşte percepţia asupra jocurilor de noroc, jucătorii români asociază sloturile cu beneficii precum socializare, distracţie, relaxare, plăcerea jocului şi câştig. Jocurile de slot – machines sunt cel mai puternic asociate cu socializarea şi petrecerea timpului liber şi mai putin cu riscul şi adrenalina, în timp ce ruleta şi jocul de cărţi sunt cel mai puternic asociate conceptului clasic de joc de noroc.

    În studiu, au fost intervievate 855 de persoane la nivelul întregii ţări şi a inclus şi jucători de pe piaţa neagră – într-un procent de circa 15% , potrivit spuselor directorului executiv Romslot, Dan Iliovici.

    Cele aproximativ 10.000 de locaţii legale unde românii pot merge să joace la slot machines sunt împărţite între baruri cu cel mult cinci aparate pe care operatorul le plasează în parteneriat cu proprietarul – în proporţie de 85%, iar restul sunt săli de jocuri unde, pe lângă păcănele care trebuie să fie minimum 15, se găsesc şi alte jocuri electronice care nu necesită dealeri şi crupieri.

    Un aparat de jocuri poate genera în fiecare lună de la câteva sute de euro până la peste 1.200 de euro, bani care reprezintă de fapt diferenţa dintre sumele introduse şi cele retrase de jucători, deşi la Ministerul Finanţelor şi Registrul Comerţului sunt raportate drept cifră de afaceri doar intrările, ceea ce duce industria la sume fabuloase care nu sunt însă reale, după spusele lui Cristian Pascu, preşedintele executiv al Asociaţiei Organizatorilor  şi Producătorilor de Jocuri de Noroc din România. Media câştigului brut din piaţă este undeva în jurul a 500 de euro pe lună pentru fiecare aparat, în timp ce profitul efectiv rămas companiilor este greu de calculat, pentru că dincolo de licenţe există o serie de cheltuieli variabile cu spaţiul, angajaţii sau mentenanţa.

    Cei 500 de euro în medie sunt echivalentul a aproximativ 20% din suma care intră de fapt pe perioada unei luni într-un aparat, adică 2.500 de euro. Diferenţa însă este reprezentată de sume care sunt retrase de jucători sub formă de câştig sau, în foarte multe cazuri, pentru diminuarea pierderii, când retrag o parte din banii pe care iniţial i-au pus la bătaie. În termeni financiari, aparatele returnează acest procent de 80% din sumele pe care le înghit, însă există o nuanţă care nu trebuie ignorată. Mecanica din spatele unui slot machine spune că acesta este programat să dea înapoi jucătorilor în jur de 92-94% din punctele jucate. Concret, un jucător care introduce 1.000 de lei în aparat, primeşte în schimbul acestei sume nişte puncte pe care le poate miza la fiecare apăsare de buton. După câteva ore de joc, el constată că banii i s-au înjumătăţit. De fapt, ar trebui să ia în calcul că „în cele câteva ore de joc, aparatul a rotit de fapt mult mai mulţi bani, cam 10.000 de lei, în sensul că i-a oferit jucătorului mult mai multe puncte decât cele cu care a pornit„, explică Pascu. Statul impune un impozit de 25% din câştigul jucătorilor. Situaţia este însă destul de gri, pentru că nu poate fi măsurat câştigul unui jucător şi diferenţiat de asumarea unei pierderi şi retragerea banilor mai puţini decât avea când a intrat în sala de joc.

    Conform statisticilor internaţionale, numărul participanţilor la joc în alte ţări europene este de peste patru ori mai mare, în Marea Britanie spre exemplu – ţară recunoscută pentru o  cultură dezvoltată  a  jocurilor de noroc – 13% din populaţie a participat la jocurile de sloturi în 2010.

  • Dosarul lui Dan Voiculescu privind privatizarea ICA rămâne la Tribunalul Bucureşti

     Avocaţii lui Dan Voiculescu au cerut marţi instanţei Tribunalului Bucureşti retrimiterea la DNA a dosarului privind privatizarea ICA, pentru refacerea urmăririi penale, solicitând în acest sens să reanalizeze o excepţie invocată în 2010 la instanţa supremă, care atunci a fost respinsă.

    Instanţa a respins ca inadmisibilă cererea de restituire a cauzei la procurori, menţinând actele şi măsurile dispuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Tribunalul Bucureşti – Secţia 1 penala.

    De asemenea, judecătorii Tribunalului Bucureşti au respins cererea de efectuare a unui supliment de expertiză cerut de avocatul lui Dan Voiculescu, considerând că aceasta nu este utilă cauzei.

    Decizia Tribunalului Bucureşti poate fi atacată cu apel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CROWDFUNDING, o nouă tendinţă pe internet: Metoda strângerii de fonduri online a cunoscut o creştere explozivă

     Aproximativ 2,7 miliarde de dolari au fost investite astfel în 2012, o cifră care reprezintă o creştere cu 81% faţă de 2011. Din această sumă, “partea leului” (95%) a revenit Americii de Nord (1,6 miliarde de dolari) şi Europei (945 milioane de dolari).

    Acest tip de finanţare participativă are toate şansele să continue să progreseze, pentru a ajunge la peste 5 miliarde de dolari în acest an, potrivit directorului general al companiei Massolution, Carl Esposti.

    Anul trecut, aproximativ 30% din investiţii au mers mai ales către proiecte sociale şi filantropice, 16,9%, către companii, 11,9%, către filme şi teatru şi 7,5%, către muzică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul director general al AMPOS Mediu Adrian Mîndroiu, reţinut pentru fapte de corupţie. El a fost suspendat din funcţie

     Adrian Mîndroiu, fost director general şi în prezent director la Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu, reţinut pentru fapte de corupţie, va fi suspendat din funcţie, a anunţat vineri Ministerul Mediului.

    “Conducerea Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice a decis suspendarea din funcţie a directorului Adrian Mîndroiu, până la finalizarea cercetărilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi pronunţarea deciziei instanţelor de judecată”, a precizat instituţia, într-un comunicat de presă.

    Fostul director general al AMPOS Mediu Adrian Mîndroiu a încheiat contractul în baza căruia este anchetat în anul 2011, potrivit sursei citate.

    Mîndroiu a condus AMPOS Mediu în perioada iunie 2011 – mai 2012, ocupând de atunci funcţia de director al Direcţiei Fonduri Structurale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro