BusinessMagazin

Tag: buget

  • Efectul Trump: Bugetul de apărare al NATO ar urma să atingă un nou record anul acesta, în condiţiile în care statele membre se pregătesc pentru alegerea lui Trump în SUA şi cresc masiv cheltuielile militare

    Majoritatea statelor membre NATO vor atinge ţinta de cheltuieli pentru apărare a alianţei, în timp ce aceasta se pregăteşte pentru o viitoare agresiune a Rusiei, alături de o potenţială alegere a lui Donald Trump, scrie Financial Times.

    Optsprezece dintre cei 31 de membri ai alianţei militare conduse de SUA vor îndeplini obiectivul de a cheltui 2% din produsul intern brut pentru apărare în acest an, a declarat miercuri secretarul general Jens Stoltenberg. Printre aceştia se numără pentru prima dată Germania, cea mai mare economie a Europei.

    Aceasta înseamnă că membrii europeni ai NATO vor cheltui împreună 380 de miliarde de dolari pentru apărare, o sumă record. „Facem progrese reale… Partenerii europeni au ajuns să poată cheltui mai mult pentru scopurile alianţei”, a declarat Stoltenberg.

    Această cifră este posibil să crească pe măsură ce bugetele sunt ajustate, potrivit a trei diplomaţi ai alianţei. „NATO se aşteaptă ca aproximativ două treimi dintre aliaţi să atingă 2% în 2024″, a declarat un oficial al alianţei.

    Cheltuielile NATO au crescut semnificativ după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, dar mandatul lui Trump în perioada 2017-21 a adus, de asemenea, o creştere semnificativă, în timp ce preşedintele american i-a hărţuit pe aliaţii săi europeni pentru că nu cheltuiesc suficient.

    În 2016, doar cinci ţări au atins obiectivul. În prezent, Polonia cheltuieşte 3,9% din PIB pentru apărare, devansând chiar SUA, cu 3,5%. Alte ţări, cum ar fi Spania, sunt în urmă, cheltuind puţin peste 1%.

    „Trebuie să ascultăm şi să luăm notă de următorul lucru: criticile pe care le auzim [din partea lui Trump] nu se referă în primul rând la NATO. Acestea vizează aliaţii NATO care nu cheltuiesc suficient”, a declarat miercuri Stoltenberg. „Şi, în esenţă, aceste critici reprezintă un punct de vedere valabil”.

    Declarat sceptic faţă de NATO, Trump – prezumtivul candidat republican la alegerile prezidenţiale din noiembrie – a ameninţat anterior că se va retrage din alianţa militară care garantează apărarea şi securitatea Europei.

    Retorica sa a continuat în actuala cursă pentru Casa Albă. Liderii europeni au fost şocaţi săptămâna trecută când Trump a declarat la un miting de campanie că ar încuraja Rusia să facă „ce naiba vrea” cu membrii NATO care nu reuşesc să îndeplinească obiectivul.

    În timp ce Trump are o performanţă puternică în sondajele de opinie împotriva preşedintelui în exerciţiu Joe Biden, el provoacă din nou nelinişte la sediul NATO din Bruxelles.

    Potrivit diplomaţilor şi oficialilor europeni, continuarea traiectoriei de creştere a cheltuielilor a reprezentat primul punct dintr-o strategie de reţinere a lui Trump pe trei planuri.

    În al doilea rând, NATO trebuie să se concentra mai mult pe problemele pe care fostul preşedinte Trump le-a semnalat în trecut, cum ar fi limitarea Chinei sau combaterea terorismului. În cele din urmă, aliaţii înţeleg că trebuie să recurgă la compromisuri diplomatice pentru a-i câştiga admiraţia.

  • Adrian Sârbu: Implementarea votului electronic la alegeri aduce economii de sute de milioane de euro la buget

    Hofi: Tehnologia digitală îţi permite să votezi direct, instantaneu şi sigur. Te întreb: Eşti de acord cu implementarea votului electronic la toate alegerile din România? Pronostic 66% Da.

    Adrian Sârbu: Iată că avem o soluţie pentru Rareş Bogdan. Nu ne mai costă un miliard de euro, ne costă 100 milioane de euro. Vrei să fii Rareş Bogdan un minut?

    Hofi: Eu am vorbit frumos…

    Adrian Sârbu: Votanţii, electorii noştri, ăştia 10.000 care au votat pe site-uri şi în social-media… nu sunt mulţi,

    Hofi: Nu am batistuţă.

    Adrian Sârbu: Uite, pot să te ajut un pic. Domnul Rareş Bogdan, cu ajutorul electorilor noştri, v-am dat o soluţie. Puteţi face o economie de sute de milioane de euro, pe care să-i rutaţi în interesele PNL-PSD, că nu o să-i rutaţi în interesele noastre, nu credem asta, sunteţi de acord să implementaţi votul electronic la alegerile din iunie? Unde vă aflaţi dl.Rareş Bogdan, vă rog, sunteţi de acord?

    Hofi: Nu suntem de acord pentru că nu mai putem să spunem că facem economia aia de 350 milioane.

    Adrian Sârbu: Nu aţi spus dvs că vă interesează interesul cetăţeanului din România, liberal şi nonliberal?

    Hofi: M-am răzgândit, sunt de acord, dar e scump că trebuie să facem sistem electronic şi costă mult mai mult.

    Nemo: Ei, costă mult mult.

    Adrian Sârbu: Şi dl. Ghiţă nu mai e în România. Sebastian Ghiţă, ai auzit de el? Crezi că poate fi implicat să facă repede un soft?

    Hofi: Un Asesoft (n.r. grupul de firme deţinut de omul de afaceri Sebastian Ghiţă)

    Adrian Sârbu: Să facă un Asesoft. Ia zi, Nemo, putem implementa votul electronic până la alegeri?

    Nemo: Bineînţeles, oricând putem să-l implementăm.

    Adrian Sârbu: Dacă nu, vorbim cu Google.

    Hofi: Am încredere în liderii lumii. Unul dintre ei este Mark Zuckerberg, stăpânul Facebook şi Instagram, acolo unde votezi zi de zi.

    Nemo: Dar de ce să le facă pe Facebook? Nu am avut platformă, nu de vot online, dar unde îţi puneai datele, când am făcut recensământul?

    Hofi: Tu te-ai recenzat online?

    Nemo: Da, bineînţeles.

    Adrian Sârbu: Nu-i o problemă cu Facebook. Şi Google are aplicaţia VoteMeApp, şi, dacă cumva avem vreun neprietenie cu Google, ne ducem la colegii noştri de NATO şi de UE, Estonia, care votează electronic fără nicio problemă.

    Hofi: Pierdem totuşi ceva. Vrei să-ţi arăt o imagine pe care nu o vom mai putea vedea dacă mergem la votul electronic? Nu poţi să mergi să votezi ce vrei tu. Dacă nu eşti mulţumit, te duci şi îţi faci căsuţa ta şi votezi cu Chuck Norris, cu ştampila pusă corect, nu atinge linia. Cred că trebuia să-l ia în considerare.

    Nemo: Tu glumeşti…

    Hofi: Nu glumesc.

    Nemo: Dar asta s-a întâmplat în Nevada cu Niki Haley, ai văzut ce voturi a primit, nu?

    Hofi: Ca să explicăm. În statul Nevada, nu a avut voie să candideze Donald Trump la alegerile primare, între republicani, şi favorita nr.1 după el era Nikki Haley pe care au votat-o doar 33%. Şi alţii au putut să voteze că nu vor niciunul dintre candidaţi. Mie de aceea îmi convine sistemul electronic. Şi faptul că nu mergi la vot este un vot de blam. Trebuie ca cineva să ia în considerare acest lucru.

    Nemo: Hai să le punem şi lor opţiunea  asa, indiferent dacă vor fi sau nu comasate, pune-le. Nu-i vreau pe niciunul dintre candidaţii ăştia.

    Hofi: Asta spun eu. Pentru că aud des vrăjeala asta: „hai, dar poţi să te duci să anulezi votul”. Dar nu vreau să anulez votul. Dacă anulez votul, aia e o greşeală. Eu vreau să arăt că nu vreau pe nimeni de aici.

    Adrian Sârbu: Erai supărat când ţi-am spus că nu trebuie să ne ocupăm de repornirea, resetarea vieţii politice din România, ci noi trebuie să ne ocupăm de resetarea democraţiei. Tu asta spui: „domne, aş dori să schimb Constituţia şi non votul să fie un vot”. Tu asta spui, da? Sună frumos, nu? Deci putem face asta?

    Nemo: Putem şi ar fi o urgenţă. Ar trebui să o facem cât mai repede.

    Adrian Sârbu: Şi tu, care eşti mai circumspect, simţi, aşa, vreun risc?

    Nemo: Cu orice risc. Mai mare e riscul ăsta cu votul clasic. Am văzut furturi cu sacii. Au fost atâtea ştiri cum au dispărut voturi cu sacii. La votul electronic nu văd un risc mai mare.

    Adrian Sârbu: Deci eşti părere că putem vota.

    Nemo: Bineînţeles.

    Adrian Sârbu: Bun, iată că am ajuns la o concluzie împreună. Nu ne-am fi aşteptat.

    Hofi: Nici eu.

    Adrian Sârbu: Mulţumim electorilor care ne-au dat o soluţie pentru dl. Rareş Bogdan şi pentru PNL. Eu sunt convins că, dacă se va vota electronic, PNL va lua mai multe voturi decât dacă se va vota clasic, la comasare.

    Hofi: Comăsuţa

    Adrian Sârbu: Comăsuţa…

     

  • Adrian Sârbu: Pentru a maximiza şansele de carieră ale copiilor lor, părinţii trebuie să aibă dreptul de a investi alocaţia pentru educaţie în şcolile şi profesorii cei mai buni

    Nemo: Te-am întrebat încă de vineri: eşti de acord ca bugetul pentru educaţie să crească la 10% din PIB prin reducerea cheltuielilor cu bugetarii şi prin reforma administrativă? A doua întrebare: eşti de acord să ţi se aloce de la buget o sumă anuală pentru şcolarizarea copilului tău, pe care să pe foloseşti fără restricţii în învăţământul de stat sau privat, pentru profesorii pe care îi doreşti? Eşti de acord ca procesul de învăţare pentru copilul tău să fie executat de profesori aflaţi în şi ipostaze virtuale? Eşti de acord să existe o programă şcolară personalizată pentru copilul tău care să urmărească dezvoltarea de abilităţi şi profesii de care va avea nevoie în viaţa de adult şi nu programa şcolară prestabilită de minister? Crezi că telefonul mobil contribuie la procesul de învăţare al copilului tău? Rezultate, rezultate, rezultate…

    Hofi: 55% doresc să li se aloce de la buget o sumă anuală, 45% nu.

    Adrian Sârbu: Deci eu vreau să mi se dea aceşti 8000 de euro, minim, şi eu să-mi aleg ce profesor vreau şi ce şcoală vreau. Şi o să spui: „stai domne, cum adică, să-i creăm o problemă dlui Ciolacu, să nu mai aibă de lucru cei 300 mii de profesori, cu toate rudele lor care votează PSD şi PNL, cu toate rudele rudelor lor, cumetrii, prietenii”. Eu spun „nu, nici pomeneală, nu. Aceşti doamne şi domni trebuie să se recalifice ca să ia banii de la mine”, că banii nu sunt ai lor, Hofi. Banii în buget sunt daţi pentru educarea mea. Deci, aş vrea în clasa I să-mi aleg eu profesorul şi dacă nu pot eu, că poate nu crezi că pot, aş vrea să-mi aleagă părinţii mei sau tutorele. Şi aş vrea profesorul să fie un mentor. Adică să mă conducă în viaţă, să învâţ în fiecare zi ceva fără să mă forţeze şi să-mi creeze din fiecare zi o bucurie a învăţării. Eu aş vrea să învăţ cinema de 50 de ani şi sigur că aş putea să mi-l iau profesor pe Martin Scorsese.

    Hofi: Dar vă ştiţi cu el, ce să mai…

    Adrian Sârbu: Cetăţeanul ăsta are abilităţi… sau Coppola. Oamenii ăştia au abilităţi de educatori, de mentori. Cu siguranţă că aş învăţa de la ei. Vreu să învăţ matematică. Mi l-aş lua pe Moisil, că ţi-am vorbit demult de Moisil, care era un filosof al matematicii. Şi cum măi, din clasa I să înveţi matematică? Vreau istorie? L-aş lua pe Răzvan Teodorescu, care mi-ar povesti istoria României, da? Vrei să-ţi spun eu ce trebuie să înveţe copiii? Trebuie să înveţe să gândească. Eu în clasa I trebuie să-mi cunosc corpul. E cumva în programa de clasa I să ne cunoaştem corpul? „Aoleu, vrei să vorbeşti de educaţie sexuală, că noi vrem să facem educaţie religioasă, să ştim despre D-zeu, sfinţi, Rusalii, Sf. Maria”.

    Nemo: Cunoaştem corpul profesoral în clasa I.

    Adrian Sârbu: Deci eu vreau să-mi cunosc corpul în clasa I. Şi ştii ce vreau să cunosc cel mai mult? Uite chestia asta, mâna. De ce? De la doi ani, şi acum am 7 ani, mi-a nimerit un iphone în mână. Aş vrea să găsesc un profesor să mă înveţe să-mi învăţ mâna. Ceea ce, într-adevăr, în şcoala tradiţională se făcea natural. De ce? Gândirea mea se obiectiva prin mână. Scriam. Şi prin ce? Prin privire. Să mă înveţe să-mi folosesc privirea. Cum adică? Să-mi economisesc lumina ochilor atâtea ore în ecran şi atâtea ore într-un text scris.

    Hofi: Am un contraargument şi pentru asta, că avem şi tema aia, dar haideţi să ne întoarcem la profesorul ăsta virtual.

    Adrian Sârbu: Profesorul virtual, Hofi, el există oriunde în lume. Eu spun că am tot dreptul, în calitate de copil, la banii ăştia, că sunt 8000 că sunt 9, că sunt 7, sunt banii mei, nu sunt banii dnei Deca în niciun caz. Dacă vreau, îi aloc şi ei din banii ăştia cât să fie plătită să facă treabă, şi eu îmi caut profesorul oriunde în lume.

     

  • Adrian Sârbu: Pentru a maximiza şansele de carieră ale copiilor lor, părinţii trebuie să aibă dreptul de a investi alocaţia pentru educaţie în şcolile şi profesorii cei mai buni

    Nemo: Te-am întrebat încă de vineri: eşti de acord ca bugetul pentru educaţie să crească la 10% din PIB prin reducerea cheltuielilor cu bugetarii şi prin reforma administrativă? A doua întrebare: eşti de acord să ţi se aloce de la buget o sumă anuală pentru şcolarizarea copilului tău, pe care să pe foloseşti fără restricţii în învăţământul de stat sau privat, pentru profesorii pe care îi doreşti? Eşti de acord ca procesul de învăţare pentru copilul tău să fie executat de profesori aflaţi în şi ipostaze virtuale? Eşti de acord să existe o programă şcolară personalizată pentru copilul tău care să urmărească dezvoltarea de abilităţi şi profesii de care va avea nevoie în viaţa de adult şi nu programa şcolară prestabilită de minister? Crezi că telefonul mobil contribuie la procesul de învăţare al copilului tău? Rezultate, rezultate, rezultate…

    Hofi: 55% doresc să li se aloce de la buget o sumă anuală, 45% nu.

    Adrian Sârbu: Deci eu vreau să mi se dea aceşti 8000 de euro, minim, şi eu să-mi aleg ce profesor vreau şi ce şcoală vreau. Şi o să spui: „stai domne, cum adică, să-i creăm o problemă dlui Ciolacu, să nu mai aibă de lucru cei 300 mii de profesori, cu toate rudele lor care votează PSD şi PNL, cu toate rudele rudelor lor, cumetrii, prietenii”. Eu spun „nu, nici pomeneală, nu. Aceşti doamne şi domni trebuie să se recalifice ca să ia banii de la mine”, că banii nu sunt ai lor, Hofi. Banii în buget sunt daţi pentru educarea mea. Deci, aş vrea în clasa I să-mi aleg eu profesorul şi dacă nu pot eu, că poate nu crezi că pot, aş vrea să-mi aleagă părinţii mei sau tutorele. Şi aş vrea profesorul să fie un mentor. Adică să mă conducă în viaţă, să învâţ în fiecare zi ceva fără să mă forţeze şi să-mi creeze din fiecare zi o bucurie a învăţării. Eu aş vrea să învăţ cinema de 50 de ani şi sigur că aş putea să mi-l iau profesor pe Martin Scorsese.

    Hofi: Dar vă ştiţi cu el, ce să mai…

    Adrian Sârbu: Cetăţeanul ăsta are abilităţi… sau Coppola. Oamenii ăştia au abilităţi de educatori, de mentori. Cu siguranţă că aş învăţa de la ei. Vreu să învăţ matematică. Mi l-aş lua pe Moisil, că ţi-am vorbit demult de Moisil, care era un filosof al matematicii. Şi cum măi, din clasa I să înveţi matematică? Vreau istorie? L-aş lua pe Răzvan Teodorescu, care mi-ar povesti istoria României, da? Vrei să-ţi spun eu ce trebuie să înveţe copiii? Trebuie să înveţe să gândească. Eu în clasa I trebuie să-mi cunosc corpul. E cumva în programa de clasa I să ne cunoaştem corpul? „Aoleu, vrei să vorbeşti de educaţie sexuală, că noi vrem să facem educaţie religioasă, să ştim despre D-zeu, sfinţi, Rusalii, Sf. Maria”.

    Nemo: Cunoaştem corpul profesoral în clasa I.

    Adrian Sârbu: Deci eu vreau să-mi cunosc corpul în clasa I. Şi ştii ce vreau să cunosc cel mai mult? Uite chestia asta, mâna. De ce? De la doi ani, şi acum am 7 ani, mi-a nimerit un iphone în mână. Aş vrea să găsesc un profesor să mă înveţe să-mi învăţ mâna. Ceea ce, într-adevăr, în şcoala tradiţională se făcea natural. De ce? Gândirea mea se obiectiva prin mână. Scriam. Şi prin ce? Prin privire. Să mă înveţe să-mi folosesc privirea. Cum adică? Să-mi economisesc lumina ochilor atâtea ore în ecran şi atâtea ore într-un text scris.

    Hofi: Am un contraargument şi pentru asta, că avem şi tema aia, dar haideţi să ne întoarcem la profesorul ăsta virtual.

    Adrian Sârbu: Profesorul virtual, Hofi, el există oriunde în lume. Eu spun că am tot dreptul, în calitate de copil, la banii ăştia, că sunt 8000 că sunt 9, că sunt 7, sunt banii mei, nu sunt banii dnei Deca în niciun caz. Dacă vreau, îi aloc şi ei din banii ăştia cât să fie plătită să facă treabă, şi eu îmi caut profesorul oriunde în lume.

     

  • Adrian Sârbu: România trebuie să aloce 8000 de euro pentru fiecare elev. O ţară fără centre de knowledge e o ţară care nu va mai exista

    Nemo: Te-am întrebat încă de vineri: eşti de acord ca bugetul pentru educaţie să crească la 10% din PIB prin reducerea cheltuielilor cu bugetarii şi prin reforma administrativă? A doua întrebare: eşti de acord să ţi se aloce de la buget o sumă anuală pentru şcolarizarea copilului tău, pe care să o foloseşti fără restricţii în învăţământul de stat sau privat, pentru profesorii pe care îi doreşti tu? Eşti de acord ca procesul de învăţare pentru copilul tău să fie executat de profesori aflaţi şi în ipostaze virtuale? Eşti de acord să existe o programă şcolară personalizată pentru copilul tău care să urmărească dezvoltarea de abilităţi şi profesii de care va avea nevoie în viaţa de adult şi nu programa şcolară prestabilită de minister? Crezi că telefonul mobil contribuie la procesul de învăţare al copilului tău? Rezultate, rezultate, rezultate…

    Hofi: 80% sunt de acord că bugetul trebuie să crească la cel puţin 10% din PIB. Hai că suntem puşi pe treabă de la început. Eu aş vota să nu fie mărit bugetul până la 10% şi să facem şi un tur de orizont.

    Nemo: Mă uimeşti.

    Marcel Feraru: Este urgent să avem 10% din PIB pentru că noi venim de departe. Dacă Franţa nu are 10% din PIB, este pentru că nu are nevoie să aibă 10% din PIB.

    Balasz Barabas: Eu am o gândire puţin mai pragmatică. Nu ştiu dacă e suficient 10%. Eu aş începe cu un plan de restructurare al învăţământului. Ce vrem să facem, cu cine vrem să facem, cu câţi oameni şi unde vrem să ajungem.

    Nemo: Dle Adrian Sârbu, aveţi vreo emoţie în ce priveşte răspunsurile?

    Adrian Sârbu: Am o mare emoţie pentru că am de gând să mă înscriu în clasa întâi. Cel puţin în educaţie, cred că trebuie să prevaleze interesele copiilor şi nu interesele celor 300 mii de profesori, care, culmea, aşa cum ai zis tu „they left the kids alone”, că s-au dus vreo 2-3 săptămâni la grevă, şi i-au lăsat pe copii. Ştii ce bine s-au simţit copiii? Dar ce bine, să facă grevă vreo 2-3 ani, măi frate, să ne lase în pace. Deci, din această perspectivă, cred că 10% e puţin pentru că avem o rămânere în urmă tulburătoare şi avem în faţa noastră un război, războiul cu AI. Hai să-i spunem confruntare, să nu-i mai spunem război. Şi în această confruntare, plecăm, noi copiii ăştia de 7 ani, din clasa I, cu multe dezavantaje, enorm de multe. Deci răspunsul e peste. 10% din bugetul României sunt 34 miliarde euro. E un început. Balasz zicea să facem o comisie. Ce comisie să mai facem Balasz? Fiecare părinte responsabil, sunt şi iresponsabili care îşi vând copiii, care îşi abandonează copiii la bunici, nişte iresponsabili. Nici nu poţi să-i numeşti animale. Animalele nu fac asta. Animalele îşi cresc copiii până la un punct şi după aceea îi lasă în viaţa adultă. Eu cred că părinţii ăştia sunt suficient de capabili să ştie cum să ne crească pe noi, copiii, ca să ajungem, la rândul nostru, să-i ţinem în viaţă din momentul în care intrăm în viaţă.

    Hofi: Avem nevoie şi de educaţie, avem nevoie şi de sănătate, avem nevoie şi de apărare, avem nevoie şi de transporturi în ţara asta, care sunt praf, avem nevoie şi de agricultură, avem nevoie şi de alimentaţie şi nu vreau să cădem în capcana în care, atunci când vorbim despre un subiect, acel subiect să fie cel mai important.

    Adrian Sârbu: Hofi, ştii de ce nu avem nevoie? Sunt 1,3 milioane de bugetari. 500.000 sunt degeaba. Aceşti 500.000 cheltuiesc banii noştrii degeaba.

    Hofi: Corect.

    Adrian Sârbu: În loc să participe şi ei, alături de cei 5 milioane de contributori, la contribuţie. Şi, în loc să avem 1,3 milioane de bugetari şi 5 milioane de contributori, să avem 5,5 milioane de contributori şi 800 mii de bugetari. Domnul bugetar, te rog frumos, începând de mâine eşti angajat la o firmă lucrativă, adică care produce profit. De ce? Pentru că noi, în România, avem nevoie de banii cu care te plătim pe tine, familia ta, rudele tale, cumetrii tăi, în funcţie de unde eşti. Avem nevoie de bănuţii ăştia pentru cine? Să ne apărăm. E urât? Să ne apărăm că vin şi ne omoară, vin şi ne ia terenul, femeile, vin ne ia numele, identitatea, ne-o schimbă. Nu crezi că e cazul totuşi să alocăm la apărare? Şi să ne educăm copilaşii ăştia că în ultimii 30 de ani sunt din proşti mai proşti. Deja au început să se promoveze unii pe alţii în funcţii de conducere, cu decizii foarte grave pentru România că nu mai sunt funcţie de conducere auto.

    Hofi: Ne uităm pe celălalt tabel în care vedem cât dau statele din UE din PIB, pentru educaţie.

    Adrian Sârbu: Vasăzică, media europeană 8185 euro/elev. La Românica, cât e? 2161. E negru rău, e negru beznă. Când media europeană e 8185, eu nu vreau să ajung nicăieri decât la media europeană. Hai să-ţi dau un exemplu, Hofi. Sunt 3 milioane de elevi preuniversitari? 8000 ori 3, sunt 24 miliarde de euro. 10% din bugetul României sunt 34 de miliarde de euro. Deci, eu, preuniversitarul, alocând 8000 de euro pentru fiecare elev, pot să ajung la media europeană. Ştii care e rezultatul Hofi? În 5 ani România începe să fie lider în inteligenţa artificială, în microcipuri, în superagricultura viitorului, în biotehnologie, în sănătate, în ce numim noi, în medicină celulară, în genetică. O ţară fără centre de învăţare e o ţară care nu va mai exista. În cât? Într-o generaţie, în două, cu siguranţă.

  • Adrian Sârbu: România are două priorităţi: apărarea şi învăţarea. 10% din PIB pentru educaţie e puţin. Suntem în urmă. Grav

    Nemo: Te-am întrebat încă de vineri: eşti de acord ca bugetul pentru educaţie să crească la 10% din PIB prin reducerea cheltuielilor cu bugetarii şi prin reforma administrativă? Rezultate, rezultate, rezultate…

    Hofi: Eşti de acord, eşti de acord. 80% sunt de acord că bugetul trebuie să crească la cel puţin 10% din PIB.

    Adrian Sârbu: Cred că 10% e puţin pentru că avem o rămânere în urmă tulburatoare şi avem în faţa noastră războiul cu AI. Hai să-i spunem confruntare, să nu-i mai spunem război. Şi în această confruntare plecăm noi, copii ăştia de 7 ani, plecăm cu multe dezavantaje. Ştii de ce nu avem nevoie?  De 1,3 milioane de bugetari. 500 mii sunt degeaba. Ia uite aici Hofi. Vasăzică, media europeană 8185 euro/elev. La Românica, cât e? 2161. E negru rău, e negru beznă. Când media europeană e 8185, eu nu vreau să ajung nicăieri decât la media europeană.

    Hofi: Şi întrebarea a doua era dacă eşti de acord să ţi se aloce de la buget o sumă anuală pentru şcolarizarea copilului tău, pe care să pe foloseşti fără restricţii în învăţământul de stat sau privat, pentru profesorii pe care îi doreşti tu.

    Nemo: Rezultate, rezultate, rezultate

    Hofi: 55% doresc să li se aloce de la buget o sumă anuală, 45 % nu.

    Adrian Sârbu: Deci, eu vreau să mi se dea aceşti 8000 de euro, mie, şi eu să-mi aleg ce profesor vreau şi ce şcoală vreau. Şi o să spui: „stai domne, cum adică, să-i creăm o problemă dlui Ciolacu, să nu mai aibă de lucru cei 300 mii de profesori, cu toate rudele lor care votează PSD şi PNL, cu toate rudele rudelor lor, cumetrii, prietenii”. Eu spun „nu, nici pomeneală, nu. Aceşti doamne şi domni trebuie să se recalifice ca să ia banii de la mine”, că banii nu sunt ai lor, Hofi. Banii în buget sunt daţi pentru educarea mea. Deci, aş vrea în clasa I să-mi aleg eu profesorul şi dacă nu pot eu, că poate nu crezi că pot, aş vrea să-mi-l aleagă părinţii mei sau tutorele. Şi aş vrea profesorul ăla să fie un mentor. Adică să mă conducă în viaţă, să învâţ în fiecare zi ceva, fără să mă forţeze şi să-mi creeze din fiecare zi o bucurie a învăţării.

    Nemo: Eşti de acord ca procesul de învăţare pentru copilul tău să fie executat de profesori aflaţi în şi ipostaze virtuale?

    Hofi: Acum să vedem şi ce au votat miniştrii noştri ai Educaţiei. 67%, culmea, nu vor să aibă un Grigore Moisil.

    Adrian Sârbu: În primul rând, eu spun că am tot dreptul în calitate de copil la bani ăştia. Că sunt 8000 că sunt 9, că sunt 7, sunt banii mei, nu sunt banii dnei Deca în niciun caz. Dacă vreau, îi aloc şi ei din banii ăştia cât să fie plătită să facă treabă şi eu îmi caut profesorul oriunde în lume. Unde e problema? Să mixezi realul cu virtualul pentru că, din nefericire, eu sunt foarte demanding, Hofi. Şi eu vreau cel mai bun profesor de caligrafie şi cel mai bun profesor ca să mă înveţe să-mi cunosc mâna. Din ăştia poate sunt 10 în lume. Am acces la ei? Cu siguranţă că am acces la o prelegere, că o prelegere, chiar live, poate să fie astăzi urmărită de 1 miliard de cetăţeni. Cum urmăriţi voi meciurile de fotbal la care nu se întâmplă nimic, vreau şi eu să mă uit, milioane, miliarde, la ceva ce mă interesează.

    Nemo: Eşti de acord să existe o programă şcolară personalizată pentru copilul tău care să urmărească dezvoltarea de abilităţi şi profesii de care va avea nevoie în viaţa de adult şi nu programa şcolară prestabilită de minister?

    Hofi: Ce or fi votat cei 10.000 de miniştri ai Educaţiei. 65% spun că ar vrea o programă şcolară personalizată pentru copilul său.

    Adrian Sârbu: A educa un copil, de la 2,3,4 ani, în şcoală de la 7 ani este o activitate, Hofi, foarte sofisticată. La fel de sofisticată cum e să-l creezi pe Maradona sau Mbappe. Vrei să-ţi spun eu ce trebuie să înveţe copiii?

    Hofi:  Nu ştiu.

    Adrian Sârbu: Cred că trebuie să înveţe să gândească. După mine, prima funcţie pe care ar trebui să o voteze românii ar fi ţarul Educaţiei. Noi, românii, votăm direct un cetăţean care spune „domne, eu vă revoluţionez învăţământul din România şi din acel moment îmi daţi banii ăştia, nu mi-i daţi mie, mi-i daţi să investesc în învăţământ şi din acel moment veţi vedea şi mă veţi urmări zilnic ce o să fac şi o să mă aplaudaţi de o să vă doară palmele. Trebuia plecat de la asta: Hai să creăm un simbol al României educate. Cine vrem măi să fie? Copila care e campioană mondială la Counter Strike (Ana Dumbravă). Poate ea e simbolul României. Şi toată lumea, toţi românii că sunt copii, că sunt adulţi s-ar gândi: „copilul meu să ajungă ca fata asta”. Şi copiii or să se gândească „vreau să ajung ca ea”. E celebră, e frumoasă. De ce? Pentru că vibrează de ştiinţă.

    Hofi: Te-am întrebat dacă tu crezi că telefonul mobil contribuie la procesul de învăţare al copilului tău. Românii, cei 10.000 care au intrat pe site-urile noastre, pe conturile noastre de social-media şi pe youtube au spus în felul acesta: 66% cred că telefonul mobil nu contribuie la procesul de învăţare al copilului, iar 34% cred.

    Adrian Sârbu: Copilul ăsta ajunge la 7 ani la şcoală. Ia uite ţi-a spus Balasz, copilul lui, luni dimineaţă, plângea. Primul lucru, ne ducem la şcoală cu părinţii, pe 15 septembrie, avem serbare şi apare o doamnă care ne spune: „dragi copii bine aţi venit, lăsaţi telefoanele la intrare”. Ştii unde mai laşi telefoanele la intrare, Hofi? La procuratură, unde te duci să te condamne, nu să te judece, sau la pârnaie. Până şi la pârnaie îţi dă voie să foloseşti mobilul undeva sau să vorbeşti la telefon. Să vorbeşti. Poate mie îmi trebuie mobilul să vorbesc. Cum să vorbeşti tu, copil, în clasa mea profesor, când tu trebuie să mă asculţi pe mine când scriu eu pe tablă. „Doamnă, nu vă supăraţi, nu-mi place fusta dvs, şi nici bluza. Şi scrieţi şi neinteligibil pe tablă. Nu ar fi bine să-mi transferaţi de pe tablă pe mobil ce scrieţi dvs, că poate pot să citesc pe mobil, că eu aşa m-am învăţat doamnă. Nu sunt eu obligat, care am trăit 5 ani cu mobilul. Şi să vă mai spun ceva doamna profesoară. Eu ştiu să scriu şi să citesc”. „Aaa, nu ştii să scrii de mână. Nota 4”. „Doamnă ştiu să scriu, uitaţi, apăs aici şi scriu. Şi ştiu să şi citesc. Am citit la vârsta de 6 ani Harry Potter”. „Aaa, păi eu nu l-am citit încă”. Mai aveţi timp, doamnă, în altă viaţă.

    Nemo: Care credeţi că ar fi cea mai urgentă de rezolvat?

    Adrian Sârbu: România are două priorităţi, Hofi, şi atât.

    Hofi: Ce simplu e.

    Adrian Sârbu: Da, e simplu. Nici măcar cinci, două. Apărarea şi învăţarea.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News

    Eşti de acord ca bugetul pentru educaţie să crească la 10% din PIB prin reducerea cheltuielilor cu bugetarii şi prin reforma administrativă?

    DA- 80%

    NU- 20%

     

    Eşti de acord să ţi se aloce de la buget o sumă anuală pentru şcolarizarea copilului tău, pe care să pe foloseşti fără restricţii în învăţământul de stat sau privat, pentru profesorii pe care îi doreşti?

    DA-55%

    NU-45%

     

    Eşti de acord ca procesul de învăţare pentru copilul tău să fie executat de profesori aflaţi şi în ipostaze virtuale?

    DA-33%

    NU- 67%

     

    Eşti de acord să existe o programă şcolară personalizată pentru copilul tău care să urmărească dezvoltarea de abilităţi şi profesii de care va avea nevoie în viaţa de adult şi nu programa şcolară prestabilită de minister?

    DA- 65%

    NU-35%

     

    Crezi că telefonul mobil contribuie la procesul de învăţare al copilului tău?

    DA- 34%

    NU-66%

     

     

     

  • Bursă. Hidroelectrica estimează un profit istoric de 6 mld. lei anul trecut. Bugetul de venituri şi cheltuieli pe 2024 implică însă o scădere de 20%

    Producătorul de energie electrică verde Hidroelectrica (simbol bursier H2O), cea mai profitabilă companie din portofoliul statului român, a inclus în bugetul de venituri şi cheltuieli pe 2024 un rezultat net preliminat de 6,02 miliarde de lei anul trecut, un maxim istoric, în creştere cu 50% faţă de anul precedent, când profitul a atins 4 miliarde de lei.

    BVC-ul publicat astăzi indică un profit net de 4,83 miliarde de lei la finele actualului an, adică o scădere de 20% faţă de 2023. Prin comparaţie cu 2022, evoluţia ar consta într-o creştere de circa 20%.

    Veniturile preliminate pe 2023 ar ajunge la 12,5 miliarde de lei,  cu 26% mai mult decât în anul anterior. Apoi, în 2024, veniturile ar atinge 10,9 miliarde de lei, deci un minus de 12,8% an/an.

    Conform BVC-ului, compania de stat ar urma să vândă energie de 15,91 TWh în 2023, energia vândută din producţie însumând 14,81 TWh. Per total, cheltuielile ar fi de 5,03 miliarde de lei, dintre care cheltuielile cu apa ar reprezenta peste 500 de milioane de lei. Pentru dezvoltare, producătorul a alocat suma de 219 milioane de lei anul acesta.

    „Veniturile din activitatea de furnizare sunt prognozate la 3.139.944 mii lei, reprezentând o cantitate de 6,004 TWh, similara cantităţii de energie electrică vândută în anul 2023.Diminuarea veniturilor  din activitatea de furnizare se datorează estimării unui preţ mediu de vânzare al energiei electrice în scădere în 2024 comparativ cu preţul mediu preliminat al anului 2023”, scriu reprezentanţii Hidro.

    În primele nouă luni de anul trecut, Hidro a avut un profit net de 5,2 miliarde de lei, plus 42%, şi venituri de 9,6 miliarde de lei, în urcare cu 32% faţă de aceeaşi perioadă din 2022. Societatea va publica raportul financiar preliminar din 2023 în data de 27 februarie.

    Scăderea estimată a veniturilor pe 2024„ rezultă în principal din diminuarea cantităţii prognozate a fi produsă în cursul anului 2024 comparativ cu anul 2023, când a fost înregistrată cea mai ridicată producţie de energie electrică din ultimii 6 ani, scădere parţial compensată de estimarea unui preţ mediu de vânzare a energiei electrice în creştere cu 2% faţă de preţul mediu preliminat pentru anul 2023.”

    Acţiunile H2O  se tranzacţionează în scădere cu 5,5% anul acesta şi în creştere cu 8,2% în ultimele şase luni, la o capitalizare de 54,4 miliarde de lei. În aceleaşi perioade, indicele de referinţă BET afişează dinamici de minus 1,6%, respectiv plus 15,3%.

     

     

     

     

  • BREAKING. Guvernul Marcel Ciolacu a tras linie la bugetul pe 2023: cheltuielile au crescut mai mult decât aşteptările şi deficitul bugetar a fost de 90 mld. lei, adică 5,68% din PIB. Derapaj bugetar de 20 mld. lei în 2023

    Execuţia bugetului general consolidat s-a încheiat cu un deficit bugetar de 90 mld. lei, adică 5,68% din PIB-ul estimat în 2023, au afirmat, pentru ZF, surse din guvern. La începutul anului, guvernul a plecat cu o ţintă de deficit bugetar de 4,4% din PIB, adică 70 mld. lei. Astfel, derapajul bugetar a fost de 20 mld. lei (4 mld. euro) în 2023.

    Conform aceloraşi surse, execuţia bugetară pentru 2023 oficială va fi publicată luni, 29 ianuarie.

     

  • Adrian Sârbu: România are nevoie de o armată de 200.000 de militari şi tehnică şi tehnologii moderne

    Hofi: Te am întrebat dacă eşti de acord cu creşterea bugetului Apărării cu 10% din PIB prin reducerea cheltuielilor cu bugetarii şi prin reforma administrativă. 54% dintre cei care au votat au spus că DA, sunt de acord să crească bugetul la 10%, 46% au spus că nu, printre ei şi Florin Jipa. De câţi bani avem nevoie?

    Florin Jipa: Nu cred că nicio ţară din Occident îşi permite să aloce mai mult de 3%. 3% de exemplu alocă SUA, Marea Britanie şi Polonia mai nou. Şi dacă am aloca toate 3%, cred că toate lucrurile ar merge spre bine. Dau exemplul României care a comandat doar două sute de rachete pentru sistemele PATRIOT. Avem deja 4 sisteme în ţară, am mai contractat 3 la finalul anului trecut, şi am comandat doar 200 de rachete Patriot. Dacă ar fi să avem un război, cele 200 de rachete ar fi consumate în mai puţin de o săptămână ca să nu zic în câteva zile. Deci, este clar că are nevoie de mai multe rachete, dar nu le comandă fiindcă nu are bani.

    Adrian Sârbu: E foarte simplu Florine. Dăm afară 200.000 de oameni care nu fac nimic în sistemul bugetar, dar nimic, doar câştigă bani şi banii îi alocăm cheltuielilor militare. Deci avem nevoie de încă 20 de miliarde anul ăsta, Florine, pe care o să-i luăm foarte uşor. Evident că nu o sa-i ia dl. Ciolacu. El face o reformă fiscală ca să mai ia taxe de la români, dacă poate să-i mai strângă puţin ca să-şi finanţeze câştigarea alegerilor, la care cine votează? Inclusiv ăştia 200.000, cu rudele lor şi afiliaţii lor care trebuie să-i dea voturile. Nouă ne trebuie rapid, nu în bugetul anului viitor, nu la anu şi la mulţi ani. Ne trebuie astăzi o schimbare majoră de atitudine faţă de apărarea ţării. România nu are o strategie de apărare. Eu spun şi alături de mine 60% din cei care ne urmăresc spun „domne, e foarte normal, posibil şi necesar să realocăm resurse bugetare, să plece 200 până la 500 de mii din buget”. Să se ducă unde? În economia reală. Economia reală e lipsită anul acesta de 200 mii de oameni forţă de muncă. Cei care ne urmăresc spun aşa: „da, luaţi bani de la buget şi daţi-i la buget pe cheltuieli militare”. Şi eu spun de apărare. Florine, cu câţi oameni trebuie să apere România graniţa ei, de la Marea Neagră până la Ucraina, vorbesc cea de est şi nord, în condiţiile în care Rusia ocupă Ucraina, sunt aproape 1000 km. Eşti de acord?

    Florin Jipa: Dacă ar fi să ne uităm acum la ce se întâmplă în Rusia şi Ucraina, este clar că am avea nevoie de 300-400 de mii militari acolo.

    Adrian Sârbu: Plus înlocuitorii, că mai şi mor şi trebuie să ai, deci trebuie să ai o resursă. Ucraina are astăzi 800.000 de cetăţeni în sistemul militar. Înlocuire şi spate. Nouă ne trebuie undeva între 800.000 şi 1 milion de români. Nu o să-i ai mâine. Eu spun: trebuie 200.000 de militari imediat pregătiţi şi echipaţi. Cu ce? Cu tehnologii moderne, că în afară de Kalaşnikoave, nu avem nici bocanci. Pe lângă aceşti 200.000 de militari, eu am nevoie să pregătesc… nu folosesc cuvântul populaţia că e puţin dispreţuitor, să pregătesc pe fiecare român care înţelege că are obligaţie faţă de această ţară, faţă de familia lui, de oraşul lui, de limba lui, să o apere. Aaa, nu o să vină niciodată ruşii. Foarte bine, am făcut sport. Că tot ne-am lăsat de sport şi suntem graşi şi chei. Am făcut sport. Ne-am întors la viaţa de român, că am uitat că ne tragem din nişte războinici. Noi am uitat să fim luptători.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News

    Eşti de acord ca bugetul militar să crească la 10% din PIB prin reforma administrativă şi prin reducerea chetuielilor cu bugetarii?

    DA- 54%

    NU- 46%

     

  • Adrian Sârbu: Europa şi NATO vor fi atrase în războiul din Ucraina şi vom intra nepregătiţi. România are nevoie de 20% din PIB pentru Apărare

    Hofi: Îţi amintesc de cele trei sondaje pe care ţi le-am pus la dispoziţie şi la care te-am chemat să participi şi anume: vor fi atrase Europa şi NATO în războiul din Ucraina? A fost o întrebare la care trebuia să votezi cu da sau nu pe site-urile noastre alephnews.ro, mediafax.ro şi zf.ro. De asemenea, te-am mai întrebat dacă eşti de acord ca bugetul militar să crească la 10% din PIB prin reforma administrativă şi prin reducerea cheltuielilor cu bugetarii. Da sau nu. Te-am mai întrebat dacă tu eşti pregătit să aperi România, dacă va fi atacată. Ai avut  două opţiuni, da sau nu.

    Nemo: Dar asta i-am întrebat pe urmăritorii noştri şi pe cititorii site-urilor noastre, dar nu şi pe juraţii din seara asta.

    Marcela Feraru: Părerea mea este că se extinde şi vreau să spun este ca la un joc de biliard unde cad bilele unele după altele, deci mi se pare cât se poate de evident că într-acolo ne îndreptăm.

    Florin Jipa: Eu nu cred că vor fi atrase. SUA este cea mai mare putere militară în acest moment. Va fi cel puţin încă un deceniu, chiar două decenii. În schimb, Europa vine puternic din urmă.

    Hofi: Eşti de acord ca bugetul apărării să crească la 10% din PIB, prin reducerea cheltuielor cu bugetarii şi prin reforma administrativă?

    Florin Jipa: Da, este exagerat 10%. Uite îţi dau un exemplu, anul trecut bugetul Apărării a fost de 2,5% din PIB, iar ministerul Apărării a reuşit să cheltuiască 1,58%.

    Marcela Feraru: Răspunsul mi se pare evident. Cum vrei să ne apărăm altfel sau ce facem, stăm cu pantalonii în vine şi aşteptăm să vină americanii să ne salveze?

    Nemo: Şi a treia întrebare. Ce ar trebui să facem, să punem mâna pe armă? Tu ce ai face?

    Marcela Feraru: Fiecare, chiar dacă ai şi o sută de ani, poţi să faci ceva pentru ţara ta.

    Nemo: Pe tine bănuiesc că e inutil să te mai întrebăm dacă ai pune mâna pe armă pentru că tu ai şi pus deja.

    Florin Jipa: În caz de război eu merg la o unitate militară din Ghencea şi am acolo armă, ţinută şi tot ce-mi trebuie ca militar în rezervă. Deci, la mine e mult mai simplu ce voi face în caz de război.

    Adrian Sârbu: Îţi răspund la toate întrebările, cel puţin până la sfârşitul emisiunii. Vreau să-i răspund lui Florin. Florine, faptul că… România e condusă de nişte cetăţeni incompetenţi şi impostori, inclusiv mare parte din conducătorii armatei care mai şi tac, că sunt si fricoşi. De ce tac? Pentru că au zeci de ani în spate în care nu au făcut nimic. Şi cea mai bună dovadă că nu au făcut nimic e că nu au cheltuit banii care li s-au alocat pentru investiţii. Deci nu e nicio legătură între a nu cheltui bani, aşa cum s-a întâmplat în 2022 şi 2023, şi a aloca banii necesari bugetului Apărării. Apărării îi trebuie 20% din PIB astăzi, din păcate. Şi acum îţi răspund la prima întrebare. Vom fi atraşi?

    Hofi: Vom fi?

    Adrian Sârbu: Da. Din păcate da, dar nu ăsta e lucrul care mă îngrijorează cel mai tare ca să nu spun că mă înfurie, ci că în momentul confruntării, Europa va fi reprezentată, tu, eu, cei care ne urmăresc aici,  va fi reprezentată de o generaţie de non-lideri. Şi care se confruntă, cel puţin din punct de vedere militar,  cu lideri. Deci, dacă ne-am fi pregătit măcar în ăştia ultimii doi ani ca lumea, noi această Europă, riscul de a fi atraşi ar fi fost mult mai mic. De ce? Ucraina primea 100 de miliarde în plus. Şi 50 de miliarde dacă primea anul trecut în plus în armament ar fi spart frontul în sud. N-a primit. Deci nu am cheltuit. Am avut lideri care nu s-au preocupat. Sunt nişte maimuţoi, nişte măscărici, nişte muppets toţi liderii europeni. Dacă îţi spun eu astăzi nu râde şi nici nu te speria ca asta e o realitate. Te uiţi la ei şi vezi ce fac de doi ani, în loc, discret, sobru, să ia măsuri serioase ca Europa să se poată apăra, nu fac decât să vorbească.

    Deci, vom fi atraşi şi mult mai grav vom intra nepregătiţi. Şi asta înseamnă sacrificii uriaşe de oameni care vor fi pe front. România are nevoie azi de 20% evident, Florine, şi de oameni capabili să investească aceşti 20%, în primul rând în pregătirea a 200 mii de români care să fie la graniţă. Când? În două ore. Şi încă 300 în 24 de ore. Cu ce? Cu echipamente moderne. E capabilă România reală, aia care generează valoare, care generează PIB, care generează respectul în Europa şi în lume, e capabilă România să facă asta? Evident, evident.

    Hofi: E evident, cu dvs, în nu ştiu care linie… Nu zic linia întâi.

    Adrian Sârbu: Acum 49 de ani am terminat armata. Că eu am făcut armata, spre deosebire de voi. Într-un caz de conflict, nu trebuie să mă întrebe nimeni dacă mă voi pune la dispoziţie. Eu sunt la dispoziţie şi am capacitatea, indiferent de rezultat şi indiferent de soarta pe care o voi avea, să aduc o contribuţie la apărarea României.