BusinessMagazin

Tag: cafenele

  • Cine este şeicul care face profit din restaurantele şi cafenelele aflate pe aeroportul Otopeni

    Dnata Catering, companie în a cărei activitate sunt incluse administrarea serviciilor de alimentaţie publică de pe aeroportul Henri Coandă din Bucureşti şi furnizarea serviciilor de catering pentru TAROM, este deţinută de firmele Alpha Flight Group Limited (64,1851%), Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB)(4,9791%) şi Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM (30,8358%), potrivit informaţiilor transmise de Registrul Comerţului. Astfel, mai mult din jumătate de profitul înregistrat de companie merge către Alpha Flight Group Internaţional, deţinută de compania arabă Dnata Catering, parte a grupului Emirates, din care face parte şi operatorul aerian cu acelaşi nume.

    Compania Dnata a fost fondată în1959 în  Dubai de şeicul Sheikh Ahmed bin Saeed Al Maktoum, preşedinte şi CEO al companiei şi în prezent. El este fiul fostului conducător al oraşului Dubai, şeicul Saeed bin Maktoum Al Maktoum şi unchiul actualului conducător al oraşului, şeicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum (deşi acesta este cu 9 ani mai tânăr decât el). Este licenţiat la Universitatea din Denver, iar cariera lui în aviaţie a început în 1985, odată cu numirea sa ca Preşedinte al Departamentului Aviaţiei Civile din Dubai – organul guvernamental care supraveghea activităţile Dubai International şi Dubai Duty Free, printre altele. Operatorul national Emirates a fost lansat în acelaşi timp şi el a fost numit preşedinte. (wikipedia)

    Compania din România a înregistrat în 2014, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, o cifră de afaceri netă de 76.396.498 (circa 17,09 milioane de euro)şi un profit net de 13.327.440 (aproximativ 3 milioane de euro). Cunoscută iniţial sub numele Abela Rocas SA (schimbat în Alpha Rocas SA în aprilie 2005), aceasta a fost fondată în 1993 în Bucureşti, capitalul majoritar investit în afacerea din România fiind de origine libaneză. În 2005, Abela Rocas SA a devenit o subsidiară a grupului britanic Alpha Group PLC, după ce firma britanică a achiziţionat Abela Rocas în schimbul a 5 milioane de euro. Britanicii au achiziţionat 64,18% din acţiunile Abela Rocas, restul de acţiuni fiind deţinute de TAROM şi de CNAB. Potrivit presei internaţionale, la sfârşitul anului 2004, compania avea o cifră de afaceri de 281,3 miliarde de lei şi profit de 80,7 miliarde de lei (înainte de taxe, cifre publicate înaintea denominării monedei naţionale).

    La data de 31 decembrie 2010, compania şi-a schimbat din nou acţionariatul, după ce arabii de la Dnata Catering au achiziţionat grupul britanic Alpha Flight Group Ltd, potrivit informaţiilor de pe site-ul Alpha Group şi confirmate de reprezentanţii aeroportului Otopeni. Dnata Catering este  unul dintre cei mai mari furnizori de servicii aeriene din lume, compania fiind axată  axată pe activităţi de manipulare la sol, cargo, travel şi servicii de catering aerian în 38 de ţări, potrivit informaţiilor de pe site-ul grupului Emirates.

    În consiliul de administraţie al companiei din România se află italianul Possa Carlo Federico, CFO al Alpha Flight Group Ltd., britanicii Johnson Andrew McCullie, Programme Executive Director Dubai Expo 2020, Loft David John, Chief Commercial Officer al Dnata şi preşedinte al consiliului de administraţie al companiei din Bucureşti, potrivit LinkedIn, cât şi Sorinel Ciobanu, directorul general al CNAB Bucureşti. Potrivit informaţiilor de la Registrul Comerţului, printre împuterniciţii cu drept de administrare a operaţiunilor de pe piaţa locală a Dnata se află şi Marin Bogdan-George, despre care nu există informaţii publice disponibile.

    Compania Dnata Catering avea anul trecut 26 de puncte de lucru pe aeroportul Henri Coandă din Bucureşti, printre acestea aflându-se cafenelele City Café, Brioche Doree, Segafredom snack-bar-urile Grab&Fly, fast-food-urile La Sarmale, Falafel, Burger King, Puro Gusto, Illy Café, Burger King, Peroni, saloanele business Constanţa, Cluj şi Iaşi. Operatorii funcţionează în baza unui contract de asociere în participaţiune cu aeroportul. (Potrivit art. 251 din Codul Comercial, asocierea în participaţiune are loc atunci când un comerciant sau o societate comercială acordă uneia sau mai multor persoane ori societăţi o participaţiune în beneficiile şi pierderile uneia sau mai multor operaţiuni, sau chiar asupra întregului comerţ.), iar majoritatea dintre ei au o durată a sediului de 12 ani, 2 luni şi 4 zile.

    Aeroportul Internaţional Henri Coandă (Otopeni), tranzitat anul trecut de 9,3 milioane de pasageri, a avut anul trecut a doua cea mai mare creştere a numărului de pasageri din regiune, depăşind ca avans Varşovia sau Sofia, după cum arată o analiză a ZF pe baza datelor de pe site-urile terminalelor.

    Vezi şi:

    Cele mai bizare lucruri întâlnite de stewardese: un vultur uitat pe scaun, supă la plic cu apă din toaleta avionului şi altele

    Companiile care angajează cele mai atrăgătoare femei.Top 10 cele mai frumoase stewardese – GALERIE FOTO

    De ce sucul de roşii e mai gustos în avion? Studiu surpriză: care este factorul care dă „gustul fad” al mâncării servite de stewardese

    Viata fabuloasă a prinţului din Dubai – GALERIE FOTO

     

     

  • Un celebru lanţ de cafenele ajunge în sfârşit şi la Bucureşti: Unde va fi amplasată prima cafenea

    Planul fondatorilor este de a ajunge la minim 6 unităţi în oraşe cheie din ţară până la finalul acestui an, investiţa totală pentru întregul proiect fiind de 500.000 de euro.

    Cu o suprafaţă de peste 110 mp (interior şi terasă), noua locaţie Narcoffee Roasters este cea de-a patra unitate din reţeaua proiectului clujean şi prima din Capitală. Mizând pe specialităţi pe bază de cafea de origine, fondatorii anticipează în prima lună de funcţionare peste 10.000 de clienţi în noul spaţiu.

    „Suntem de părere că 3rd wave coffee, cum este denumit fenomenul cafenelelor de specialitate, este în plin avânt în România, cu precădere în Capitală. Observăm deja o evoluţie în rândul consumatorilor de la o banală „cafea cu lapte” la una de origine, însă considerăm că pentru a educa şi stârni interesul unui public specializat cât mai amplu, este necesară prezenţa unei reţele puternice, cu locaţii în toate marile oraşe”, declară Marcelus Suciu, co-fondator Narcoffee Roasters, decizia de a extinde conceptul la nivel naţional. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Românii care au lansat cel mai mare lanţ de cafenele din ţară se extind

    Celelalte 2 cafenele urmează a fi lansate în decurs de 1 an, toate sub acelaşi management. Cafenelele 5 to go au fost create de Radu Savopol şi Lucian Bădilă în urma unui studiu de fezabilitate ce a indicat o lipsă acută de coffee shops <to go> în România şi apetitul în creştere al românilor pentru consumul de cafea, corect preparată, într-un raport echilibrat calitate – preţ. Totodată prin lansarea acestui brand şi acestui tip de business, cei doi antreprenori au dorit să dezvolte şi să atragă atenţia asupra comerţului stradal, slab dezvoltat în ţara noastră, însă o ramură a zonei de HoReCa sau Retail foarte importantă în dezvoltarea turismului, explică reprezentanţii companiei.

    5 to go a devenit în doi ani cea mai accesată franciză HoReCa românească de pe teritoriul ţării, şi a contribuit activ la înfiinţarea a peste 38 de noi societăţi comerciale.

  • Un celebru lanţ de cafenele ajunge în sfârşit şi la Bucureşti: Unde va fi amplasată prima cafenea

    Planul fondatorilor este de a ajunge la minim 6 unităţi în oraşe cheie din ţară până la finalul acestui an, investiţa totală pentru întregul proiect fiind de 500.000 de euro.

    Cu o suprafaţă de peste 110 mp (interior şi terasă), noua locaţie Narcoffee Roasters este cea de-a patra unitate din reţeaua proiectului clujean şi prima din Capitală. Mizând pe specialităţi pe bază de cafea de origine, fondatorii anticipează în prima lună de funcţionare peste 10.000 de clienţi în noul spaţiu.

    „Suntem de părere că 3rd wave coffee, cum este denumit fenomenul cafenelelor de specialitate, este în plin avânt în România, cu precădere în Capitală. Observăm deja o evoluţie în rândul consumatorilor de la o banală „cafea cu lapte” la una de origine, însă considerăm că pentru a educa şi stârni interesul unui public specializat cât mai amplu, este necesară prezenţa unei reţele puternice, cu locaţii în toate marile oraşe”, declară Marcelus Suciu, co-fondator Narcoffee Roasters, decizia de a extinde conceptul la nivel naţional. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Care este noul pariu al fondatorului Salad Box. A adus noul brand în Bucureşti

    „Suntem de părere că 3rd wave coffee, cum este denumit fenomenul cafenelelor de specialitate, este în plin avânt în România, cu precădere în Capitală. Observăm deja o evoluţie în rândul consumatorilor de la o banală „cafea cu lapte” la una de origine, însă considerăm că pentru a educa şi stârni interesul unui public specializat cât mai amplu, este necesară prezenţa unei reţele puternice, cu locaţii în toate marile oraşe”, motivează Marcelus Suciu, cofondator Narcoffee Roasters, decizia de a extinde conceptul la nivel naţional. 

    Noua unitate face parte din planul fondatorilor de a ajunge la minimum şase cafenele  în oraşe cheie din ţară până la finalul acestui an, investiţa totală pentru întregul proiect fiind de 500.000 de euro. Ca şi în cazul cafenelelor din Cluj, meniul cafenelei din Bucureşti se împarte în două categorii: meniu pe bază de espresso, adică specialităţi de cafea precum flat white, long black sau latte şi un meniu pe bază de cafea la filtru, precum V60, Chemex, Aeropress sau Cold Brew. În plus, meniul mai include şi infuzii de ceai negru Indian sau Matcha, precum şi răcoritoare din fructe presate la rece.

    Nu în ultimul rând,  clienţii vor putea alege şi dintr-o gamă variată de preparate sărate, patiserie şi dulciuri, o noutate faţă de locaţiile din Cluj fiind mâncarea proaspătă, gătită zilnic cu diferite ingrediente, de la somon gravlax până la piept de curcan sau pastramă de vită făcută în casă.

    „Ţinând cont de sezonalitate şi de preferinţele publicului, credem că printre cele mai populare produse se vor regăsi cappuccino, flat white, iced latte şi Cold Brew la sticlă, cea din urmă reprezentând o cafea infuzată la rece timp de 12 ore, pe bază de cafea de origine din Kenya, îmbuteliată de către noi”, a menţionat Marius Nica, head barista în cadrul Narcoffee Roasters.

    Marius Nica, campion naţional şi internaţional în latte art, precum şi top 10 world cup taster în 2016, semnează specialităţile cafenelei, în timp ce design-ul interior al locaţiei este atribuit arhitectului Cosmin Todor, câştigător al premiului Noblesse Interiors la Elle Decoration Design Awards în 2016, în colaborare cu Beniamin Pop, Brand Architect, responsabil de branding şi definitivarea acestuia în implementare. 

    Narcoffee Roasters este un concept de cafenele de specialitate fondat de către doi dintre cei mai importanţi oameni de afaceri clujeni din domeniul HoReCa, Marcelus Suciu şi Dan Isai, cu o investiţie iniţială de 500.000 euro, sumă necesară pentru extinderea reţelei în Cluj şi Bucureşti. În acest moment, reţeaua numără 4 locaţii în cele două oraşe, iar pe termen mediu, Narcoffee Roasters vizează francizarea conceptului şi în SUA.

     

  • Românii care au lansat cel mai mare lanţ de cafenele din ţară se extind

    Celelalte 2 cafenele urmează a fi lansate în decurs de 1 an, toate sub acelaşi management. Cafenelele 5 to go au fost create de Radu Savopol şi Lucian Bădilă în urma unui studiu de fezabilitate ce a indicat o lipsă acută de coffee shops <to go> în România şi apetitul în creştere al românilor pentru consumul de cafea, corect preparată, într-un raport echilibrat calitate – preţ. Totodată prin lansarea acestui brand şi acestui tip de business, cei doi antreprenori au dorit să dezvolte şi să atragă atenţia asupra comerţului stradal, slab dezvoltat în ţara noastră, însă o ramură a zonei de HoReCa sau Retail foarte importantă în dezvoltarea turismului, explică reprezentanţii companiei.

    5 to go a devenit în doi ani cea mai accesată franciză HoReCa românească de pe teritoriul ţării, şi a contribuit activ la înfiinţarea a peste 38 de noi societăţi comerciale.

  • Care sunt hobby-urile lui Mateusz Sielecki, polonezul care conduce businessul Starbucks în regiune

    El are o experienţă de peste 11 ani în cadrul AmRest, iar de cinci ani lucrează pentru Starbucks. Polonezul Mateusz Sielecki spune că este pasionat de dezvoltare şi creştere, atât pe plan personal, cât şi în business. A avut mai multe funcţii de conducere în cadrul grupului polonez AmRest, unde, printre altele, a fost responsabil de relaţiile cu investitorii, a lucrat şi ca business intelligence manager (2005-2010), dar a condus şi  departamentul de fuziuni şi achiziţii al grupului (2010-2012), funcţie din care s-a asigurat că AmRest îşi îndeplineşte obiectivele de creştere anuală de 20% prin fuziuni şi achiziţii.

    Între 2012 şi 2015 a fost district manager pentru lanţul de cafenele Starbucks, iar de circa doi ani deţine funcţia actuală. După ce a studiat managementul financiar în Polonia, şi-a spus că nu vrea să fie contabil sau consultant fiscal, ci să aibă o altă profesie, astfel că a aplicat pentru un internship în cadrul unei companii de brokeraj de asigurări din SUA: „Am mers la o companie de asigurări şi am participat la internshipuri în mai multe departamente pe parcursul a şase luni”.

    La întoarcere în Polonia, în 2005, ştia că vrea să lucreze într-o companie ce avea cultură americană, de aceea s-a angajat în cadrul grupului AmRest, înfiinţat în Varşovia de americanii Henry McGovern şi Donald Kendall jr.

    Anul trecut, Starbucks a ajuns la 28 de unităţi pe piaţa locală şi, potrivit estimărilor Business Magazin, este liderul pieţei de cafenele, care ocupă circa un sfert din piaţa locală de cafea, estimată la 500 de milioane de euro. Sielecki trăieşte în prezent în Bucureşti şi se declară un tată şi un soţ fericit. Îi plac călătoriile şi învăţarea de noi culturi; spune că are un mod atipic de a face acest lucru: pe bicicletă. Aşa a şi vizitat majoritatea Europei. În cea mai lungă călătorie, din nordul Poloniei până în sudul Spaniei, a învăţat lucruri utile pentru cariera sa: „Am învăţat multe călătorind astfel, iar orizonturile mi s-au deschis. Am petrecut fiecare noapte într-un loc nou, vorbind cu oamenii din comunităţile locale şi înţelegând cum trăiesc. Am învăţat şi să lucrez în echipă şi să depăşesc diferite provocări.”

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 12-a ediţie.

     

  • Tânărul care dormea în parc şi la Starbucks a ajuns milionar şi investeşte în zeci de companii

    Un tânăr nevoit să îşi întrerupă cariera sportivă din cauza unui accident a trăit aproape un an dormind în parc, pe canapelele prietenilor sau în cafenele. A învăţat să scrie cod şi, în cele din urmă, startup-ul creat de el s-a transformat într-un business de milioane de dolari.  

    Ali Hamed s-a înscris la Universitatea Cornwell pentru a juca baseball, dar şi-a fracturat spatele într-un joc şi a fost nevoit să renunţe la sport. În perioada de recuperare, a învăţat să scrie cod şi a creat un site care sumariza ştiri. Startup-ul nu a avut succes, prin urmare a trecut la următoarea afacere: CoVenture, prin care construia software pentru companii mici în schimbul unui procent din acţiunile acestora.

    În perioada în care a construit afacerea, a trebuit să se mute aproape de tot în oraşul New York. Timp de şapte luni a fost practic un om al străzii în New York, alternând între a sta pe canapeaua prietenilor lui şi dormind în cafenele Starbucks sau în Union Square Park.

    În CoVenture, Ali Hamed a  angajat 40 dezvoltatori şi designeri web pentru a crea soluţii tehnice pentru companii care nu au un background tehnic. Prin afacerea lui, construieşte software care valorează 30.000 de dolari în schimbul a 5%  din acţiunile fiecărei companii.

    Afacerea s-a dovedit a fi extrem de profitabilă: în 2013,  CoVenture  a lucrat cu şase start-upuri, cu venituri care au totalizat 10 milioane de dolari.

    În prezent, Hamed este în ultimul an la Universitatea Cornwell, dar îşi petrece mare parte din săptămână în New York City. Şi-a permis între timp să îşi cumpere propriul apartament în oraş.

  • Starbucks se extinde cu o nouă unitate. Unde va fi aceasta

    Ploiesti Shopping City isi completeaza portofoliul cu o noua cafenea apartinand lantului Starbucks, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii centrului comercial. Cel mai important centru comercial din judet si imprejurimi aduce astfel un plus de valoare si diversificare experientei pe care le-o ofera clientilor si isi consolideaza pozitia ca principala destinatie de shopping din regiune.

    Noua cafenea Starbucks se intinde pe o suprafata de 135 de metri pătraţi. Cu aceasta noua unitate, numarul total al cafenelelor Starbucks in Romania ajunge la 31: 16 in Bucuresti, trei in Timisoara, cate doua in Constanta, Cluj-Napoca, Craiova, Iasi, Ploiesti si cate una in Brasov si Oradea.

    Obiectivul Starbucks in Romania este ca pana in 2020 sa isi dubleze numarul de cafenele din tara. Starbucks are peste 20.000 de cafenele in 65 de tari. Ploiesti Shopping City, primul si cel mai mare centru comercial din judetul Prahova, are o suprafata inchiriabila de 55.000 m2 si pune la dispozitia clientilor sai aproximativ 2.000 locuri de parcare.

     

  • Bucureştiul se pregăteşte de festival şi ridică pretenţii la titlul de capitală a evenimentelor muzicale din România

    ”Planurile pentru un festival în Bucureşti le am de vreo doi ani. Dar este un eveniment foarte scump, fiind comercial; e scump din cauza artiştilor, pentru că cei de mainstage de EDM (electronic dance music – n.red.) cer foarte mult, între 200.000 şi 250.000 de euro. Să cheltuieşti un milion în avans e o problemă“, povesteşte Ioan Borzea.

    Prima ediţie a Sunwaves a avut loc în 2007, iar de atunci se află pe lista festivalurilor care nu trebuie ratate de iubitorii muzicii electronice. De-a lungul ultimilor 10 ani, la Sunwaves au pus muzică unii dintre cei mai de notorietate DJ ai lumii: Ricardo Villalobos, Richie Hawtin, DJ Sneak, Carl Cox sau Marco Carola sunt doar câţiva dintre cei care au urcat la pupitrul festivalului. Anul acesta, cea de-a 21-a ediţie a durat patru zile şi s-a desfăşurat pe plaja Crazy Beach din Mamaia Nord, din line-up făcând parte DJ români şi internaţionali, din ţări precum Germania sau Italia. Muzica de acest gen are din ce în ce mai mult succes în România, ca dovadă şi apetitul tot mai mare pentru evenimentele organizate în Cluj sau Iaşi. Cum a rămas, atunci, Bucureştiul în urmă? Ioan Borzea vorbeşte de patru festivaluri care s-au anulat, existând chiar şi discuţii ca Untold să vină în Capitală. Mai exact, au fost cinci evenimente în competiţie, dar Timeshift este singurul proiect rămas în picioare.

    Astfel, prima ediţia a Timeshift se va desfăşura la Romexpo, în perioada 20-23 iulie. Festivalul este prevăzut cu patru scene: Mainstage, unde vor avea loc evenimentele principale, scena Kristal, amplasată în pavilionul central, scena Control – unde vor fi şi artişti din clubul cu acelaşi nume – şi scena a patra, care va fi destinată genurilor drum’n’bass şi trance. Scena principală va fi în aer liber, iar muzica va ţine până la 2 dimineaţa, în vreme ce două dintre scene vor fi amenajate în corturi. ”Puteam să iau şi pavilioane, dar să băgăm oamenii în interior, în plină vară, în iulie, e destul de complicat. Aşa, scenele sunt deschise de la 9 seara la 7 dimineaţa“, spune Ioan Borzea.

    Primul artist care va apărea în cadrul evenimentului a fost contactat în decembrie, iar festivalul în forma actuală i-l datorează de fapt lui David Guetta. ”Noi am vrut iniţial să îl facem în septembrie şi să îl numim Equinox, pentru că era exact în zilele în care oamenii din Bucureşti îşi terminau vacanţele, şcolile începeau din nou şi aşa mai departe. Dar Guetta ne-a zis că are două date libere: 21 şi 22 iulie; în momentul respectiv ne-am mutat în iulie.“

    Lista de artişti care vor fi prezenţi la Timeshift e destul de lungă, dar trebuie menţionaţi măcar o parte dintre ei: David Guetta, DJ Snake, Above and Beyond, Orbital, Faithless, Markus Schulz, Chicane sau Loco Dice; toţi sunt nume cunoscute în lumea muzicii electronice. ”Am ales să reprezentăm curentele importante din muzica electronică, din punctul acesta de vedere am încercat să fim stricţi“, spune Ioan Borzea. ”Avem cinci promoteri diferiţi: unul pe trance, unul pe drum’n’bass, unul este pe indie, cei de la Control şi noi. Toţi îşi fac reclamă pe reţelele de socializare, dar noi coordonăm totul.“

    Bugetul festivalului se ridică la 2 milioane de euro, mare parte a banilor fiind destinată onorariilor cerute de artişti. ”În rest, logistica e cam la fel, din punct de vedere tehnic te costă mult doar scena principală. OK, preţurile noastre sunt mult mai mici decât cele ale Untold pentru că noi facem asta de ani de zile, avem parteneri cu care lucrăm de mult.“

    Preţul biletelor este mai mic decât în cazul altor festivaluri, ”pentru că este prima ediţie a festivalului şi vreau cantitate, aş vrea să îşi permită oricine; decât 20.000 de oameni care să dea 300 de lei pe un bilet, mai bine 40.000 de oameni cu bilete de 200 de lei.“ Din punct de vedere financiar, explică organizatorul Timeshift, un număr zilnic de 15.000 de participanţi ar fi suficient pentru break-even. ”Ai o bază care cumpără abonamente, iar apoi îi ai pe cei care cumpără doar bilete pe zile; adunaţi, ei pot să genereze şi un trafic de până la 200.000 de oameni. Ca aşteptări, noi am vrea să vedem 25.000 de oameni pe zi – 15.000 scena principală, 5.000 în pavilionul central şi 5.000 în celelalte două scene. Acesta este targetul; că facem 50.000 sau 15.000, rămâne de văzut.“

    Cât despre modalităţile de plată, Ioan Borzea explică de ce a ales sistemul cu jetoane în locul celui cu card, folosit la tot mai multe evenimente. ”Noi ne organizăm singuri barurile şi am considerat că la vânzarea cu card am pierde bani. Sunt foarte mulţi oameni implicaţi: te duci, îţi pui bani pe card, te duci la bar şi când ai ajuns ceri două cola, două cocktailuri şi două beri; barmanul trebuie să bată la casa de marcat ce ai comandat, tu trebuie să treci cardul prin aparat, primeşti bonul fiscal şi abia apoi primeşti băuturile. Sunt timpi morţi. În cazul jetoanelor e mult mai simplu, pentru că primeşti bonul fiscal la început, când le cumperi. Partea de comandă merge mult mai repede şi cozile sunt mai mici.“

    Competitorul cel mai mare al Timeshift în momentul de faţă e Neversea – festival aflat de asemenea la prima ediţie, organizat de cei care se ocupă şi de Untold –, pentru că se desfăşoară cu două săptămâni înainte. ”Cine vrea să meargă se poate duce şi aici, şi acolo“, spune Ioan Borzea. ”La noi avantajul e că vorbim de un festival în Bucureşti – nu te costă cazarea sau mâncarea.“

    Din cauza faptului că s-au anulat atât de multe festivaluri, sponsorii au devenit foarte atenţi, explică organizatorul. ”Au fost interesaţi, dar contractele efective le-am încheiat foarte greu şi pe alte sume. Dar faţă de cât avem noi bugetul, lucrurile sunt în regulă. Pentru prima ediţie, eu sunt mulţumit. Dacă avem la festival 25-30.000 de oameni, la anul o să sară preţul de patru ori. Important, pentru noi, e să ieşim anul ăsta pe zero.“ Cu toate acestea, printre sponsorii principali ai evenimentului se numără companii importante, precum Kaufland sau Ţiriac Auto.

    În funcţie de încasările din această perioadă, adică bilete vândute online, înainte de începerea oficială a festivalului, Timeshift ar putea avea nişte decoruri ”mai mari sau mai mici“; e în funcţie de buget, iar acesta se calculează şi în funcţie de încasări. ”Momentan suntem la varianta «să arate bine» – poţi să mai iei nişte lucruri în plus, dar mai bine te asiguri că lucrurile de bază sunt la locul lor, pentru că poţi oricând să suplimentezi.“ Organizatorii s-au promovat prin Festicket, care e un site internaţional de vânzare de bilete, cu o bază de clienţi ce numără 155.000 de persoane. ”Am promovat mult festivalul în Bulgaria, pentru că e aproape, în Moldova, Ucraina şi mai puţin în Ungaria, pentru că cei de acolo trag mai mult către festivalurile din Croaţia sau Serbia. Nu mă aştept totuşi să vină prea mulţi străini încă de la prima ediţie, poate în jur de 10%. Nu e ca la Sunwaves, care e pus deja pe harta mondială a muzicii house; acolo jumătate sunt străini, jumătate români.“

    Colaborarea cu autorităţile a decurs bine până acum, iar Ioan Borzea se aşteaptă la acest lucru şi în continuare. ”Până la urmă, cred că toată lumea îşi doreşte un festival în Bucureşti.“