BusinessMagazin

Tag: cautare

  • O pată de culoare

    Soluţia ar putea-o reprezenta curelele, scrie Wall Street Journal, tot mai mulţi producători de astfel de accesorii începând să ofere unele vesele confecţionate din piele sau nailon împletite care li se potrivesc şi celor care nu caută un aspect ţipător. Companii ca Stussy sau Bottega Veneta, dar nu numai, au în ofertă asemenea curele, care au avantajul că se potrivesc şi la ţinute elegante, dar şi la ţinute sport.

  • Care sunt soluţiile luate de principalele bănci din România pe timp de pandemie şi la ce trebuie să fiţi atenţi

    Izbucnirea crizei coronavirusului şi răspândirea sa globală începând din februarie 2020 au adus provocări semnificative imediate pentru societate şi riscuri pentru perspectivele economice. Deşi amploarea pe termen lung a şocului economic încă nu poate fi cuantificată, este probabil ca activitatea economică să se restrângă, după cum a avertizat şi Autoritatea Bancară Europeană. La începutul crizei coronavirusului au apărut în prim-plan recomandări ale bancherilor locali adresate clienţilor de a folosi aplicaţiile de mobile şi online banking şi de a nu face vizite în agenţii decât dacă este strict necesar şi cu respectarea regulilor privind distanţa faţă de alte persoane  sau numărul de persoane dintr-o încăpere.
    Însă, pandemia de coronavirus, care impune nu doar carantină şi izolare la domiciliu, ci şi internare pentru persoanele contaminate care au forme mai grave, sau chiar pierderea locurilor de muncă, pune şi clienţii care au credite la bănci în imposibilitatea obiectivă de a-şi achita ratele la împrumuturi. Astfel, băncile au început să creeze proceduri speciale pentru a face faţă acestor situaţii.
    Bancherii au venit cu soluţii individuale şi au decis în cele din urmă să amâne ratele la creditele persoanelor fizice cu 1, 2 sau 3 luni, în timp ce pentru companii s-au gândit să prelungească liniile de finanţare cu câteva luni luni sau chiar să reducă cu până la 100% ratele la creditele corporate pentru mai multe luni. De exemplu, Banca Transilvania, cea mai mare bancă de pe piaţa românească, a anunţat un prim set de măsuri imediate pentru susţinerea IMM-urilor şi a companiilor care lucrează cu banca şi sunt afectate de actualul context al pandemiei de coronavirus. Măsurile sunt reducerea până la 100% a ratelor de credit ale firmelor pentru următoarele 6 luni, „acolo unde se justifică şi analizând impactul imediat şi pe termen mediu”.
    În cazul persoanelor fizice, Banca Transilvania a decis să le dea posibilitatea clienţilor afectaţi de criza coronavirusului să amâne până la 3 rate pentru credite. Din punct de vedere operaţional, implementarea soluţiilor de amânare prevede prelungirea perioadei de creditare, fără niciun fel de costuri suplimentare, cu numărul de luni aferent. Excepţie este creditul Prima casă, unde amânarea înseamnă redistribuirea ratelor lunare amânate pe perioada rămasă de creditare, în contextul actual al legislaţiei. Banca a pregătit fluxuri de lucru care să elimine deplasarea clienţilor la bancă. „Băncile pot juca un rol semnificativ în propagarea comportamentelor responsabile din punct de vedere social şi economic. Împreună cu Guvernul României, Banca Naţională a României şi cu marile companii private din economie putem lua iniţiativele de care societatea are nevoie. Pe lângă măsurile de susţinere care vor fi implementate, Banca Transilvania se va plia pe planurile de susţinere ale altor bănci în cazul clienţilor comuni, acolo unde BT nu este banca principală, deoarece în acest mod poate fi susţinut un număr mai mare de firme româneşti. Banca Transilvania invită la cooperare în cadrul ecosistemului de business românesc în egală măsură băncile şi companiile. Este importantă inclusiv susţinerea reciprocă între companii pentru ca impasul generat de perioada actuală să fie depăşit cu impact cât mai mic posibil“, a declarat Ömer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania.
    BCR, a doua cea mai mare bancă de pe piaţa locală, a arătat într-o primă fază că are soluţii concrete de reorganizare financiară a relaţiei cu banca, în funcţie de situaţia individuală, precum perioadă de graţie de trei luni la plata ratelor de credit, reducerea ratei la credit pe o perioadă limitată de timp şi extinderea perioadei de derulare a creditului, pentru a diminua suma lunară de plată, aceste soluţii putând să fie folosite de clienţi şi în contextul pandemiei de coronavirus. BCR a transmis că are pregătită deja o procedură specială pe care a mai utilizat-o într-un mod similar şi în perioada 2009-2015, când peste 200.000 de clienţi ai băncii au beneficiat de refinanţări, restructurări sau ajustări de costuri. În plus, această procedură permite gestionarea clienţilor de la distanţă, inclusiv cu semnarea de acte adiţionale, dacă aceştia nu se pot deplasa sau sunt blocaţi în anumite ţări sau zone. În cazul clienţilor persoane fizice de la Raiffeisen Bank care au credite în derulare, „majoritatea” au deja o clauză prevăzută în contract prin care pot să opteze pentru o pauză de până la 3 luni la plata ratelor. ING Bank a decis să amâne până la 2 luni ratele persoanelor fizice afectate tranzitoriu de coronavirus. Pentru IMM-uri şi microcompanii, banca prelungeşte liniile de credit cu 3 luni.
    Banca Românească, controlată de EximBank, oferă clienţilor posibilitatea de a amâna plata ratelor la creditele datorate pe o perioadă de 2 luni. Iar CEC Bank, cea mai mare instituţie de creditare controlată de statul român, amână oficial pentru o lună plata ratelor la toate creditele acordate persoanelor fizice, pe fondul epidemiei de coronavirus care transmite şocuri în întreaga economie.
    Băncile au solicitat BNR, în contextul crizei coronavirusului, modificarea reglementărilor pentru ca amânarea plăţii ratelor la creditele aflate în derulare să fie considerată excepţională şi să nu deterioreze profilul de risc al clienţilor şi aceste împrumuturi să nu intre la categoria creditelor cu probleme pentru care băncile trebuie să constituie provizioane, antrenând creşterea cerinţelor de capital. „Instituţiile bancare caută soluţiile tehnice individuale şi legale pentru a veni în întâmpinarea nevoilor clienţilor viabili, de la caz la caz, privind plata ratelor aferente creditelor aflate în derulare. Pentru a putea implementa o astfel de măsură în sprijinul clienţilor care se confruntă cu probleme de lichiditate generate de efectele pandemiei de COVID-19 este necesar ca, în urma analizei făcute cu reglementatorii şi auditorii, astfel de măsuri acordate de bănci în condiţii excepţionale să nu conducă la deteriorarea profilului de risc pentru clienţii şi expunerile respective, potrivit reglementărilor europene şi naţionale în ceea ce priveşte riscul de credit“, au anunţat Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR). ARB şi CPBR au dat asigurări că vor continua să propună măsuri suplimentare pentru a sprijini consumatorii, companiile şi economia locală, însă „cu menţiunea ca facilităţile ce ar putea fi acordate de bănci clienţilor care întâmpină dificultăţi financiare temporare, de la caz la caz în funcţie de situaţia individuală, să nu conducă la creşterea cerinţelor de capital şi a expunerilor neperformante“.

    Ce măsuri au luat băncile din România în contextul pandemiei globale (până la 18.03.2020)


    Banca Transilvania, cea mai mare bancă de pe piaţa românească, a anunţat un prim set de măsuri imediate pentru susţinerea IMM-urilor şi a companiilor care lucrează cu banca şi sunt afectate de actualul context al pandemiei de coronavirus. Măsurile sunt reducerea până la 100% a ratelor de credit ale firmelor pentru următoarele 6 luni, „acolo unde se justifică şi analizând impactul imediat şi pe termen mediu”. De asemenea, documentaţia în baza căreia se vor aplica facilităţile pentru clienţi este minimală, tocmai pentru a evita birocraţia şi deplasările, potrivit informaţiilor transmise de bancă. Banca Transilvania susţine că va coopera cu celelalte bănci, în interesul clienţilor creditaţi, acolo unde firmele au credite la mai multe instituţii financiare. Pe palierul persoanelor fizice, Banca Transilvania a decis să dea posibilitatea clienţilor afectaţi de criza coronavirus să amâne până la 3 rate pentru credite. Din punct de vedere operaţional, implementarea soluţiilor de amânare prevede prelungirea perioadei de creditare, fără niciun fel de costuri suplimentare, cu numărul de luni aferent. Excepţie este creditul Prima casă, unde amânarea înseamnă redistribuirea ratelor lunare amânate pe perioada rămasă de creditare, în contextul actual al legislaţiei. Banca a pregătit fluxuri de lucru care să elimine deplasarea clienţilor la bancă. Banca Transilvania a anunţat prelungirea perioadei de graţie pentru clienţii cu carduri de credit până în 25 mai. BT a început, de asemenea, preluarea solicitărilor de amânare la plata ratelor pentru clienţii cu credite imobiliare care au dificultăţi financiare cauzate de actualul context.


    ING Bank, sucursala locală a grupului olandez cu acelaşi nume, a decis să amâne până la 2 luni plata ratelor la credite pentru clienţii persoane fizice cu credite de nevoi personale şi imobiliare care sunt afectaţi în mod tranzitoriu de pandemia de COVID-19 şi care solicită în mod direct măsuri de sprijin. Durata creditului va fi extinsă în concordanţă, pentru a păstra acelaşi nivel pentru ratele lunare. Pe de altă parte, pentru clienţii persoane fizice care resimt un impact direct şi de durată prin circumstanţe ca pierderea locului de muncă sau probleme grave de sănătate, ING Bank susţine că va încerca să găsească pentru fiecare caz în parte soluţia potrivita reeşalonării creditului. Pentru IMM-uri şi microcompanii, care se preocupă de două ori mai mult în aceste zile – şi pentru familia lor, şi pentru afacerea lor – ING va înlesni aprobarea reînnoirii pe 3 luni a facilităţilor de finanţare a capitalului circulant, fără a fi nevoie ca ei să se prezinte la bancă. Măsura se aplică clienţilor cu scadenţă la facilităţile de credit în următoarele 3 luni şi care nu se află deja într-un proces de remediere sau de restructurare a creditelor existente. „În cazul unei afectări semnificative a businessului în contextul pandemiei COVID-19, în care măsura de mai sus nu este suficient de acoperitoare, rugăm clienţii aflaţi într-o astfel de situaţie să ne contacteze, pentru a identifica cele mai potrivite soluţii.” De asemenea, referitor la informarea trimisă către IMM-uri în data de 11.03.2020, privind modificarea comisioanelor percepute comercianţilor pentru încasările la POS de la 1 aprilie 2020, ING a transmis că a decis amânarea cu 3 luni a implementării acestei măsuri, dat fiind contextul COVID-19. „Dorim să subliniem faptul că acest comision nu afectează în niciun fel comisioanele plătite de persoanele fizice.”


    BCR, a doua cea mai mare bancă de pe piaţa locală, are soluţii concrete de reorganizare financiară a relaţiei cu banca, în funcţie de situaţia individuală, precum perioadă de graţie de trei luni la plata ratelor de credit, ·reducerea ratei la credit pe o perioadă limitată de timp şi extinderea perioadei de derulare a creditului, pentru a diminua suma lunară de plată, aceste soluţii putând să fie folosite de clienţi şi în contextul pandemiei de coronavirus.
    BCR are pregătită deja o procedură specială pe care a mai utilizat-o într-un mod similar şi în perioada 2009-2015, când peste 200.000 de clienţi ai băncii au beneficiat de refinanţări, restructurări sau ajustări de costuri. În plus, această procedură permite gestionarea clienţilor de la distanţă, inclusiv cu semnarea de acte adiţionale, dacă aceştia nu se pot deplasa sau sunt blocaţi în anumite ţări sau zone. În cazul întreprinderilor mici şi mijlocii, în linie cu autorităţile de reglementare, BCR va prelungi facilităţile de creditare pentru capital de lucru care au scadenţă până la sfârşitul lunii iunie, astfel încât să le ajute să îşi desfăşoare activitatea normal în această perioadă dificilă.


    BRD-SocGen a treia cea mai mare bancă de pe piaţa românească, a anunţat măsurile luate pentru susţinerea clienţilor săi în contextul crizei coronavirus care constau în amânarea plăţii a trei rate pentru clienţii persoane fizice şi prelungirea cu 3 luni a duratei facilităţilor pentru micro-întreprinderi. BRD oferă pentru clienţii persoane fizice ale căror venituri sunt afectate temporar de efectele pandemiei de Covid-19, proceduri de amânare la plată pentru 1-3 rate, în concordanţă cu nevoile lor.
    Pentru micro-companii (companii cu cifra de afaceri sub 1 mil.  euro) şi clienţii persoane fizice autorizate (PFA) care sunt afectaţi temporar de efectele pandemiei de Covid-19, BRD a pregătit măsuri de sprijin care susţin continuarea fără întreruperi a activităţii, aplicate la cerere, în funcţie de situaţia individuală a acestora. Astfel, BRD prelungeşte cu 3 luni facilităţile de credit pe termen scurt care expiră în următoarele 3 luni şi amână ratele împrumuturilor pe termen mediu şi lung, pentru o perioadă de până la 3 luni.


    Raiffeisen Bank
    În cazul clienţilor persoane fizice de la Raiffeisen Bank care au credite în derulare, „majoritatea” au deja o clauză prevăzută în contract prin care pot să opteze pentru o pauză de până la 3 luni la plata ratelor.
    În acelaşi timp, pentru clienţii care nu au o astfel de opţiune, dar au dificultăţi temporare la plata ratelor, banca va găsi soluţii individualizate. Raiffeisen roagă  clienţii să utilizeze aplicaţiile de mobile şi online banking şi să nu meargă în agenţii decât dacă este strict necesar. În ceea ce priveşte corporate şi IMM, Raiffeisen discută de la caz la caz cu clienţii pentru a înţelege situaţia lor şi a stabili soluţii, „cu prioritate pentru companiile din industrie cel mai afectate pe termen scurt”. Pentru clienţii persoane juridice, banca a eliminat comisioanele pentru plăţile la POS-uri până la 30 aprilie 2020.


    Banca Românească
    Clienţii persoane fizice de la Banca Românească pot beneficia de suspendarea temporară, de până la 2 luni, a plăţii ratelor datorate. Astfel, pentru credite ipotecare, consum cu ipotecă, sau nevoi personale, pe baza solicitărilor clienţilor făcute prin call center, plata ratelor poate fi amânată pentru una sau două luni. Acest lucru înseamnă că ratele nu vor deveni scadente în perioada solicitată. Măsurile sunt luate în contextul eforturilor depuse de întreaga comunitate din România şi de autorităţi pentru prevenirea infecţiei cu coronavirus şi are în vedere limitarea deplasărilor clienţilor Băncii Româneşti în sucursale.  Această facilitate este acordată tuturor clienţilor persoane fizice, indiferent de situaţia lor, nu doar celor aflaţi în autoizolare la domiciliu sau în carantină, susţine Banca Românească. Pentru clienţii care deţin unul dintre produsele Card de credit MasterCard Standard sau Card de credit MasterCard Gold, Banca Românească extinde automat, până pe 15 mai 2020, perioada de graţie. Facilitatea este acordată tuturor clienţilor persoane fizice, indiferent de situaţia lor, nu doar celor aflaţi în autoizolare la domiciliu sau în carantină“, transmit reprezentanţii băncii.


    CEC Bank, cea mai mare instituţie de creditare controlată de statul român, amână oficial pentru o lună plata ratelor la toate creditele acordate persoanelor fizice, pe fondul epidemiei de coronavirus care transmite şocuri în întreaga economie. Amânarea ar consta în faptul că sumele pe care nu le poţi achita luna aceasta trebuie plătite luna următoare, odată cu rata obişnuită, potrivit unor surse. Măsura se aplică automat tuturor clienţilor care nu dispun în conturile deschise la bancă, la data scadenţei, de sumele aferente plăţii ratelor la credite şi limite de credit prin carduri, fără a fi necesare demersuri suplimentare şi este valabilă pentru toate creditele pentru locuinţe, pentru consum sau pentru limite de credit prin carduri. În acelaşi timp, banca sfătuieşte clienţii care au acces la soluţii de plăţi la distanţă (internet banking sau/şi mobile banking), să îşi ramburseze ratele chiar şi în această perioadă, având în vedere că la următoarea scadenţă vor avea o presiune mai mare asupra bugetului, având de rambursat şi rata amânată, şi rata scadentă din luna respectivă.

  • Ce bijuterii mai poartă bogaţii lumii

    Dacă în anii ’20 ai secolului trecut s-a purtat Egiptul, în prezent, scrie Telegraph, se poartă India, sursa de inspiraţie reprezentând-o podoabele suveranilor acesteia.
    Casa Amrapali din Jaipur a lansat bijuterii în formă de flori de lotus, în timp ce casa Santi a profitat de colecţia creatorului Krishna Choudhary, veche de generaţii, încă de vremea ultimilor suverani ai Imperiului Mogul, reutilizând vechile pietre preţioase în bijuterii noi cu design contemporan şi mai puţin încărcat decât ceea ce se purta cu sute de ani în urmă.
    La Cartier, în seria Tutti Frutti s-a lansat colierul Maharajah, o combinaţie de culori vii obţinute în parte cu smaralde şi rubine, de şiragurile care vin la baza gâtului fiind prins un canaf format din nu mai puţin de 19 smaralde. Colierul face parte din seria bijuteriilor transformabile ale casei Cartier, putând fi purtat în mai multe feluri. Tot la inspiraţie indiană ar putea fi încadrat şi pandantivul cu diamante şi turmaline Woodland, al casei Boodles, a cărui formă de cupolă întoarsă duce cu gândul la Taj Mahal. 

  • Cum să salvezi un ziar

    După ce au preluat anul trecut The Big Bend Sentinel, din oraşul Marfa, un săptămânal fondat în 1926, care de-abia se susţinea din abonamente şi publicitate, noii săi proprietari s-au gândit să-l ajute să se finanţeze cu un local. A apărut astfel Sentinel, un cafe-bar unde se pot aduna localnicii să lucreze, iar turiştii să se relaxeze, în care proprietarii publicaţiei vând băuturi, iar mâncarea este asigurată de bucătari care închiriază bucătăria. Redacţia funcţionează într-o încăpere alăturată, uneori jurnaliştii ieşind să lucreze şi ei în local. Mai mult, Sentinel poate fi închiriat şi pentru evenimente, solicitările în acest sens fiind discutate la şedinţele de sumar. 

  • Defectul ascuns al WhatsApp care te poate face să renunţi la folosirea aplicaţiei

    WhatsApp este una dintre cele mai populare aplicaţii folosite în prezent, cu peste 1,5 miliarde de utilizatori. În perioada recentă, au început să apară mai multe întrebări despre tehnologia de încriptare a aplicaţei.
    De exemplu, un specialist al publicaţiei internaţionale Forbes a scris despre faptul că chaturile de pe WhatsApp pot fi găsite cu uşurinţă datorită faptului că motorul de căutare Google indexa inkuri către conversaţii ce se presupunea că sunt private.

    Specialişti în intimitatea online s-au revoltat după ce s-a descoperit că numere de telefon ale 48 de participanţi dintr-un grup de chat între organizaţii non-guvernamentale acreditate de Naţiunile Unite au fost dezvăluite.
    Din senin însă, linkurile către conversaţii nu au mai fost disponibile pe Google. O sursă a Forbes a declarat că acesta este un efect al unei schimbări tacite făcute de proprietara WhatsApp, Facebook, în ideea de a împiedica indexarea conversaţiilor de către Google.

    A fost o mişcare binevenită, chiar dacă a fost una făcută fără transparenţă. Totuşi, linkurile către chaturile WhatsApp sunt în continuare disponibile pe alte motoare de căutare. Mai rău, Facebook a declarat cercetătorului din securitate care a descoperit această problemă, demumit in online HackrzVijay, că problema este „decizie intenţionată referitoare la produs şi administratorii de grupuri „pot să invalideze linkul dacă îşi doresc asta”.

    Problema nu va dispărea prea curând – jurnalistul axat pe multimedia al publicaţiei germane Deutsche Welle, Jordan Wildon, unul dintre cei care au descoperit această problemă, a aratat săptămâna aceasta că peste 60.000 de grupuri sunt în continuare accesibile online. Articolul detaliază modul în care un cercetătpr în securitate, Lav Kumar, a descoperit că informaţia era în continuare disponibilă publicului larg în arhivele publice ale internetului. Wildon a testat la întâmplare peste 1.000 de linkuri şi a descoperit că jumătate dintre acestea erau chat-uri active.

    „Chiar şi fără să te alături activ unui grup, numele acestuia, imaginea şi numărul de telefon al creatorului acestuia sunt disponibile pentru toată lumea”, reiese din articol. Mai rău decât atât, „este posibil să vezi numerele de telefon a până la 256 de participanţi, precum şi alte informaţii şi adăugarea numerelor contactelor unei persoane poat esă dezvăluie numele lor în aplicaţie.”

    WhatsApp a declarat pentru DW: „Arătăm toate numerele în grupuri pentru siguranţa oamenilor, astfel încât să ştie cine va primi mesajele.” Marile organizaţii au început deja să nu mai folosească atât de mult WhatsApp – dacă foloseşti funcţia de grup pentru chaturi la locul de muncă, devii vulnerabil – unele companii din UE ii instruiesc deja pe angajaţi să folosească Signarl, o altă aplicaţie, destinată conversaţiilor în siguranţă; la fel este şi Wickr.

     

  • Cum afectează piaţa muncii joburile care acum 20 de ani nu existau şi pe care acum le caută tot mai multă lume. „Vreau să muncesc doar câteva ore pe zi sau în weekend”

    • Vreau să muncesc doar câteva ore pe zi sau în weekend – pot să fac ridesharing sau livrări la domiciliu.
    • Am acumulat deja suficientă experienţă în carieră şi în viaţă încât pot să o împărtăşesc şi altora – mă fac speaker motivaţional.
    • Sunt carismatic şi îmi place să filmez – pot să îmi fac un vlog şi să trăiesc din asta – la orice vârstă.
    • Îmi place să călătoresc – pot să fiu plătit pentru această pasiune ca blogger de călătorii.

    Lista joburilor prezentului este deschisă, cu noi roluri care se adaugă acesteia pe măsură ce economia colaborativă se dezvoltă. Care sunt transformările prin care trece piaţa muncii odată cu avalanşa joburilor noi?

    Tehnologia şi-a pus amprenta în toate domeniile, iar dacă sunt oameni care spun că noile tehnologii şi digitalizarea elimină anumite meserii, antreprenori, oameni de afaceri şi specialişti în resurse umane spun că tot tehnologia dă viaţă altor joburi. Astfel, prin dezvoltarea tehnologiei s-a conturat economia colaborativă, care defineşte sistemul socio-economic clădit pe conceptul folosirii în comun a resurselor fizice şi umane. Un avantaj al economiei colaborative, din punct de vedere concurenţial, constă în faptul că existenţa platformelor colaborative conduce la intrarea pe piaţă a unor noi actori economici, ceea ce generează o ofertă mai mare şi mai variată, atât de locuri de muncă, cât şi de servicii. Business MAGAZIN împreună cu OLX au organizat clubul „Joburi noi, meserii vechi”, în cadrul căreia antreprenori din domeniile colaborative, oameni de afaceri şi specialişti de HR au discutat despre viitorul noilor joburi şi despre potenţialul de dezvoltare al economiei colaborative.

    Noile joburi – livrator la domiciliu, şofer de ride-sharing, vlogger, influencer sau youtuber – au început să-şi creioneze piaţa deja de câţiva ani şi în România, iar factorii ce stau la baza dezvoltării acestor domenii sunt veniturile suplimentare şi programul flexibil.

    Antreprenorii care au pus bazele unor aplicaţii precum Glovo, Bolt, Free Now, dar şi specialişti în resurse umane prezenţi în cadrul conferinţei „Joburi noi, meserii vechi”, organziată de Business Magazin în parteneriat cu OLX, spun că în următorii cinci ani trei din zece angajaţi vor lucra în economia colaborativă, segment de piaţă dezvoltat de aceste aplicaţii care practic intermediază cererea şi oferta de pe piaţă.

    „Economia colaborativă va creşte ca pondere, iar din totalul celor 5 mili­oane de angajaţi cel puţin 25% vor lucra în economia colaborativă în următorii cinci ani. Dar trebuie să luăm în calcul schimbările legislative şi alte fluctuaţii”, a spus în cadrul conferinţei Andrei Frunză, CEO al Free Now (fosta Clever).

    Termenul „economie colaborativă“ (sharing economy sau gig economy) a prins rădăcini încă de la începutul anilor 2000, odată cu înfiinţarea noilor modele de afaceri, precum Uber, Airbnb, Glovo, Bolt, Free Now. Însă conceptul consumului colaborativ a devenit din ce în ce mai popular în ultimii ani, când companiile de profil au început să se dezvolte şi să atragă din ce în ce mai mulţi oameni – atât la nivel de salariaţi, cât şi la nivel de clienţi – prin anunţurile publicate pe platforme de recrutare, precum OLX şi nu numai.

    Cititi aici maiterialul integral 

  • A dat lovitura! Afacerea din România care dă peste cap toate calculele: Te costă o nimica toată să produci, dar un kilogram se vinde cu 25.000 de dolari!

    Cel mai scump ardei iute din lume este cultivat în imediata apropiere a Timişoarei de unul dintre foştii viceprimari ai oraşului. Adrian Orza, actual consilier local independent din Timişoara, mare pasionat de agriculturã bio, în special de ardei iuţi, crede că a dat lovitura.

    Timişoreanul a reuşit să obţină primele răsaduri de ardei iuţi din soiul Aji Charapita, considerat cel mai scump ardei din lume. Conform siteurilor de specialitate, un kilogram de Aji Charapita costă între 11.000 şi 25.000 de dolari. “L-am primit de la o cunoştinţă de peste ocean, o timişoreancă plecată de ceva ani în America şi care ştie despre pasiunea mea pentru soiuri vechi şi ciudate.

    E prima dată când încerc. Am văzut că au germinat foarte puţine, semn că sunt valoroase”, spune Adrian Orza. Ardeii provin din Peru, iar de abia de câţiva ani au început să fie cultivaţi şi în Europa, însă cu mare dificultate, pentru că se adaptează foarte greu la alte condiţii climaterice, informează Rador.

    Aji Charapita are forma unor boabe de mazăre şi, pe cât este de mic, pe atât este de iute. Acest soi de ardei este foarte căutat de restaurantele de lux care îl preferă sub formă de pudră de boia. “Am înţeles că sunt unii cultivatori în Europa care livrează în restaurante de lux pentru că se caută arome deosebite. Sunt şi destul de iuţi, dar se pare că au o aromă deosbită”, mai spune Orza.

    Pe lângã Aji Charapita, Adrian Orza a reuşit sã obţină răsaduri şi de la un soi de ardei foarte rar. Adrian Orza cultivă în sera sa de la Şag, printre cele mai inedite soiuri de ardei iuţi, şi renumitul Carolina Reaper – ultimul campion mondial în domeniu, cel mai iute ardei din lume pe scara Scoville, scrie descopera.ro

  • Cine vrea să conducă un portofoliu de 1.200 mld. dolari? Se caută şef pentru Fondul Suveran al Norvegiei, cel mai mare din lume

    Fondul Suveran al Norvegiei, un colos cu active de peste 1.200 mld. dolari, îşi caută un nou şef după ce Yngve Slyngstad îşi încheie mandatul de peste un deceniu.

    Perioada limită pentru depunerea aplicaţiilor în vederea angajării s-a încheiat vineri, iar Norvegia aşteaptă acum să afle cine va conduce una dintre cele mai importante instituţii ale ţării, potrivit FT.

    Pe hârtie, jobul nu sună impresionant încât este prezentat drept şefia Norges Bank Investment Management, o divizie a băncii centrale din Norvegia. Practic, cine ocupă această poziţie conduce cel mai mare fond suveran din lume.

    De când a fost fondat pentru a gestiona câştigurile industriei petroliere norvegiene în urmă cu un sfert de secol, Fondul Suveran a crescut de la o ciudăţenie de 200 milioane dolari la un mamut de investiţii cu active de 1.200 miliarde dolari. Poziţiile investiţionale de astăzi le aduc norvegienilor o participaţie medie de 1,4% în toate companiile listate din lume.

    Schimbarea de conducere la vârful colosului vine într-un moment de cotitură pentru Fondul Suveran şi pentru rolul său în Norvegia.

    După ce a crescut exponenţial în ultimul deceniu cu ajutorul perioadelor de creştere înregistrate pe bursele internaţionale, au început să apară întrebări cu privire la startegia de investiţii şi la influenţa pe care o exercită.

    „Fondul a devenit atât de mare şi atât de important pentru Norvegia încât această numire nu este doar despre a găsi persoana potrivită, ci reprezintă şi o oportunitate pentru întregul sistem să se gândească ce fel de fond vrea să facă din acesta, cum vor să funcţioneze”, spune unul dintre candidaţi.

    Decizia cu privire la succesorul lui Syngstad trebuie să vină în această primăvară – într-o perioadă care intersectează în mod neobişnuit de multe schimbări de poziţii în managementul fondului.

    Pentru prima dată în ultimii şapte ani, Norvegia are un nou ministru de Finanţe, Jan Tore Sanner, care în 2013 declara pentru FT că ţara ar trebui să se gândească să spargă în bucăţi fondul.

    Mai mult, banca centrală va avea un nou viceguvernator, care va fi responsabil cu supravegherea fondului şi a managementului operaţional.

     

     

  • Colaje cu gunoaie: cum face artă din ceea ce mulţi dintre noi aruncă un artist din San Francisco

    Artistul, scrie San Francisco Chronicle, refuză să cumpere altceva decât clei sau cuttere, preferând să caute materialele pentru lucru prin gunoaiele oraşului. Ideea i-a venit atunci când, angajat de un restaurant dintr-un loc izolat să realizeze nişte lucrări, nu a putut ajunge la un magazin pentru cele necesare şi a fost nevoit să utilizeze ce găsea, cum ar fi hârtie şi carton rămase de la local. La San Francisco, Zombres colindă pe la anumite magazine de unde cere deşeuri, în special ambalaje cu anumite culori, din care realizează diverse tablouri. 

  • O piaţă care creşte şi tot creşte

    „Comparativ cu ţările din Asia, precum India şi Filipine, cu care concurăm pe activităţile primare din outsourcing – relaţii cu clienţii şi suport tehnic de bază (n. red.) – şi unde sistemul educaţional este bun ca şi la noi, românii se diferenţiază fiindcă sunt mult mai proactivi – vin cu idei noi şi ştiu ce pot face în plus, pe lângă procedura standard dintr-o anumită situaţie, astfel încât să rezolve problema clientului sau să îmbunătăţească relaţia cu acesta”, a explicat pentru Business MAGAZIN Vladimir Sterescu, country manager al Computer Generated Solutions (CGS) România.

    Subsidiara locală a companiei americane CGS – unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de outsourcing de pe piaţa autohtonă – a fost înfiinţată în urmă cu 17 ani, portofoliul de servicii de externalizare oferit devenind de atunci tot mai complex.
    „În 2003, când am început aici în România, ofeream doar servicii de tip customer service (relaţii cu clienţii – n.red.), help desk, suport tehnic de nivel 1, colectare de creanţe şi telesales. Apoi am adăugat suport tehnic de nivel 2 şi activităţi financiare – emiţi facturi, le trimiţi, primeşti banii, ai acces în contul clientului ş.a.m.d., după care au urmat şi serviciile de suport tehnic de nivel 3 şi tot aşa”, a precizat el.

    Ca atare, din cei 4.000 de oameni care lucrează în prezent pentru CGS în România, aproape jumătate se ocupă de activităţile primare în outsourcing, iar restul sunt specializaţi în activităţile mai complexe. Spre exemplu, angajaţii CGS România care lucrează în departamentul de servicii financiare sunt absolvenţi de ASE şi/sau au experienţă în domeniul bancar. Echipa s-a format acum cinci ani, în prezent ajungând la 600 de persoane.

    „Clienţii vor la pachet serviciile primare de externalizare şi cele complexe. În ceea ce priveşte productivitatea angajaţilor, aceasta este mult mai mare la noi în România faţă de ţările din Asia spre exemplu. Românii pot rezolva mai multe taskuri pe oră decât cei din Asia. Astfel, calculul de cost per minut/acţiune devine similar sau chiar mai mic”, a menţionat Vladimir Sterescu. În plus, cel puţin pe serviciile de voce, americanii nu mai vor să audă accentul asiatic, preferându-l pe cel din Europa.

    Evoluţia pieţei de outsourcing – de la scădere de costuri la eficientizarea businessului
    În perioada 1980-1990, când fenomenul de outsourcing lua amploare la nivel global, acesta reprezenta în primul rând un model prin care companiile mari urmăreau să îşi scadă costurile, însă acum externalizarea proceselor de business este un mod de a eficientiza businessul, oferind acces la forţă de muncă specializată şi flexibilă.

    În prezent, pe piaţa locală de business process outsourcing (BPO) activează aproximativ 25.000 de angajaţi, număr aflat în continuă creştere de la an la an. CGS România estimează că doar au fost realizate circa 2.000 – 2.500 de recrutări pe segmentul BPO. În consecinţă, şi salariile din industrie au crescut, câştigul mediu net pentru un angajat din sectorul de outsourcing situându-se la aproximativ 2.800 de lei, la care se adaugă şi o serie de beneficii precum bonuri de masă sau asigurări de sănătate ş.a.m.d. În ceea ce priveşte retenţia personalului din industrie – o provocare în ultimii ani – şeful CGS România a precizat că anul trecut a adus şi o scădere a fluctuaţiei cu mult sub media altor ţări cu tradiţie în outsourcing. Astfel, în acest moment, în România rata de rotaţie a personalului este de circa 35% pe an, în timp ce în ţări precum SUA, Filipine sau India ajunge la procente cuprinse între 80% şi chiar 110%.

    „Dacă în urmă cu 15 ani România nu exista pe harta internaţională a outsourcingului, iar acum cinci ani se regăsea încă pe lista celor mai ieftine ţări în ceea ce priveşte externalizarea proceselor de business, astăzi lucrurile arată diferit. Piaţa locală este preferată de către companiile multinaţionale, mai ales datorită nivelului crescut de educaţie a angajaţilor din industrie şi posibilităţii acestora de a susţine proiecte complexe”, a subliniat el.

    Cel mai mare jucător de pe piaţa de outsourcing din regiunea Europei de Est este Polonia, care a reuşit să ajungă la acest nivel datorită proximităţii faţă de ţările din vest. „Polonia era pe harta outsourcingului deja în 2003, iar România nu era. În Polonia sunt mai multe oraşe mari, circa 7-8, care au o populaţie crescută şi unde s-au dezvoltat ca atare şi multe centre de outsourcing. În ceea ce priveşte costurile, acestea sunt duble faţă de cele din România, iar acolo este de asemenea foarte greu să mai crească industria de outsourcing, fiindcă şi cea software s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, concurând piaţa BPO”, a spus Vladimir Sterescu.

    Centre importante de outsourcing în regiune mai sunt în Cehia, la Praga, unde însă profilul industriei de outsourcing este de a angaja vorbitori nativi ai limbilor străine pe care le au în portofoliu. Astfel, ei nu angajează doar cehi, ci şi foarte mulţi tineri din vestul Europei care vin la studii acolo şi lucrează în timpul facultăţii sau se relochează cu totul după absolvire.

    „Mai este Slovacia, unde s-au făcut câteva centre mari ale giganţilor din IT la Bratislava, însă oraşul este mic şi nu mai este loc de creştere de mai mulţi ani. Iar Bulgaria este de asemenea saturată din punctul de vedere al capacităţii de a angaja oameni noi”, a punctat el, adăugând că în România mai este însă loc mult de creştere pe piaţa serviciilor de BPO, în condiţiile în care însuşi Bucureştiul, precum şi alte oraşe din ţară – Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Sibiu – mai pot oferi încă volume. „Bucureştiul a fost din nou campion anul trecut, la fel ca şi în 2018. Şi va continua să fie şi în următorii ani”, a spus Sterescu.

    CGS Constanţa, cel mai nou
    pariu al americanilor pe piaţa
    din România
    Odată cu diversificarea portofoliului de servicii oferite, CGS România şi-a mărit şi echipa, deschizând centre şi în afara Bucureştiului. Astfel, compania americană are în prezent şapte centre în România – Bucureşti, Braşov, Sibiu, Târgu-Jiu, Miercurea Ciuc, Galaţi şi Constanţa.
    Centrul din Constanţa este de altfel cel mai nou pariu al CGS în România, compania americană ocolind până acum oraşul de la mare, din cauza sezonalităţii pe piaţa forţei de muncă. „Industria de outsourcing a ocolit până acum Constanţa pentru că ne-a fost frică că vara angajaţii vor pleca să lucreze în turism. Acum însă nu se mai angajează doar constănţeni în turism, iar salariile din outsourcing au crescut – faţă de acum trei ani s-au dublat, faţă de acum cinci ani sunt de trei ori mai mari, iar comparativ cu acum zece ani sunt de 5-6 ori mai mari”, a explicat el.
    Centrul CGS din Constanţa este axat pe livrarea de servicii de externalizare în limba engleză, persoanele angajate până acum fiind ingineri. Acum, în centrul CGS din Constanţa lucrează aproximativ 50 de persoane, iar până la finalul acestui an echipa se va mări la 100 de oameni. În prezent, pentru un vorbitor de limba engleză din domeniul de outsourcing salariul net se situează la aceeaşi valoare ca media din industrie, de 2.800 lei pe lună, la care se adaugă spre exemplu sporul de noapte sau comisioane de vânzări.
    „În cadrul CGS, toţi angajaţii au o parte variabilă a salariului – un procent care începe de la 5% şi ajunge până la 20-30%”, a punctat Sterescu. El a adăugat că este foarte greu să angajezi pe acelaşi tipar în acelaşi oraş pe termen lung, mai ales persoane care sunt dispuse să lucreze noaptea, pe fusul orar american. „Când mizezi pe creştere în acelaşi oraş, pui presiune pe piaţa muncii, mai ales în alte oraşe din ţară care au circa 250.000 de locuitori, faţă de 3-4 milioane de locuitori în Capitală. Misiunea noastră a fost să ne extindem uşor-uşor în ţară, în jurul Bucureştiului.” În industria de outsourcing, cele mai multe proiecte vin din zonele telecom, IT şi software, dar şi din retail, asigurări şi domeniul bancar, la fel fiind şi în cazul CGS. „Anul trecut cele mai multe contracte au venit din industria telecom”, a precizat şeful CGS România.
    Majoritatea clienţilor CGS România sunt din SUA, peste 55% din cei 4.000 de angajaţi ai companiei americane pe plan local fiind vorbitori de limba engleză. „Procentul se va mări către 60-65%. În rest, sunt vorbitori de limba germană, franceză, italiană şi spaniolă, însă volumele europene sunt mai mici decâte cele din SUA”, a menţionat el.

    Afaceri în continuă creştere
    Anul trecut, afacerile locale ale americanilor de la CGS s-au situat la la aproximativ 276 mil. lei, în creştere cu 12% comparativ cu 2018, avansul fiind generat de extinderea activităţii pe segmentele financiar, suport tehnic, dar şi pe zona de telesales şi channel enablement, ca urmare a atragerii în portofoliu a unor proiecte de complexitate ridicată. Pentru 2020, CGS România şi-a bugetat o creştere de peste 10%, atât a businessului, cât şi a numărului de angajaţi. Astfel, subsidiara locală a CGS va ajunge la finalul acestui an la afaceri de peste 300 milioane lei şi la o echipă de circa 4.400 de persoane.
    „Am semnat foarte multe contracte în 2019, majoritar fiind tot businessul venit din SUA. Un contract din SUA generează circa 200-300 de joburi. Vom continua să angajăm preponderent vorbitori de limba engleză şi în principal în Bucureşti. Cu contractele pe care le avem semnate până acum, ar trebui să creştem per total cu 400-500 de persoane net anul acesta. Dacă vom mai încheia noi contracte, vom face mai multe recrutări”, a afirmat Vladimir Sterescu.
    În prezent, businessul CGS România generat de companii locale este minoritar, însă în creştere, 500 de angajaţi fiind dedicaţi clienţilor autohtoni, care activează în principal în domeniile telecom, IT, comerţ online şi bancar. „Ne dorim să ne extindem în continuare local, vrem să atragem companiile de utilităţi, pentru că ele au volume mari, şi reţele de clinici medicale private. Încercăm să educăm statul, nu neapărat zona de utilităţi. Sunt o grămadă de spitale în România, spre exemplu”, a menţionat şeful CGS România.
    Clienţii locali ai companiei americane cer în principal serviciile de bază pentru outsourcing. „Companiile din România sunt la stadiul în care activităţile mai complexe sunt încă păstrate intern. Îţi trebuie un anumit nivel de maturitate pentru a putea externaliza şi activităţile mai complexe. Pentru multinaţionalele care activează şi pe plan local, lucurile sunt mai simple, fiindcă bugetele lor sunt construite pentru a externaliza”, a explicat el.
    Per total, întreaga piaţă de BPO din România va creşte anul acesta, atât în ceea ce priveşte valoarea, cât şi volumul proiectelor realizate la nivel local. Astfel, pentru anul 2020, reprezentanţii companiei estimează un avans de aproape 10% al valorii pieţei de profil. În plus, ei anticipează că, treptat, companiile mijlocii vor accesa tot mai mult servicii de outsourcing, înţelegând valoarea adăugată pe care o poate aduce externalizarea.