BusinessMagazin

Tag: cash

  • Lucian Croitoru (BNR): În România cash-ul nu poate fi eliminat peste noapte, oamenii acceptă greu ideea

     “Este greu de crezut că în România am putea să implementăm ideea de eliminare a monedei fizice. Lumea ar accepta cu greu această situaţie, nu cred că este un proces care ar putea fi implementat în România peste noapte”, a afirmat Croitoru, la o conferinţă pe tema inovaţiei bancare, întrebat dacă România ar putea adopta această măsură, precum şi-a anunţat recent intenţia Israelul.

    El a arătat că nu pot exista comparaţii între România şi Israel din punct de vedere al dezvoltării, România fiind o ţară emergentă unde oamenii vor să vadă şi să simtă banii.

    “Nu cred că va dispărea aşa uşor (moneda fizică – n.r.) în ţările emergente. În Israel şi în alte ţări din Asia unde tehnologia este la vârf e posibil, în Hong Kong e uşor de acceptat că nu mai e nevoie de cash”, a spus Croitoru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un inginer român stabilit în Suedia a adus în ţară o nouă modalitate de plată. Nu e nici cash, nici card

    Nu m-aş muta în România, dar never say never. Familia şi angajamentul profesional mă ţin în Suedia. Am doi copii care vorbesc limba suedeză şi, din păcate, prea puţină română. Ingredientele care te ţin într-o altă ţară sunt mai complexe când ai o familie”, explică într-o română cu accent englezesc Bogdan Săcuiu, directorul de vânzări ai Seamless, companie evaluată la 200 de milioane de euro, cu activitate în 30 de ţări şi listată pe bursa de la Stockholm. Absolvent al Institutului Politehnic în 1991, Săcuiu a lucrat doar trei ani în România.

    În primii ani de după Revoluţie şi-a făcut propria firmă de consultanţă, care furniza servicii companiilor europene dornice să îşi deschidă filiale şi la Bucureşti. Avea 27 de ani când a luat hotărârea de a părăsi România, dintr-un motiv pe care îl consideră cât se poate de simplu – soţia lui este suedeză.

    „Suedezii au un fel de a fi foarte deschis şi lipsit de prejudecăţi în faţa lucrurilor noi. Nu contează dacă eşti român sau congolez dacă profilul tău uman este bun. La nivel general, există însă câteva exemple care nu pun neapărat profilul de român într-o lumină pozitivă.„ Îşi aminteşte zâmbind de primele zile scandinave şi de slujba obţinută la Ericsson, unde a muncit şapte ani şi a schimbat „foarte multe roluri şi poziţii„.

    Apoi, din 2002 până în 2010, a lucrat în cadrul Symsoft, un furnizor de software pentru operatorii telecom, însă managementul i-a propus să dezvolte operaţiunile companiei în Dubai, aşa că a locuit timp de cinci ani în Peninsula Arabă şi apoi s-a relocat în Suedia.
    Bogdan Săcuiu a venit săptămâna trecută la Bucureşti, de data asta în calitate de om de afaceri, pentru a oferi clienţilor băncilor o modalitate de plată diferită faţă de variantele deja existente. Practic, oamenii vor putea plăti la casierie scanând un cod de bare cu smartphone-ul şi introducând pe ecranul tactil o parolă personală de securitate.

    Aşadar, o plată direct de pe telefon. Dacă privim la cifrele legate de plăţi prin mijloace moderne, piaţa românească nu stă deloc bine, iar noua soluţie pare extrem de curajoasă. Deşi plăţile cu cardurile de debit la comercianţi şi pe internet au crescut anul trecut cu 20%, la circa 5 miliarde de euro, valoarea medie a unei tranzacţii a scăzut la 150 de lei faţă de 200 de lei în 2008. Circa 130 de milioane de tranzacţii de plată cu cardul de debit au fost înregistrate anul trecut, ceea ce înseamnă, în medie, o plată pe lună cu fiecare dintre cele 12 milioane de carduri active.

    Săcuiu observă că relativul insucces al cardurilor pe piaţa locală nu influenţează noua tehnologie introdusă de Seamless: „Cardul nu este un instrument de sine stătător. El implică anumiţi procesatori şi intermediari care se interpun în lanţul dintre cumpărător şi vânzător, ceea ce înseamnă costuri suplimentare pentru comercianţi„.
     

  • BCR: Ponderea plăţilor cu cardurile în totalul tranzacţiilor a crescut de trei ori în şase ani

     “Cei mai activi clienţi din punct de vedere al numărului de tranzacţii non-cash sunt în Bucureşti şi Judeţul Ilfov, urmaţi de cei din judeţele Timiş şi Braşov, rezultă dintr-un studiu al BCR efectuat pe segmente interne de clienţi. Pe ultimele locuri în acest clasament se situează: Bistriţa, Neamţ şi Călăraşi”, se arată într-un comunicat al Băncii Comerciale Române.

    Clienţii utilizează plaţile la POS, prin internet banking, debit direct, ordine de plată prestabilite în baza unui contract, precum şi plăţile la bancomate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • The Washington Post va fi vândut fondatorului Amazon, pentru 250 milioane de dolari

     Oficialii The Washington Post Company au anunţat luni că au ajuns la o înţelegere cu Jeff Bezos pentru a-i vinde principalul titlu din portofoliul companiei care este controlată de mai multe generaţii de către familia Graham, informează washingtonpost.com.

    Jeff Bezos, ale cărui investiţii l-au transformat într-unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, va plăti 250 de milioane de dolari cash pentru cotidianul The Washington Post şi pentru publicaţiile afiliate acestuia.

    Grupul Amazon nu va avea niciun rol în această tranzacţie. Jeff Bezos va cumpăra în nume personal publicaţia The Washington Post şi va deveni unicul proprietar al acestui cotidian în momentul în care tranzacţia va fi finalizată, lucru estimat să se întâmple în aproximativ 60 de zile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 30 de echipe de bucătari se luptă pentru trofeul Metro Chef

    Deocamdată s-au înscris aproximativ 30 de echipe de bucătari, însă înscrierile sunt încă deschise. Toate echipele selectate în competiţie vor beneficia de sesiuni speciale de pregătire cu specialişti de renume.

    Competiţia din acest an Metro Chef va fi desfăşurată într-un nou format, propunându-şi să se adreseze mai multor categorii de clienţi din segmentul HoReCa. Printr-o nouă abordare a etapelor de selecţie şi a finalei, în funcţie de specificul gastronomic, au fost adăugate pe lista companiilor care pot participa în competiţie, cantine şi companii de catering. În plus faţă de ediţiile precedente, ediţia din acest an oferă tuturor participanţilor sesiuni de pregătire de o zi, susţinute de către membrii juriului.

    “Editia a treia Metro Chef continuă anul acesta, într-o nouă abordare, spre a veni în întâmpinarea aşteptărilor clienţilor noştri din domeniul ospitalier. Pe lângă o segmentare diferită a etapelor de competiţie în funcţie de specificul gastronomic, în 2013 oferim câte o zi de pregătire pentru fiecare echipă înaintea sesiunilor de competiţie pe categorii. îÎ plus, toate etapele din concurs se vor desfăşura la Centrul de Pregătire în Gastronomie din Bucureşti”, a spus Dusan Wilms, director general Metro Cash & Carry România.

  • Coşmarul angajaţilor din bănci: muncesc mai mult, pe bani mai puţini şi au spus adio bonusurilor în cash

    DACĂ ÎN PERIOADA 2005 – 2008 BĂNCILE FĂCEAU SUTE SAU CHIAR MII DE ANGAJĂRI PE AN în încercarea de a câştiga o cotă de piaţă cât mai mare, fără să ţină cont de pregătirea noilor angajaţi, în patru ani de criză strategiile de resurse umane ale băncilor au început să se rescrie. De la zero.

    “Angajaţii din sistemul bancar trebuie să se gândească care sunt fluxurile din cadrul băncii care să le permită să personalizeze anumite produse sau servicii în aşa fel încât să îşi păstreze clienţii. Oferta era atât de mare până acum, existau atât de mulţi clienţi şi era o piaţă atât de liberă încât, ca angajat în bancă, nu îţi băteai capul să personalizezi, ziceai că e o piaţă liberă, iar dacă unui client nu-i plăcea ceva, îi ziceai să plece, pentru că altor clienţi le place respectivul produs”, explică Horaţiu Cocheci, senior manager în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală PwC România, liderul echipei de consultanţă în resurse umane.

    Cocheci vorbeşte de faptul că băncile încearcă să folosească în prezent un mecanism care să le ajute să pună laolaltă angajaţii din departamente diferite – de la risc, juridic sau product management şi până la front office – care să lucreze sinergic, în aşa fel încât să îi ofere clientului un nou produs, care să îl facă atât de “fericit” încât să nu îşi schimbe banca.

    CRIZA A CREAT NOI TIPURI DE JOBURI ÎN SECTORUL BANCAR, cum este cea de recuperator de creanţe, sau a generat o creştere semnificativă a importanţei unor departamente, cum ar fi cel de risc.

    Directorii de HR din bănci vorbesc deja de o schimbare a profesiei de bancher. “Cu siguranţă oamenilor le este mai greu să vândă decât în urmă cu cinci ani şi contează mai mult calitatea serviciilor şi încrederea pe care o au clienţii în angajaţii din bancă. Meseria de bancher devine mai degrabă una de consultant”, este de părere Andreea Voinea, directorul executiv de resurse umane al BCR, cea mai mare bancă locală, cu peste 7.700 de angajaţi. În materie de beneficii, în cadrul BCR s-au “rescris” politicile de remunerare pentru oamenii de vânzări, astfel încât în evaluarea performanţei lor au fost încorporaţi şi indicatori de risc.

    “Strategia unei bănci a ajuns să fie rescrisă ţinând cont de două elemente: cel legat de cerinţele autorităţilor de reglementare şi cel al apropierii de client din punct de vedere al proceselor”, mai explică Cocheci.
    SCHIMBARE TOTALĂ A MODULUI ÎN CARE VOR FI REMUNERAŢI ANGAJAŢII DIN BĂNCI VA AVEA LOC ODATĂ CU INTRODUCEREA BASEL III, un set de reguli europene care au ca scop o corelare mai strictă a riscurilor asumate cu capitalurile proprii ale băncilor.

  • Opinie Henk Paardekooper: De ce nu este o idee bună să aveţi bani cash în portofel

    Şi, puteţi crede sau nu, dar unii oameni susţin că banii nu sunt niciodată în siguranţă atât timp cât sunt depozitaţi într-un cont bancar şi că unicul loc sigur pentru păstrarea economiilor este „la saltea”. Acum, acest lucru poate aduce beneficii pentru cei al căror somn se îmbunătăţeşte câtă vreme dorm pe proprii bani. În orice caz, în afară de acest posibil efect secundar, nu este o idee foarte bună să îţi păstrezi banii în cash.

    xistă numeroase motive pentru care nu este recomandat să păstraţi sume mari în numerar. În primul rând, se pune problema clasică a valorii în timp a banilor. Păstrarea economiilor în cash nu aduce dobândă. În plus, inflaţia nu se opreşte. Cu o rată a inflaţiei de 5% (cât este în prezent rata inflaţiei în cazul României), valoarea reală a economiilor va scădea cu 40% pe o perioadă de zece ani. Chiar dacă rata inflaţiei va înregistra o valoare mai modestă, de 2,5%, ţinta medie oficială a BNR, valoarea economiilor în cash va fi cu 20% mai mică pentru o perioadă de zece ani. Majoritatea oamenilor au tendinţa de a nu realiza şi de a nu se gândi la efectele distrugătoare ale inflaţiei, dar acestea ar însemna o scădere a salariilor cu 20% sau 40% în această perioadă. Majoritatea oamenilor nu ar fi niciodată de acord cu aşa ceva, chiar ar protesta cu hotărâre. Dar, în esenţă, este acelaşi lucru. Evident, depozitarea banilor într-un cont bancar generează dobânzi, iar rata dobânzii curente pentru conturile de depozit deschise în lei este cu mult peste rata inflaţiei.

    În al doilea rând, păstrarea de cash în cantităţi mai mari decât este necesar pentru activităţile zilnice, poate duce la tot felul de complicaţii logistice. Mai întâi de toate, nu este întocmai la îndemână să plătim sume mari în numerar. Plata unei maşini, ca să nu mai vorbim de cea a unui apartament, în numerar, este extrem de dificilă. Luaţi în considerare problemele legate de stocarea, transportul, siguranţa şi numărarea unei cantităţi de cash atât de mari. Iar în îndelunga căutare a celei mai bune ascunzători, aţi putea uita până la urmă unde este aceasta. Şi în cine aţi avea suficientă încredere pentru a divulga acest loc? Există multe poveşti despre drame de familie declanşate atunci când banii tatălui ascunşi în bucătărie au dispărut. Unde i-aţi depozita, pentru cât timp şi cât de des o să verificaţi dacă sunt încă acolo? În ceainic, sub saltea sau îngropaţi în curtea proprie? Nu cred că aş vrea să-mi ştiu banii acolo. De fapt, sunt sigur că nu. Nu aş vrea niciodată să-mi ţin banii în asemenea locuri. Există un motiv pentru care stocarea şi transportul banilor sunt activităţi specializate, care urmează reguli şi reglementări de siguranţă stricte. Iar în multe economii dezvoltate nici nu este permisă plata unor sume mari în numerar. Băncile din toată lumea au o obligaţie legală şi de reglementare pentru a dovedi sursele şi utilizările fondurilor pentru toate plăţile clienţilor lor. Aşa că fiecare plată care trece prin sistemul bancar va fi procesată în momentul în care sursele şi utilizările banilor au fost stabilite, verificate, dovedite şi confirmate cu documente.

    Din cauza lipsei actelor, urmărirea surselor şi utilizării banilor în numerar este mult mai complicată şi este dificil să se depună sume mari de cash în conturi bancare. Organizaţiile criminale fac tot posibilul pentru a depune cash în conturi bancare pentru a-i folosi pentru diverse plăţi. Este ciudat ca deţinătorii de depozite private să urmeze tendinţa opusă bazată pe o percepţie ciudată, potrivit căreia banii în cash sunt mult mai siguri. Pot fi pierduţi. Pot fi furaţi. Pot fi distruşi şi nu pot fi asiguraţi, pe câtă vreme depozitele de până la o sută de mii de euro sunt asigurate în Uniunea Europeană. Şi depozitarea şi transportul sunt complicate şi riscante. Spre exemplu, este interzisă scoaterea echivalentului a peste zece mii de euro în afara ţării fără a declara respectiva sumă la autorităţile vamale. Anumite aeroporturi folosesc câini pentru a căuta banii cash şi de când a izbucnit criza financiară, aceşti „câini de bani” au început să aibă un real succes în descoperirea de cash peste limitele admise, aflat în bagaje. Când este descoperit, posesorul are probleme serioase. Şi câinele nu-l va lăsa să scape!

    Evitaţi complicaţiile. Evitaţi să vă pierdeţi banii. Nu păstraţi mai mulţi bani în numerar decât cei necesari pentru activităţile de zi cu zi. Nu vă asumaţi riscuri. Păstraţi-vă economiile într-un cont bancar. Sunt deja prea mulţi câini pe străzile noastre. Aveţi grijă să nu vină şi după banii voştri.

    Henk Paardekooper este preşedinte şi CEO al RBS România. Opiniile exprimate în acest articol reprezintă opiniile personale ale autorului şi nu angajează în niciun fel instituţiile cu care acesta este asociat.

  • Programul magazinelor de 1 mai şi Paşte

     Astfel, în perioada 1-3 mai, hipermarketurile Carrefour vor funcţiona între orele 07:00 (08:00) -24:00, magazinele Auchan între 07:00 (08:00) – 24:00 (23:00), Real va avea deschis non-stop în unele magazine şi program între 07:00 (08:00) – 01:00 (24:00) în altele, iar Kaufland între 07:30 – 22:30. În acelaşi interval, reţeaua cash&carry Metro va avea magazinele deschise între 05:00 (06:00) – 23:00, iar Selgros între 07:00 – 22:00.

    Supermarketurile Mega Image vor avea program între 07:30 (08:00) – 22:00.

    Pe 4 şi 6 mai, unele dintre magazine vor avea program normal, iar altele redus până la orele 16:00, 18:00 sau 20:00.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât de motivaţi sunt angajaţii de tichetele cadou

    Tichetele cadou pentru cheltuieli de marketing, reclamă, publicitate şi protocol, precum şi soluţiile online de incentivare a partenerilor de business în atingerea obiectivelor stabilite sunt folosite cu precădere în industria bunurilor de larg consum (FMCG şi SMCG), telecom, auto, servicii financiare.

    Companiile multinaţionale au început să implementeze programele de incentivare non-cash la nivel local, în diferite ţări, simultan.Compania Sodexo Solutii pentru Motivare a studiat modul în care utilizarea soluţiilor de incentivare non-cash (sub formă de tichete sau programe online inovatoare) a partenerilor de business poate influenţa indicatorii companiilor pe parcursul unui an.

    Monitorizarea unui eşantion de 300 de companii la nivel internaţional reflectă faptul că rezultatele anuale obţinute de companiile care au apelat la recompensarea non-financiară a partenerilor din vânzări, distribuitorilor sau resellerilor pentru atingerea targeturilor stabilite au fost mult mai bune comparativ cu cele raportate, în acelaşi interval, de către firmele care au recurs la motivarea financiară.

    ”Incentivarea non-financiară îşi dovedeşte eficienţa datorată în primul rând faptului că declanşează un răspuns psihologic din partea beneficiarilor: utilizând-o, companiile mută competiţia partenerilor bazată strict pe recompensele băneşti într-o zonă a cadourilor şi a recompenselor memorabile”, explică Jean Istasse, director general al Sodexo Soluţii pentru Motivare.

    Conform cercetării Sodexo White Paper: Non-Cash Incentive&Recognition recent realizată la nivel global, în cazul companiilor care au implementat programe de incentivare non-cash, veniturile anuale au crescut cu 9,6%, faţă de avansul de 3% înregistrat de către companiile care au pus accent pe recompensele financiare.

    Veniturile medii generate de fiecare om de vânzări au crescut cu 2,1%, faţă de scăderea de 0,7% resimţită de acelaşi indicator în companiile care au recurs la motivarea în bani. Gradul de atingere a targetului a înregistrat un avans de 1,6% în companiile din prima categorie, în vreme ce în a doua categorie indicatorul a reflectat o scădere de 2,2%.

    Pe măsură ce multinaţionalele au început să îşi lărgească programele de incentivare la nivel local şi companiile de mici dimensiuni, inclusiv cele locale, le-au urmat exemplul, Sodexo Soluţii pentru Motivare a impus pe piaţa românească două soluţii de incentivare – tichetele Smart Pass şi platforma IncentiWise, un sistem online de administrare a programelor de incentivare.

    ”Aceste instrumente folosite pentru incentivarea pe termen mediu şi lung a partenerilor de afaceri şi a consumatorilor finali pun accentul pe personalizarea serviciilor şi pe monitorizarea continuă a impactului pe care îl au asupra dezvoltării businessului”, spune Jean Istasse.

    Tichetele cadou pentru cheltuieli de marketing, reclamă, publicitate şi protocol, precum şi soluţiile online de recompensare a partenerilor de business în atingerea obiectivelor stabilite sunt folosite cu precădere în industria bunurilor de larg consum (FMCG şi SMCG), telecom, auto şi servicii financiare.

    De exemplu, în industria alimentară, obiectivele programelor de incentivare sunt fidelizarea clienţilor, creşterea numărului de consumatori, iar participanţii la astfel de programe pot fi şcolile, cantinele, hotelurile, spitalele şi hipermarketurile. în funcţie de produsele cumpărate, participanţii acumulează puncte ce pot fi utilizate pentru achiziţionarea obiectelor dorite.

    Unul dintre cei mai mari producătorii de băuturi carbogazoase din lume care a apelat la un sistem online de incentivare în magazinele mici a obţinut, în decurs de un trimestru, o creştere cu 5% a veniturilor şi o rată de succes de 30%. în industria auto, companiile care şi-au incentivat dealerii dezvoltând o interfaţă web profesionistă şi interactivă au obţinut o mai mare vizibilitate şi un follow-up mai intens în procesul de vânzare din partea lor.

    Până în momentul de faţă, pe piaţa românească, serviciile financiare nebancare (IFN) şi industria auto au înregistrat cel mai ridicat ritm de implementare a soluţiilor de incentivare.

    ”În România, anticipăm un interes crescut pentru programele de incentivare din partea industriei construcţiilor, dar şi din partea industriei bunurilor de larg consum, întrucât ne aşteptăm la diversificarea paletei companiilor din FMCG, un domeniu destul de dinamic în implementarea acestui tip de soluţii”, estimează Jean Istasse.

    Folosind conceptul de marketing experienţial, una dintre etapele următoare în configurarea soluţiilor de incentivare va consta în colaborarea dintre operatorii de programe de incentivare şi clienţi pentru a implica participanţii în a-şi proiecta propriul catalog de recompense, în care, pe lângă premiile în produse, să fie incluse şi experienţe deosebite.

    Compania Sodexo a fost înfiinţată de către omul de afaceri francez Pierre Bellon, în 1966, cu credinţa că o bună calitate a vieţii contribuie la progresul indivizilor şi la performanţa organizaţiilor. în momentul de faţă, Sodexo este lider mondial în Soluţii pentru Calitatea Vieţii de Zi cu Zi, fiind totodată al 20-lea angajator la nivel mondial. Aproximativ 413.000 de angajaţi în 80 de ţări din întreaga lume oferă, zilnic, soluţii pentru 50 de milioane de consumatori.

  • Vânzările Metro Cash & Carry România au scăzut uşor în 2012

    “În 2012 ne-am definit clar priorităţile strategice esenţiale. Am pus în aplicare o serie de măsuri adaptate la afacerile clienţilor (…)”, a spus Dusan Wilms, director general Metro Cash & Carry România.

    În anul financiar 2012, Metro Group a înregistrat, la nivel mondial, o dezvoltare puternică într-un mediu macroeconomic dificil. Vânzările grupului au crescut cu 1,2%, ajungând la 66,7 miliarde euro; în urma măsurilor legate de portofoliul de magazine, vânzările au urcat cu 2,3%. înainte de a lua în calcul factorii speciali, EBIT a atins cifra de 1,976 miliarde euro, răspunzând astfel cerinţelor revizuite ale companiei.

    Metro Cash & Carry România este parte integrantă a METRO Cash & Carry Internaţional şi a fost lansată oficial în România în luna octombrie a anului 1996, prin deschiderea primului centru de distribuţie, în Bucureşti. Astăzi, reţeaua numără 32 de magazine în 24 de oraşe.

    Metro Cash & Carry şi-a continuat creşterea vânzărilor, în anul financiar 2012, prin expansiunea reţelei sale internaţionale, care cuprinde 29 de ţări. În 2012, vânzările au crescut cu 1,7%, ajungând până la 31,6 miliarde euro, la această tendinţă pozitivă contribuind Rusia, China şi mai ales Turcia.