BusinessMagazin

Tag: cauza

  • Numărul oficial de români care au murit, în străinătate, din cauza noului coronavirus, de la debutul pandemiei

     

    Un număr de 115 români au murit, în străinătate, din cauza noului coronavirus, de la începutul pandemiei, potrivit datelor centralizate de Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

    În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, 4.795 de cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu COVID-19 (coronavirus): 1.885 în Italia, 561 în Spania, 107 în Franţa, 2.075 în Germania, 97 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA, 6 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveţia, 2 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus şi câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, India, Bulgaria, Kazakhstan, Ucraina şi Suedia, arată sursa citată.

    „De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 115 cetăţeni români aflaţi în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franţa, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 7 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveţia, unul în SUA şi unul în Brazilia, au decedat”, potrivit oficialilor.

    Dintre cetăţenii români confirmaţi cu noul coronavirus, 72 au fost declaraţi vindecaţi: 50 în Germania, 10 în Franţa, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg şi unul în Tunisia.

    Până luni, au fost raportate 1 549 678 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveţia, Andorra. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Regatul Unit, Spania, Italia, Franţa şi Germania.

  • Care este legătura dintre: criză, mafie, bani şi mâncare

    În timp ce economia italianului de rând începe să se fărâmiţeze din cauza impactului catastrofal al coronacrizei, organizaţiile de crimă organizată profită de situaţie pentru a-şi extinde controlul. Strategia mafiei are două direcţii: afacerile ajunse în pragul falimentului sunt cumpărate pentru a fi folosite la spălarea de bani, apoi, prin ajutorarea cu alimente sau bani cu împrumut a familiilor nevoiaşe, câştigă sprijinul unei părţi din societate.

    La începutul lunii aprilie, la nici o lună de la introducerea măsurilor de restricţionare a circulaţiei şi a contactului dintre oameni, publicul putea vedea clipuri video cu bande cunoscute ca fiind ale mafiei împărţind produse de uz esenţial italienilor lăsaţi fără venituri de criza aflată la început în regiunile sudice sărace Campania, Calabria, Sicilia şi Puglia în timp ce tensiunile creşteau în toată ţara, scrie The Guardian. „Magazinele, cafenelele, restaurantele şi cârciumile erau închise de mai bine de o lună“, spune Nicola Gratteri, investigator antimafia şi procurorul-şef din Catanzaro.

     „Milioane de oameni lucrează în economia informală, ceea ce înseamnă că milioane de oameni nu mai aveau niciun venit de mai mult de o lună şi nu ştiau când şi-ar putea relua munca. Guvernul emite aşa-numitele bonuri de cumpărături pentru a-i sprijini pe oameni. Dar dacă statul nu intervine pentru a ajuta aceste familii, mafia îşi oferă serviciile, impunându-şi controlul asupra vieţii oamenilor.“

    Efectele blocajului din Italia afectează aproximativ 3,3 milioane de persoane care lucrează la negru.
    Dintre acestea, peste un milion locuiesc în sud. Au apărut informaţii că proprietarii de magazine mici au fost constrânşi să ofere alimente gratuit, aceasta în timp ce poliţia patrula pe lângă supermarketurile din unele zone pentru a opri furturile.
    Clipuri cu oameni din Sicilia care protestează indignaţi de reacţia întârziată a guvernului sau cu persoane care fac scandal în faţa băncilor din Bari pentru împrumuturi de 50 de euro au devenit virale la un moment dat, turnând gaz pe focul crizei; un foc de care mafia este mai mult decât dispusă să-l stingă, în propriul interes.

    Guvernul a demonstrat că este conştient că „mafia ar putea profita de sărăcia în creştere recrutând oameni”, după cum a spus ministrul de interne Luciana Lamorgese, sau pur şi simplu acţionând prin distribuirea de pachete gratuite cu paste, apă, făină şi lapte. În Napoli, în cele mai sărace cartiere ale oraşului, poliţia şi-a intensificat prezenţa după ce bărbaţi cu legături cu Camorra, mafia napolitană, au organizat livrări la domiciliu de pachete cu alimente. În Palermo, potrivit La Repubblica, fratele unui cap al Cosa Nostra ar fi distribuit mâncare celor mai nevoiaşi din cartierul Zen, un bastion al mafiei. Când ştirea a apărut în presă, bărbatul s-a apărat pe Facebook susţinând că face doar muncă de caritate şi l-a atacat pe jurnalistul care a oferit publicului pentru prima dată povestea.

    „Mafiile nu sunt doar organizaţii criminale“, explică Federico Varese, profesor de criminologie la Universitatea din Oxford. „Sunt organizaţii care aspiră să guverneze teritorii şi să controleze pieţe. Comentatorii se concentrează adesea pe aspectul financiar al mafiei şi tind să uite că puterea ei vine din baza locală de unde operează.“
    Distribuirea de pachete cu alimente este o tactică la fel de veche ca mafia în sine. În sudul Italiei, capii mafioţi se prezintă prin tradiţie oamenilor ca binefăcători locali, iniţial fără a cere nimic în schimb.

    „Capii mafiei consideră oraşele lor ca fiind propriile lor moşii”, spune Gratteri. 

    „Ei ştiu foarte bine că, pentru a guverna, trebuie să aibă grijă de oamenii de pe teritoriul lor. Şi o fac exploatând situaţia de criză în avantajul lor. În ochii oamenilor, un şef care bate la uşă oferind mâncare gratuită este un erou. Şeful ştie că va putea conta pe sprijinul acestor familii atunci când va fi necesar, când, de exemplu, mafia sponsorizează în alegeri un politician care le va proteja interesele infracţionale.”

    Zeci de investigaţii din sud au condus la arestarea unor politicieni care au ajutat şi au ocrotit mafia şi care au fost aleşi cu sprijinul mafioţilor locali, aceştia obligând cetăţenii să-i voteze în schimbul unor servicii precum un simplu pachet cu mâncare. „Aceste ajutoare de la mafie nu sunt cadouri. Mafia nu face nimic pentru că are un suflet generos. Acestea sunt favoruri pe care toată lumea trebuie să le plătească într-o formă sau alta, ajutând şi ascunzând de autorităţi un fugitiv, ţinând o armă, distribuind droguri şi altele asemenea“, a explicat Varese. „Gândiţi-vă la ce s-a întâmplat cu El Chapo, regele drogurilor din Mexic”, atrage atenţia Gratteri. 

    „El a traficat tone de cocaină şi a ordonat uciderea a sute de oameni, însă în oraşul său natal era cunoscut pentru bunăvoinţa sa. Oamenii îi erau recunoscători că a adus medicamente pentru familiile satului sau că a construit drumuri. Acelaşi lucru se întâmplă în oraşele italiene.” În Campania, dacă nu oferă alimente, Camorra înmânează bani. Sume mici, de obicei de 50 de euro, scrie BBC. Obişnuiau să ceară bani, iar acum ei sunt cei care dau bani, spune Luigi Cuomo, preşedintele of SOS Imprese, o organizaţie care protejează afacerile mici de politici mafiote precum taxa de protecţie. „Oferă sume mici, dar vor cere ceva în schimb.”

    Marcello era la începutul lunii mai proprietarul unui restaurant din centrul oraşului Palermo pe care a trebuit să-l închidă în martie. Se aşteaptă atunci ca din clipă în clipă să primească o ofertă pe care nu o va putea refuza. Este foarte simplu, a povestit el. Un mafiot ciocăne la uşă şi se oferă să cumpere afacerea, atunci şi acolo. Urmează negocierea unui preţ, apoi cineva transferă o parte din bani în contul proprietarului afacerii. Restul banilor este predat în numerar. „Afacerea mea se scufundă”, se plângea atunci Marcello. „Şi când cineva îţi aruncă un colac de salvare, poţi alege fie să te îneci cu idealurile tale, fie să înoţi.” Dar mafia se va întoarce întotdeauna să ceară ce pretinde a fi al ei, spune Gaspare Mutolo, un fost mafiot sicilian care a devenit martor cheie în zeci de cazuri de crimă organizată.

     „Exact aşa lucram şi eu”, spune el. „Eram mereu fermecător. Păream generos. Nu mi-am arătat niciodată culorile adevărate. Dar ţineţi minte, am ucis mai mult de 20 de oameni.“ Mutolo a vorbit cu BBC dintr-o locaţie secretă unde se află sub protecţia poliţiei şi îşi petrece zilele pictând. Lucrările sale sunt adesea reprezentări ale tentaculelor mafiei care ajung în comunităţi. El spune că de fiecare dată când a ajutat o familie nevoiaşă nu-i pasă cine erau oamenii aceia. „Când copiii îţi plâng pentru că nu au mâncare pe masă sau dacă afacerea ta este pe punctul de a da faliment, nu te gândeşti la consecinţe când accepţi ajutor dintr-o direcţie greşită. Te gândeşti doar la supravieţuire.“

    Apoi, când se apropiau alegerile locale, el se ducea la oamenii pe care i-a ajutat şi le spunea: „Ciao, bella, mă mai ţii minte? Te-am ajutat când ai avut nevoie. Acum, eu am nevoie de tine. Şi tot ce îţi cer este să te duci la vot. Pentru acest candidat.“ Mutolo spune că mafia are suficienţi bani la îndemână pentru a-i cheltui în caz de criză. „Sunt mult mai eficienţi decât statul când vine vorba de ajutarea celor aflaţi la nevoie”, spune el. Antonio şi soţia sa Francesca deţin o măcelărie într-un mic oraş cu clădiri albe, specifice zonei mediteraneene, din Apulia. Când afacerea lor părea că se îndreaptă spre faliment, s-au pomenit că unul dintre clienţii lor obişnuiţi a intrat în magazin şi s-a oferit să-i ajute cu un împrumut. „Ne-am uitat unul în ochii celuilalt. Inimile noastre parcă au încetat să mai bată şi ne-am dat seama imediat ce se întâmplă“, a povestit Antonio.

    El şi soţia sa au refuzat oferta. Ştiau că astfel de credite sunt o afacere de bază a mafiei. Infractorii acordă împrumuturi şi apoi „începe o agonie lentă”, spune procurorul Gratteri. „Scopul final al mafioţilor nu este niciodată să facă un ban dintr-o afacere cinstită, ci să preia afacerea şi să o folosească pentru a spăla bani.“ De când a început carantina, o linie telefonică de asistenţă specială pentru ajutarea victimelor şantajului a înregistrat o creştere de 100% a plângerilor, majoritatea venite de la afaceri mici. „Dacă guvernul italian nu este capabil să-i ajute pe aceşti oameni, îi aruncă practic în braţele mafiei”, spune Attilio Simeone, care lucrează pentru linia de asistenţă.

  • Cum arată piaţa muncii în context pandemic. Munca a 60% dintre români a fost afectată de COVID-19

    Pentru aproape 60% dintre românii care sunt în baza de date a platformelor de recrutare BestJobs, eJobs, Hipo.ro şi Undelucram.ro, viaţa profesională a suferit transformări în ultima perioadă, fie că vorbim despre modificarea modului de lucru sau a locului din care îşi desfăşoară activitatea şi până la scăderi de salarii sau concedieri, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii platformelor de recrutare.

    Studiul arată că persoanele cel mai afectate de pierderea locului de muncă au între 45-54 ani, sunt din mediul rural şi oraşe medii sau au un nivel de educaţie mediu şi submediu. În acelaşi timp, şomajul tehnic a fost o măsură ce a afectat mai degrabă persoanele de gen feminin, din oraşe medii, cu educaţie medie.

    Pentru 27% dintre respondenţi nu s-a schimbat nimic la locul de muncă în ultimele luni, în timp ce, la polul opus, 19% şi-au pierdut locul de muncă, 16% sunt în şomaj tehnic, iar 23% şi-au văzut fie salariul sau beneficiile diminuate, fie norma de muncă redusă. Reducerile salariale au fost menţionate într-o proporţie mai mare de manageri, comparativ cu cei în funcţii de execuţie.

    Domenii precum IT/ telecom au fost afectate într-o mai mică măsură, în timp ce angajaţii din vânzări, producţie/ logistică sau turism/ alimentaţie au avut de înfruntat provocări de tipul pierderii locului de muncă, şomajului tehnic sau reducerilor salariale.

    După starea de panică de la începutul pandemiei, reprezentanţii platformelor de recrutare spun că observă o întreagă paletă de emoţii în rândul celor înregistraţi pe platformele de recrutare. Cel mai puternic resimţite sunt îngrijorarea (46%, mai mult în rândul femeilor), optimismul (40%) şi tensiunea (38%). Bărbaţii sunt mai rezistenţi în faţa acestui aflux emoţional, mai informaţi, mai pragmatici şi mai pregătiţi să privească optimist spre viitor. Femeile, pe de altă parte, sunt mai îngrijorate şi mai reţinute în ce priveşte construirea unui plan de adaptare. Persoanele care activează în producţie, deşi mai îngrijorate, sunt mai pragmatice şi optimiste. În acelaşi timp, cei care lucrează sau au lucrat în domeniul serviciilor sunt îngrijoraţi şi tensionaţi, dar au şi sentimentul că se află într-o poziţie privilegiată comparativ cu angajaţii din alte domenii.

    Indiferent de domeniul de activitate, cei cu o senioritate mai mare în muncă sunt mai pragmatici, mai privilegiaţi şi mai încrezători cu privire la viitorul lor.

    În ceea ce priveşte nivelul de senioritate şi modul în care sunt resimţite diferitele stări emoţionale, putem vedea că cei aflaţi la început de carieră au trăiri mixte, nu neapărat pozitive (plictiseală, singurătate, impulsivitate), în timp ce persoanele cu o experienţă de peste 5 ani sau aflate la nivel managerial se declară cu precădere pragmatice, chiar privilegiate (în cazul ultimei categorii).

    Bucureştiul este o ‚pasăre rară’ printre mediile de rezidenţă din România. Aici se înregistrează cel mai mare procent al celor care lucrează de acasă (65%) faţă de cei care au continuat să meargă la serviciu (22%). De asemenea, studiul a pus în evidenţă un clivaj major la nivelul întregii ţări între cei care au lucrat de acasă (femeile, tinerii între 18-34 de ani, persoanele cu educaţie superioară) şi cei care au continuat să meargă la serviciu, asigurând, practic, condiţiile de bază pentru ceilalţi de a putea să lucreze de acasă. Cei care au mers la serviciu au fost bărbaţii, angajaţii de peste 45 de ani, cei din mediul rural sau urbanul mic şi mediu, precum şi angajaţii cu educaţie primară şi medie. Provocările lucrului de acasă au fost diferite în funcţie de vârsta angajaţilor: dacă tinerii se plâng de lipsa unui program de masă şi izolare socială, cei mai maturi au avut provocări pe măsură: învăţarea unor deprinderi profesionale noi, gestionarea unei zile încărcate sau responsabilităţile familiale şi parentale.

    “Într-un mod poate incorect politic, aş putea spune că cei privilegiaţi au stat acasă, pe când cei defavorizaţi au mers la lucru pentru a face acest lucru posibil. #staiacasasalveazavieti nu este un drept pentru toată lumea, atâta vreme cât, parafrazându-l pe Orwell, unii sunt mai egali decît alţii. Unii au salvat vieţile celor de acasă mergând la lucru, ceea ce nu e valabil doar pentru personalul medical”, spune Alina Stepan, Country Manager Ipsos România.

     

    ‘Să revin la acelaşi loc de muncă?’ pare să fie o a doua întrebare, cel puţin la fel de legitimă, potrivit studiului derulat de platformele de recrutare.

    Aproape jumătate din cei care au lucrat de acasă (48%) spun că îşi doresc mult sau foarte mult să revină la locul de muncă, şi doar 18% spun că îşi doresc puţin sau foarte puţin să facă acest lucru. Cei care îşi doresc cel mai puţin să revină sunt tinerii între 25-45 de ani (nucleul dur al vârstei active de muncă), cei cu studii superioare şi angajaţii din Bucureşti. Cu toate acestea, tot aproape jumătate (49%) dintre românii care au lucrat de acasă spun că se simt inconfortabil sau foarte inconfortabil cu reluarea lucrului de la locul de muncă.

    Pentru viitor, cele mai stabile domenii sunt IT/ telecom, HR, marketing, căci angajaţii din aceste domenii nu intenţionează să îşi caute un loc de muncă în perioada următoare, în timp ce angajaţii din contabilitate-financiar, transporturi, turism, call centers caută activ noi joburi, chiar şi în afara domeniului în care lucrează în prezent.

    Pe de altă parte, informaţiile despre nivelul salariilor din piaţă (39%), existenţa cursurilor de perfecţionare a abilităţilor profesionale (38%) şi review-urile pozitive despre angajatori (33%) sunt cele mai importante trei aspecte pe care le pot adresa angajatorii care vor să atragă forţa de muncă.

    “Perioada pe care o traversăm reprezintă un test atât pentru angajatori, cât şi pentru angajaţi: fiecare trebuie să facă eforturi pentru a  supravieţui profesional în condiţii mai puţin obişnuite, posibil pe termen nedefinit. În contextul unui mediu de business instabil şi nesigur, este important să putem privi matur şi responsabil aceste schimbări şi să învăţăm să gestionăm optim ambiguitatea, aceasta devenind, practic, noua normalitate”, precizează Manuela Guţe, HR Senior Vice President la Ipsos.

    Studiul Ipsos s-a desfăşurat între 11-17 mai 2020 în rândul a 4.221 de români prezenţi pe platformele de recrutare BestJobs, eJobs, Hipo.ro şi Undelucram.ro. Respondenţii au fost invitaţi să participe la proiect de către fiecare platformă parteneră prin canalele proprii (newsletter, email, website). Vârsta participanţilor este între 18-55+ ani, cu o medie de vârstă de 39 de ani (mijlocul vârstei active de muncă). Participanţii provin din toate mediile de rezidenţă, au diferite niveluri de pregătire educaţională şi se află la niveluri diferite în carieră.

    Studiul a fost prezentat în premieră în cadrul webinarului ‘Viitorul pieţei muncii în România’.

     


     

  • Pandemia nu loveşte toate ţările la fel: Românii şi grecii sunt cei mai afectaţi din Europa în ceea ce priveşte bunăstarea financiară din cauza crizei coronavirusului

    Urmările economice ale pandemiei de Covid-19 afectează cel mai puternic bunăstarea financiară a românilor şi a grecilor, în timp ce locuitorii ţărilor scandinave sunt cel mai slab afectaţi, potrivit unui sondaj realizat în luna mai de recuperatorul de creanţe suedez Intrum, citat de Bloomberg.

    Aproape jumătate din respondenţi susţin că bunăstarea lor financiară este mai precară astăzi decât era în urmă cu şase luni.

    „Sondajul arată clar că preocupările oamenilor legate de propria stabilitate financiară s-au înmulţit”, a remarcat Mikael Ericson, directorul executiv al recuperatorului de creanţe Intrum.

    Sondajul Intrum a fost realizat în luna mai, iar în cadrul acestuia au fost intervievaţi 4.800 de persoane din 24 de ţări, cu un minim de 200 de respondenţi din fiecare ţară.

    O treime dintre respondenţi se aşteaptă ca bunăstarea lor fianciară să fie afectată în continuare în următoarele şase luni, în timp ce doar 23% dintre respondenţi se aşteaptă ca situaţia să se îmbunătăţească.

    În timp ce cumpărăturile online au prins avânt în ultimele luni, pe măsură ce au fost impuse măsuri de carantină în toată regiunea, „mare parte din aceste cumpărături sunt realizat prin credit, ceea ce alimentează expansiunea înregistrată pe partea de credit”, a explicat Ericson.

    Cu toate acestea, sondajul Intrum arată că o treime dintre cei intervievaţi au început să economisească mai mult şi au deveni mai atenţi în privinţa cheltuielilor.

    În cadrul sondajului Intrum, 54% dintre respondenţi au sesizat o scădere a veniturilor din gospodărie, ca rezultat al pandemiei de Covid-19.

    În acelaşi timp, aproape 40% economisesc mult mai puţin decât o făceau înainte de pandemie.

    Unul din cinci respondenţi a fost nevoit să acumuleze datorii pentru a acoperi o parte din cheltuielile vieţii de zi cu zi, în urma şocurilor economice.

  • Operatorul aerian Wizz Air anunţă un proces de restructurare: „Angajaţii care au părăsit compania au fost informaţi că înscrierea lor în procesul de recrutare va fi binevenită”

    În luna aprilie, operatorul aerian Wizz Air a anunţat într-un comunicat de presă că 1.000 de angajaţi, reprezentând 19% din forţa de muncă a companiei, vor fi disponibilizaţi. Totuşi, potrivit anunţurilor făcute de companie în ultimele zile, operatorul aerian mizează pe o expansiune puternică, cu 20 de baze noi planificate pentru deschidere în  anul curent.

    Printre bazele noi anuntate de companie se numara Salzburg, Tirana, Milano, Larnaca. Anterior, tot în luna mai, compania şi-a anunţat expansiunea pe aeroporturile din Viena şi Abu Dhabi.

    Odată cu lansarea noilor baze, Wizz Air  comunica noi sesiuni de recrutare: „Căutăm constant candidaţi veseli, energici şi optimişti pentru posturile de însoţitori de zbor din bazele aflate în Europa Centrală şi de Est”, spun reprezentanţii companiei pe pagina destinată recrutării noilor candidaţi.

    În luna aprilie, compania confirma că are un bilanţ contabil puternic şi bani cash în valoare 1,5 miliarde de dolari la finalul lui martie 2020, aceasta fiind una dintre cele mai bune poziţionări din industria aeriană. Totuşi, subsidiara din Regatul Unit a Wizz Air a primit şi un ajutor de stat în valoare de 300 de milioane de lire sterline de la Guvernul britanic.

    La solicitarea Business MAGAZIN, reprezentanţii Wizz Air au oferit un răspuns referitor la strategia în materie de recrutare a companiei:

    “Ca urmare a situaţiei cauzate de pandemia COVID-19, Wizz Air, ca orice altă companie aeriană, trece printr-un proces de restructurare în ceea ce priveşte operaţiunile companiei şi îşi reorganizează structura. Am anunţat recent trei noi baze în Milano Malpensa, Tirana şi Larnaca şi 51 de noi rute în reţeaua noastră. Datorită acestui fapt, unii dintre însoţitorii de zbor şi piloţii de la bazele existente vor fi relocaţi la noile baze şi, drept urmare, păstrăm procesul de recrutare pentru bazele din reţeaua noastră actuală. Angajaţii care au părăsit compania au fost informaţi că înscrierea lor în procesul de recrutare va fi binevenită.”

     

  • Vesti proaste pentru angajatii din România. Valul de concedieri a început: cel puţin 10% dintre corporatişti şi-ar putea pierde jobul începând cu a doua jumătate a anului din cauza recesiunii

    Scăderea economică alături de contractarea planurilor de afaceri vor duce la disponibilizări în marile companii în următoarele luni, potrivit datelor din piaţă. Cel puţin 10-20% dintre corporatişti şi-ar putea pierde locul de muncă, fiind vizaţi, ca de obicei, cei angajaţi în ultimul an, aceştia fiind recrutaţi pentru o creştere care nu va mai avea loc în viitorul apropiat.

    În clădirile de birouri din Capitală lucrează aproximativ 360.000 de angajaţi, iar primele estimări venite din piaţa de real-estate arată că 35.000-40.000 de locuri de muncă vor dispărea în acest an. „Credem că vom ajunge progresiv să lucrăm cu schimbul de acasă ori din altă locaţie, astfel încât circa 1/3 din salariaţi să nu se afle în clădirile de birouri.“. Piaţa birourilor din marile oraşe se află sub o presiune imensă în condiţiile în care mutările, extinderile sunt inexistente, iar reorganizarea companiilor va lăsa goale etaje întregi din turnurile de sticlă.

    Scăderea economică alături de contractarea planurilor de afaceri vor duce la disponibilizări în marile companii în următoarele luni, potrivit datelor din piaţă. Cel puţin 10-20% dintre corporatişti şi-ar putea pierde locul de muncă, fiind vizaţi, ca de obicei, cei angajaţi în ultimul an, aceştia fiind recrutaţi pentru o creştere care nu va mai avea loc în viitorul apropiat.

    „Sunt corporaţii care dau 20% din personal pentru că au realizat că pot avea aceeaşi productivitate, dar cu oameni mai puţini şi au ajuns inclusiv să lucreze în trei ture, de la 8 la 16.00, de la 10 la 18 şi de la 12 la 20, pentru a nu supraaglomera birourile. În plus, noile proiecte care ar fi trebuit să demareze în 2020 sunt deja întârziate“, spun surse din piaţa imobiliară.

    Stocul de spaţii de birouri moderne în Bu­cureşti este de 3,27 milioane de metri pă­traţi, un spaţiu total în care lucrează aproxi­mativ 360.000 de angajaţi, potrivit datelor CBRE Research. Mulţi corporatişti se vor întoarce în birouri abia în 2021, în contextul în care revenirea acum la birou ar presupune costuri suplimentare, iar prin prisma distan­ţării sociale pot reveni cel mult jumătate dintre corporatişti la birou fără investiţii majore.

    „Valul de concedieri este deja în curs. Cu toţii am urmărit numărul de contracte încetate, aşa cum a fost comunicat de autorităţi, dar nu au apărut noi cifre de la anunţul măsurilor de revenire, aşa că vom vedea dacă se menţine ritmul de 8-10 mii de contracte încetate/zi. După stabilizarea pe termen scurt, aşteptăm ca toate marile companii să opereze progresiv optimizări ale numărului de salariaţi, în funcţie de comenzi, de proiectele de digitalizare ori de diverse cerinţe la nivel de grup. Tendinţa pe care am observat-o este că firmele aleg să procedeze fie la plecări ţintite, cu acordul părţilor, fie la încetări individuale, în limita lunară permisă de legislaţie, astfel încât nu demarează concedieri colective. Dat fiind că avem o legislaţie permisivă pentru angajator, esenţial va fi ca aceşti oameni să primească sprijin, atât financiar, cât şi pentru a-şi găsi un loc de muncă. Piaţa va fi dificilă şi în continuare“, explică Raluca Pârvu, business manager în cadrul companiei de consultanţă BPI Group.

    Mai mult, companiile amână pentru ultimul trimestru al acestui an sau începutul anului 2021 pentru a reveni la birou, însă momentan acestea sunt estimări pe baza datelor actuale legate de evoluţia pandmiei.  „Abia în ultimul trimestru se estimează o revenire pe scară mai largă la birou, momentan marile corporaţii au ales să recheme circa 10% din personal, de multe ori pe bază de voluntariat. Desigur, e greu de crezut că se vor păstra pe termen lung atâtea sedii goale, aşa că vor urma cu siguranţă decizii strategice. Credem că vom ajunge progresiv să lucrăm cu schimbul de acasă ori din altă locaţie, astfel încât circa 1/3 din salariaţi să nu se afle în clădirile de birouri. Se vor dezvolta mai multe oferte de lucru integral la distanţă, au apărut deja anunţuri de recrutare în acest sens, dar este adesea vorba de centre de servicii şi centre de apel“, a spus Raluca Pârvu. Pe de altă parte, ea a subliniat că la nivel local doar 18% dintre salariaţi au lucrat de acasă în ultimele luni, România fiind pe ultimul loc la nivel european în ceea ce priveşte munca de acasă, conform unui studiu Eurofound.

    Creşterea puternică a numărului celor care lucrează de acasă, închiderea restauran­telor şi spaţiilor de retail de la parterul clădirilor vor pune presiune pe proprietarii proiectelor office. Mai mult, dacă până acum contractele se semnau de obicei pe cinci, şapte sau zece ani, de acum înainte aceste termene vor fi mai scurte, pentru o mai mare flexibilitate. Acest lucru va afecta direct şi preţul clădirilor, în condiţiile în care în formula de calcul perioada de închiriere are un cuvânt greu de spus.

  • Cele şase săptămâni în care Statele Unite au eşuat în lupta împotriva COVID-19: Numărul americanilor morţi din cauza virusului a depăşit numărul de decese cauzate de războaiele din Vietnam, Afghanistan şi Irak la un loc

    Pe măsură ce planeta face eforturi masive de diminuare a crizei generate de coronavirus, este important să ne concentrăm asupra începutului pandemiei.

    Preşedintele Trump a luat măsuri de controlare a numărului de infecţii încă de pe 31 ianuarie, când a fost interzis accesul în ţară pentru străinii care vizitaseră recent Republica Populară Chineză. Însă au durat şase săptămâni până să interzică călătoriile din Europa, celălalt epicentru al epidemiei, scrie BBC.

    „Va dispărea. Într-o zi, ca un miracol, va dispărea”, spunea preşedintele american la începutul anului. Între timp, virusul s-a răspândit într-o perioadă scurtă pe întreg teritoriul Statelor Unite.

    Strategia principală de controlare a numărului de infecţii este închiderea totală a comunităţilor. China a făcut prima dată acest lucru în Wuhan, iar apoi în regiunea Hubei. Ulterior, Italia a aplicat aceeaşi metodă în Lombardia – regiunea de nord a ţării şi, la scurt timp după, în toată ţara.

    Unii experţi compară perioadele de răspuns cu primele cazuri sau decese cauzate de virus. Germania, Marea Britanie şi Franţa au declarat starea de carantină la relativ scurt timp după primele decese, putând să înveţe din evenimentele care au avut loc în Italia.

    Într-un final, majoritatea statelor americane au implementat măsuri stricte de distanţare, acoperind aproximativ 92% din populaţia ţării. Având în vedere că Statele Unite sunt un stat federal, unde puterea nu este atât de centralizată, o carantină la nivel naţional este extrem de dificil de implementat.

    Însă principalul motiv pentru răspunsul încet al Statelor Unite a fost lipsa de informaţii în ceea ce priveşte gravitatea virusului.

    Pe 20 şi 21 ianuarie, Coreea de Sud şi SUA au raportat primele cazuri cu coronavirus. Patru zile mai târziu, Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) cerea aprobarea Administraţiei pentru Alimente şi Medicamente pentru un kit de testare a persoanelor suspecte de COVID-19. Între timp, Coreea de Sud începuse să distribuie kiturile pe întreg teritoriul ţării. 12 zile mai târziu, CDC-ul avea să facă acelaşi lucru, în timp ce Coreea de Sud începuse să dezvolte şi să distribuie echipamente de testare mai rapide. Două zile mai târziu, CDC-ul declara că testele sunt defecte, iar pe 29 februarie, doar trei din peste 100 de laboratoare americane deţineau teste aprobate de CDC.

    Până pe 8 martie, la şase săptămâni după ce a fost raportat primul caz, au fost testaţi doar 3.000 de oameni, adică 1 din 100.000 de cetăţeni – comparativ cu 1 din 342 în Coreea de Sud. La mijlocul lunii, SUA testaseră 31 din 100.000 de oameni.

    Pe 15 aprilie, SUA au depăşit Coreea de Sud în ceea ce priveşte rata de testare. Însă faptul că primele săptămâni au fost total pierdute a avut consecinţe serioase asupra răspunsului administraţiei Trump.

    Nu există ţară care să fie avut o strategie perfectă în situaţia de faţă. Însă unele state au reuşit să menţină numărul de decese la un nivel cât mai scăzut. Prin contrast, au murit mai mulţi americani din cauza COVID-19 decât în urma războaielor din Vietnam, Afghanistan şi Irak la un loc.

    Astfel, Statele Unite au ratat în primele săptămâni o mulţime de oportunităţi de controlare a numărului de infecţii şi de salvare a unui număr mai mare de vieţi.

     

  • Izolare la capsulă

    Capsula, scrie The Telegraph, seamănă a ou, căsuţă în copac sau capsulă de pe o navă spaţială, în funcţie de imaginaţia privitorului, şi este confecţionată din lemn, la comandă, de compania Podmakers, printre ai cărei fondatori se numără un inginer specializat în proiectarea căsuţelor în copac.
    Un Escape Pod măsoară cam 3,3 pe 7 metri, costă mai bine de 20.000 de euro şi este confecţionat manual din lemn şi personalizat în funcţie de dorinţa clientului. Unii îl folosesc pe post de spaţiu de dormit şi joacă pentru copii şi prietenii acestora, alţii pe post de spaţiu de vizionare de filme ori birou sau cameră de relaxare în grădină. Mai nou, există persoane care şi-au găzduit în capsulele de salvare membri ai familiei care erau nevoiţi să stea în izolare din cauză că erau suspecţi de infectare cu noul coronavirus. 

  • Încă o companie mare concediază sute de oameni din cauza pandemiei şi anunţă că alte câteva mii de angajaţi rămân fără loc de muncă. „Sunt vremuri dureroase”

    Ryanair, cel mai mare operator low-cost european a confirmat vineri, 15 mai, că şi-a redus numărul de angajaţi din sediile companiei din Dublin, Stansted (Marea Britanie), Madrid şi Wrocław (Polonia) cu 250 de persoane, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Aceştia nu se vor întoarce la muncă pe 1 iunie, când birourile Ryanair se redeschid, din cauza declinului traficului aerian cu care se confruntă grupul anul acesta.

    Ryanair Airlines a operat cu mai puţin de 1 % din capacitatea normală de zbor în aprilie, mai şi iunie, iar săptămâna aceasta a anunţat că în luna iulie vor opera la 40% din capacitate. Ryanair se aşteaptă să transporte mai puţin de 100 de milioane de pasageri tot anul, cu mai mult de 35% mai puţin decât ţinta pentru anul care se încheie în martie 2021.

    „Sunt vremuri dureroase pentru Ryanair, pentru echipajul de zbor şi pentru oamenii care ne susţin operaţionile din birourile aflate în Dublin, Stansted, Madrid şi Wroclaw. Ne vom întoarce la birou din 1 iunie, dar nu vom avea nevoie de acelaşi număr de angajaţi în echipele de suport ale companiei într-un an în care vom transporta mai puţin de 100 de milioane de pasageri, în contextul în care aveam bugetat transportul a 155 de milioane de pasageri.

    (…) Aceste pierderi de job au fost comunicate personal membrilor echipelor săptămâna aceasta şi ei nu se vor întoarce în birourile din oraşele menţionate pe 1 iunie. Continuăm să ne întâlnim cu sindicatele piloţilor şi echipajelor de zbor pentru a finaliza 3.000 de concedieri şi reduceri de salarii cu 20% pe măsură ce ne întoarcem la operarea cu aproximativ 40% din capacitatea de zbor din iulie încolo.

    Ryanair se confruntă cu o competiţie intensă a preţurilor în Europa, suntem forţaţi să concurăm cu operatori de stat care au primit ajutoare de stat de peste 30 de miliarde de dolari de la Guverne şi care vor putea să vândă bilete la preţuri reduse ca urmare a acestor ajutoare de stat ilegale. Vor urma mai multe anunţuri referitoare la concedieri şi tăieri de salarii până la finalul lunii mai pe măsură ce vor evolua lucrurile referitoare la restricţiile de zbor”, a declarat Darrel Hughes, responsabil cu personalul în cadrul grupului Ryanair, în comunicatul de presă transmis recent.

     

  • Concurs de băuturi online

    Acestea au organizat un concurs între barmanii lor, care prezintă pe pagina de Instagram a patronului cocteiluri create de ei, câştigătorii fiind cei care acumulează cele mai multe voturi din partea publicului. Voturile însă se acordă sub forma unor comenzi pentru respectivele băuturi, internauţii având la dispoziţie chiar şi un borcan virtual pentru bacşişuri, unde pot lăsa bacşiş direct pentru barmanul preferat. Borcanul virtual s-a dovedit atât de popular, încât lista de „destinatari” s-a mărit, pe ea fiind incluşi şi angajaţi de la concurenţă pe care publicul doreşte să-i recompenseze cumva.