BusinessMagazin

Tag: CE

  • Noi măsuri de austeritate în Grecia, cu “tăieri” de 11,5 miliarde euro

    Premierul Antonis Samaras i-a convins miercuri pe Evangelos Venizelos, liderul partidului Pasok, şi Fotis Kouvelis, preşedintele formaţiunii Stânga Democratică, să semneze acordul după cea de-a doua rundă de negocieri din această săptămână, transmite Bloomberg.

    Venizelos, fostul ministru al Finanţelor care a negociat actualul acord cu instituţiile financiare internaţionale, nu era de acord cu Samaras, cerându-i acestuia să insiste pe prelungirea termenelor pentru ţintele fiscale din program.

    “Reducerea cheltuielilor publice cu încă 11,5 miliarde euro era o precondiţie pentru ca Grecia să rămână în zona euro”, a declarat ministrul Finanţelor, Yannis Stournaras, după încheierea negocierilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Posibilitatea ieşirii Greciei din zona euro revine în atenţie

    O misiune din partea Comisiei Europene, FMI şi Băncii Centrale Europene va sosi marţi la Atena pentru a determina cât de mult a deviat Grecia de la ţintele fiscale din acordul de bailout. Misiunea de evaluare, amânată din iunie pe fondul instabilităţii politice generate de alegerile parlamentare, va avea loc într-o atmosferă tensionată, caracterizată prin neîncrederea că Grecia îşi va respecta angajamentele şi reticenţa guvernelor din zona euro de a suplimenta împrumuturile către ţară, transmite Bloomberg. “Dacă Grecia nu va îndeplini acele condiţii, nu se mai pot face plăţi”, a declarat duminică, pentru postul de radio ARD, vicecancelarul german Philipp Roesler, totodată ministru al Economiei, arătându-se “foarte sceptic” că Grecia ar mai putea evita falimentul.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ponta va prezenta în faţa Parlamentului răspunsul trimis la cele 11 întrebări ale CE

    “Ieri, am răspuns la 11 întrebări pe care preşedintele Comisiei Europene le avea la adresa României, am transmis deja răspunsurile şi, de altfel, înţeleg că mâine voi prezenta aceste răspunsuri şi în faţa Parlamentului, un lucru care este absolut normal. Consider că păstrarea unui tip de monitorizare pe justiţie este un lucru util şi necesar, mai ales că este vorba de raportul pe ultimii cinci ani: asta este justiţia după 4 ani şi 10 luni cu domnul Băsescu şi două luni cu noi aflaţi la guvernare şi Băsescu preşedinte. Ceea ce sunt absolut convins- şi o să spun şi mâine în faţa Parlamentului – este că trebuie să îndeplinim în continuare condiţiile cerute de Comisia Europeană, dar cel mai important lucru este să facem un sistem de justiţie benefic românilor. Marea noastră problemă nu este Comisia Europeană, ci că românii nu au încredere înPremierul Victor Ponta a anunţat că va veni, miercuri, în faţa Parlamentului, pentru a prezenta răspunsul transmis Comisiei Europene în urma celor 11 întrebări primite din partea preşedintelui CE, Jose Manuel Barroso. justiţie, că procesele durează prea mult, sunt hotărâri care denotă o practică neunitară, avem în continuare mari probleme de infrastructură, cu numărul de dosare pentru fiecare judecător”, a spus Ponta.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • România şi Bulgaria, probleme pe drumul spre Schengen

    Oficialii de la Sofia se aşteaptă şi ei la veşti proaste, după ce Consiliul Judiciar Suprem din Bulgaria a dat afară o judecătoare care exprimase critici la adresa politizării instituţiei de către oamenii actualului premier Boiko Borisov.

    Scandalul proaspăt reaprins între politic şi justiţie îl continuă pe cel din 2010, când au apărut într-un tabloid de la Sofia înregistrări telefonice, atribuite serviciilor secrete, cu Borisov cerând şefului vămii protecţie pentru un om de afaceri bănuit de afaceri necurate. Era vorba de Mihail Mihov, şeful Federaţiei de Baschet şi proprietarul a trei fabrici de bere, al unui hotel şi al unui lanţ de magazine. În martie 2011, Mihov a fost găsit mort într-o cameră de hotel.

    Borisov a confirmat în această săptămână, într-o întâlnire cu doi bloggeri bulgari, că înregistrările apărute în 2010 în presă erau autentice, adăugând că a fost solicitat de preşedintele de atunci al ţării, Gheorghi Părvanov, să intervină în favoarea lui Mihov pe lângă şeful vămilor. Aceasta a generat noi apeluri către procurorul general de a deschide investigaţii în privinţa abuzului de putere comis de Borisov şi Părvanov în cazul Mihov.

  • Trăiască Uniunea Bancară Europeană

    Explicaţia îndulcirii tonului ţine de preocuparea presantă a CE de a găsi metode de stimulare a economiei UE şi de evitare a disoluţiei zonei euro, inclusiv printr-un plan de unificare în domeniul bancar.

    CE susţine că “a jalonat principalele etape necesare pentru realizarea unei Uniuni economice şi monetare depline, inclusiv a unei Uniuni bancare: supravegherea financiară a zonei euro şi garanţii de depozit la nivelul întregii zone euro” (acesta din urmă, spre a preveni un exod al depozitelor bancare de la o ţară slabă spre una puternică).

    Conform Reuters, documentele CE vorbesc şi de necesitatea recapitalizării directe a băncilor din fondul de salvare al zonei euro – Mecanismul de Stabilitate European, care va intra în vigoare oficial la 1 iulie, având o capacitate de intervenţie de 700 mld. euro. CE consideră că va trebui rupt “cercul vicios al băncilor slabe şi al statelor supraîndatorate împrumutându-se unele pe altele”, arătând că “o mai mare integrare între statele din zona euro în materie de structuri şi practici de supraveghere financiară, în managementul transfrontalier al crizei, către o ‘uniune bancară’, ar fi o completare importantă a actualei structuri” a Uniunii economice şi monetare europene.

    Conform actualelor reglementări, Mecanismul de Stabilitate European (ESM) nu poate fi folosit pentru a împrumuta direct băncile, ci numai statele membre ale zonei euro. Germania sau Olanda (aceasta din urmă, ţară care tocmai a ratificat în parlament statutul ESM în forma actuală) se opun folosirii banilor fondului pentru recapitalizarea directă a băncilor, posibilitate care ar fi utilă însă Spaniei, ale cărei bănci ar avea nevoie de ea.

  • Ce a spus Ponta după întâlnirea cu delegaţia FMI-CE-BM

    Dacă discuţiile se vor finaliza într-un proiect al scrisorii de intenţie, atunci în prima şedinţă a noului guvern, prevăzută pentru 8 mai, “urmează să aprobăm această scrisoare de intenţie pentru a intra în următoarea şedinţă a board-ului FMI, probabil în iunie”, a spus Victor Ponta.

    Ponta a precizat că va face publică lista noului guvern la 1 mai, în cursul serii, urmând ca votul de învestitură să aibă loc la 7 mai.

    El a spus că, din cifrele economice din acest moment, există premise pentru revenirea salariilor la nivelul din 2010, dar acest lucru ar presupune o schimbare a ţintei de deficit. În ce priveşte restul măsurilor economice pe care USL s-a angajat să le introducă şi care au fost vehiculate de presă în aceste zile (crearea unui milion de locuri de muncă, introducerea impozitului progresiv cu cotă maximă 16% etc.), acestea vor face obiectul proiectului de buget pe 2013 pe care USL îl va prezenta în luna septembrie.

    De asemenea, Ponta a promis că în cel mult o lună de zile de la învestire, noul guvern USL va prezenta un audit asupra realităţii situaţiei bugetului. “Nu suntem într-o situaţie atât de fericită. Am văzut semnale că ‘noi plecăm, dar vă lăsăm cămările pline’. Ştiţi că sunt pline de datorii”, a afirmat premierul desemnat.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Misiunea FMI-CE-BM s-a încheiat. Ce le-a promis Guvernul creditorilor străini

    Misiunea FMI-CE-BM se aşteaptă, de asemenea, ca inflaţia să se menţină în interiorul intervalului ţintit (2-4%), iar deficitul contului curent este prognozat a se situa la nivelul de 4-4,5% din PIB.

    “Autorităţile au înregistrat progrese notabile în implementarea politicilor din cadrul programului, într-un mediu extern foarte dificil. În viitor, sunt importante politicile macroeconomice prudente şi accelerarea reformelor structurale pentru a asigura o performanţă economică puternică şi atragerea încrederii pieţelor”, consideră misiunea comună a celor trei instituţii, care subliniază că România a îndeplinit toate criteriile de performanţă stabilite cu FMI pentru finele lunii decembrie 2011.

    “În ciuda tensiunilor de pe pieţele financiare internaţionale şi a deteriorării calităţii activelor interne, sectorul bancar şi-a menţinut flexibilitatea. Proporţia medie de adecvare a capitalului din sectorul bancar s-a menţinut la un nivel ridicat de 14,5 procente la finele lunii decembrie 2011. Deşi s-a observat o revigorare a creditării sectorului corporatist, creşterea creditării a rămas totuşi slabă în termeni reali, reflectând cererea slabă de credite”, afirmă experţii.

    Continuarea consolidării fiscale a contribuit la îmbunătăţirea credibilităţii României, iar plasarea cu succes a unei emisiuni de obligaţiuni în dolari pe 10 ani, atestă acest lucru. România a atins ţinta de deficit pentru bugetul general consolidat de 4,4% din PIB (cash), iar Guvernul a reuşit să plăteasca o sumă substanţială din arierate şi facturi neplătite la sfârşitul anului. Estimările iniţiale sugerează că autorităţile au atins şi o ţintă de deficit în termeni ESA mult sub nivelul de 5% din PIB prevăzut în program. Veniturile s-au situat la un nivel uşor mai scăzut decât cel anticipat, mai ales datorită granturilor de la UE ce au fost mai mici decât cele prevăzute, această diferenţă fiind însă mai mult decât compensată de economii pe parte de cheltuieli.

    Misiunea FMI-CE-BM a convenit cu autorităţile “parametrii cheie ai itinerariului de parcurs către dereglementarea preţurilor în sectorul electricităţii, dereglementare esenţială pentru a asigura funcţionarea corectă a pieţei în conformitate cu legislaţia UE şi pentru a atrage urgent investiţii”. Prin urmare, preţurile reglementate pentru consumatorii industriali vor fi treptat eliminate până la finele anului 2013. Pentru gospodării, preţurile vor fi ajustate treptat pentru a se ajunge la nivelurile de piaţă până în anul 2017 şi nu până în 2015 cum se convenise iniţial. Veniturile guvernamentale suplimentare obţinute din liberalizarea preţurilor la energie ar putea fi direcţionate către atenuarea impactului pe care îl va avea ajustarea preţurilor asupra celor cu adevărat nevoiaşi.

    La gaze naturale, s-a convenit să se discute foaia de parcurs în cursul următoarei misiuni de evaluare. Între timp, Guvernul “va explora împreună cu reprezentanţii industriei posibile măsuri fiscale şi de reglementare care să guverneze explorarea, producţia şi distribuţia de energie”.

    Guvernul îşi menţine şi angajamentul de a implementa o reformă comprehensivă în sectorul sanitar şi de a adopta un număr de măsuri concrete pe termen scurt cu scopul de a trece imediat la soluţionarea anumitor deficienţe din sector.

    Întreprinderile de stat continuă să aibă nevoie urgentă de reforme accelerate pentru a deveni mai eficiente, apreciază reprezentanţii instituţiilor creditoare. “Aceste reforme includ vânzarea unor pachete minoritare sau majoritare de acţiuni într-o serie de societăţi şi introducerea managementului privat. Recent adoptata lege a guvernanţei corporatiste în întreprinderile de stat reprezintă un pas important în soluţionarea ineficienţelor.

    Sunt în curs de aplicare strategii de reducere a arieratelor şi de aşezare a întreprinderilor de stat pe baze sănătoase din punct de vedere financiar şi va fi important să existe un cadru de reglementare puternic, “pentru a se asigura obţinerea unor preţuri rezonabile în cazul privatizării parţiale sau integrale a unor întreprinderi de stat”.

    Duminică s-a încheiat a patra evaluare oficială a acordului stand-by cu FMI (care pune la dispoziţie aproximativ 3,5 miliarde euro sub formă de asistenţă financiară) şi a doua evaluare intermediară a programului cu CE (care pune la dispoziţie 1,4 miliarde euro sub formă de asistenţă financiară).

    Finalizarea misiunii de către consiliul executiv al FMI, la finele lui martie, va permite Guvernului să beneficieze de a cincea tranşă din acord, în valoare de cca 505 milioane de euro, chiar dacă autorităţile române nu vor trage aceşti bani, considerând acordul ca fiind de tip preventiv, ca şi pe cel cu CE.

    În ce priveşte Banca Mondială, aceasta lucrează în prezent cu autorităţile la un aranjament Deferred Draw Down Option (DPL-DDO) de 1 miliard de euro, ce va fi aprobat în luna iunie, având ca scop susţinerea rezervelor financiare ale ţării.

    Următoarea misiune de evaluare a programului este programată a avea loc la sfârşitul lunii aprilie – începutul lunii mai 2012.

  • Comisia Europeană investighează Samsung Electronics pentru practicile în domeniul patentelor

    CE va analiza dacă Samsung a încălcat un angajament din 1998 de a acorda altor producători licenţe standard pentru telefoane, în termeni rezonabili, nediscriminatorii, informează Bloomberg. Investigaţia a fost lansată după ce Samsung a reclamat în justiţia europeană că unii producători concurenţi i-au încălcat patentele, se arată într-un comunicat al Executivului UE. Autorităţile europene de reglementare au intensificat supravegherea practicilor companiilor în privinţa drepturilor de proprietate intelectuală, iar comisarul antitrust Joaquin Almunia a declarat luna trecută că vrea să se asigure că patentele nu sunt folosite pentru a bloca extinderea producătorilor concurenţi.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Preşedintele Băsescu primeşte marţi la Cotroceni delegaţia FMI, CE şi BM

    Potrivit programului oficial al preşedintelui, primirea delegaţiei comune va avea loc la ora 11.00. Premierul Emil Boc a fost mandatat, luni, de conducerea coaliţiei, să negocieze cu FMI creşterea pensiilor şi salariilor, din luna aprilie, a anunţat prim-vicepreşedintele PDL Sorin Frunzăverde.

    Un anunţ similar a fost însă prezentat şi în luna noiembrie 2011, când liderii coaliţiei de guvernare au convenit că salariile bugetarilor şi pensiile ar putea fi majorate în primul semestru al anului 2012, după vizita din aprilie a FMI, dacă nu vor exista “derapaje mari” în Europa şi în România în privinţa creşterii economice.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Boc: Fondurile rambursate României de CE sunt la un nivel redus. Banii pot fi pierduţi dacă ritmul de absorbţie nu creşte

    El i-a convocat, la sediul Guvernului, pe miniştrii cu atribuţii pentru o şedinţă privind absorbţia fondurilor europene în acest an.

    Conform datelor prezentate de premier, proiectele sprijinite din fonduri structurale şi de coeziune, inclusiv cofinanţarea naţională, contractate şi aflate în implementare au totalizat la finele anului trecut 19,8 miliarde euro (64% din total), iar plăţile către beneficiari au însumat 3 miliarde euro (14,85%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro