BusinessMagazin

Tag: Birou

  • Cu ce au fost înlocuite fructele de la birou. Unele firme îşi „răsfaţă” acum angajaţii cu bonusuri de 1.000 de lei lunar dacă lucrează de acasă, iar ei pot face ce vor cu aceşti bani

    Munca de acasă sau de la distanţă va fi parte din noua realitate, iar „normalul” de dinainte de martie anul acesta nu va mai exista, punctează Mădălina Racoviţan, Tax Partner la KPMG România.

    În acest context, companii din toată lumea, inclusiv din România, îşi adaptează schemele de beneficii extra-salariale acordate angajaţilor. Dacă anterior pandemiei, companiile  care „se băteau” pentru forţa de muncă acordând beneficii precum baruri de prosecco (în cadrul unor firme de IT) sau fructe şi cafea la birou, acum resursele financiare alocate acestor „răsfăţuri” pot fi direcţionate înspre angajaţii care lucrează de acasă.

    „În ultima perioadă, tot mai multe organizaţii îşi pun problema acordării angajaţilor a unor sume în vederea achiziţionării unor echipamente sau achitării unei părţi din costul cu utilităţile sau chiria”, spune Mădălina Racoviţan.

    În Elveţia, de pildă, în anumite condiţii, angajatul poate solicita angajatorului o compensaţie pentru folosirea echipamentului personal (e.g. laptop, imprimantă etc.) în derularea activităţii de acasă. De asemenea, angajaţii au dreptul la rambursarea de către angajator a tuturor cheltuielilor ocazionate de executarea muncii, însă trebuie bine documentat motivul pentru care munca se desfăşoară de acasă şi nu de la birou, explică Racoviţan.

    Tot în Elveţia, încă din 2019 existau prevederi referitoare la costuri privind chiria, conform cărora aceste cheltuieli pot fi suportate de angajator doar în cazul în care acesta nu poate pune la dispoziţia angajatului un spaţiu de lucru adecvat – ceea ce s-a întâmplat de altfel în timpul pandemiei. „Referitor la beneficiile fiscale, în anumite condiţii, angajaţii îşi pot reduce impozitul pe venit datorat, deducând o parte din cheltuielile înregistrate privind spaţiul de lucru de acasă”, precizează specialistul KPMG.

    Cum stau lucrurile în România? Şi pe piaţa locală telemunca este reglementată încă din aprilie 2019 şi în aceasta se menţionează că angajatorul este obligat „să asigure mijloacele aferente tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi/sau echipamentele de muncă sigure necesare prestării muncii […] “.

    De asemenea, autorităţile au emis o Ordonanţă de Urgenţă (132 din data de 10 august), conform căreia, în cazul activităţii de telemuncă, angajatorilor li se acordă o singură dată un sprijin financiar în valoare de 2.500 de lei pentru fiecare telesalariat, pentru a se achiziţiona bunuri şi servicii tehnologice necesare desfăşurării activităţii, dacă respectivul salariat a lucrat în regim de telemuncă pe perioada stării de urgenţă cel puţin 15 zile lucrătoare. Mădălina Racoviţan clarifică etapa în care se află aplicarea acestei ordonanţe: pe 25 august a fost publicat pe site-ul Ministerului Muncii un Proiect de Ordin (in dezbatere publica pana pe 3 septembrie) pentru stabilirea modalităţii de acordare a sprijinului financiar şi a categoriilor de bunuri ce pot fi achiziţionate conform ordonantei (i.e. laptop/notebook, tablete, smartphone, echipamente periferice de intrare şi ieşire aferente acestor bunuri, echipamente necesare conectării la internet, licenţe aferente sistemelor de operare şi aplicaţiilor software).

    Astfel, companiile care îndeplinesc conditiile din ordonanta 132 pot aplica pentru obtinerea sprijinului financiar de la stat, insa alte facilitati nu exista in mod expres. „În contextul in care munca la distanţă va rămâne o parte importantă din viitorul muncii, companiile ar trebui să îşi revizuiască politicile de remunerare şi să analizeze care sunt acele beneficii relevante în noul context, care sunt mai valoroase pentru angajaţi şi de ce nu, în contextul unei contractări economice, mai avantajose din punct de vedere fiscal. Astfel, companiile s-ar putea orienta catre beneficiile de tip „cafeteria” în care angajatul primeste un buget lunar si are libertatea de a alege acele beneficii care sunt relevante pentru el, unele chiar avantajoase fiscal (de tipul tichetelor de masa sau tichetelor de vacanta)”, punctează Mădălina Racoviţan.

    Alexandra Peligrad, CEO-ul companiei de resurse umane Smartree, observă că şi angajaţii îşi doresc alte beneficii de la angajatorii lor în contextul pe care îl traversăm, deşi îşi doresc să păstreze şi o parte din beneficiile anterioare.

    „Din ce am observat noi în ultimele luni în situaţia de COVID în care ne aflăm, atât din zona de forumuri, în care angajaţii îşi exprimă dorinţele referitoare la ceea ce ar însemna pentru ei beneficii satisfăcătoare în pandemie, dar şi din feedback-ul pe care îl avem de la cei pe care îi intervievăm într-un proces de recrutare, rezultă că în primul rând angajaţii au dorit şi au reuşit în perioada aceasta să păstreze beneficiile pe care le aveau şi înainte, a fost o perioadă în care îşi puneau întrebări referitoare la păstrarea abonamentelor la sală în contextul în care sălile erau închise, dar au avut acces virtual la orele pe care le puteau accesa şi atunci companiile au continuat să ofere aceste beneficii; cei care aveau maşină de serviciu, au solicitat să o păstreze, dar mai există o categorie a angajaţilor care lucrează în companiile care au birourile închise şi care solicită decontarea unor părţi din costurile pe care le înregistrează în locul unde îşi desfăşoară remote activitatea referitoare la utilităţi, chirie sau consumul de cafea, apă, pe care în mod normal o primeau în programul de lucru”.

    Chiar dacă nu există foarte multe companii din piaţă care acordă beneficii de acest tip, Alexandra Peligrad spune că şi în rândul partenerilor cu care lucrează se află companii care oferă angajaţilor, într-o anumită limită, posibilitatea de a-şi acoperi costurile pe care le au angajaţii carea lucrează de acasă, însă sub forma unui beneficiu asimilat veniturilor din salarii. „Există companii care au oferit o anumită sumă de bani salariaţilor, sumă de bani care se impozitează şi se taxează cu toate contribuţiile şi taxele aferente salariului. Este un beneficiu într-o sumă de bani – nu se decontează pentru că, deocamdată, pe regimul legislativ pe care îl avem, companiile nu au găsit o clauză din Codul Fiscal prin care să poată deconta astfel de tipuri de costuri.”

    Potrivit ei, sumele sunt diferite şi variază în funcţie de dimensiunea companiei: „Pornesc de la câteva sute de lei şi ajung la un maximum de 1.200 – 1.300 de lei pe lună, sume nete care mai departe merg spre contribuţii şi impozit pe venit, care intră în costurile companiei”.

    Angajatul are parte de libertate totală când vine vorba despre cheltuirea acestor bani: „Este vorba despre o sumă de bani pe care angajatul nu trebuie să o justifice în niciun fel, este treaba lui ce face cu ea, este impozată de către companie şi, ca atare, este ca atunci când primeşte un bonus pentru o anumită activitate – nu îl întreabă nimeni ce face cu aceşti bani şi compania nu îi solicită să îşi justifice cheltuielile din ce am văzut noi până acum, modul în care a folosit aceşti bani.”

    CEO-ul Smartree spune însă că numărul companiilor care acordă acest tip de beneficii sunt companii din zona serviciilor de tehnologie, iar în rândul clienţilor Smartree procentul celor care oferă asfel de bonusuri în contextul pandemiei este de sub 10%.


     

  • 50 de companii din Marea Britanie nu îşi vor trimite angajaţii la birou în viitorul apropiat

    Mai multe companii au fost întrebate de BBC dacă îşi vor trimite angajaţii la birou în viitorul apropiat şi cele mai multe au răspuns negativ. Angajaţii Facebook nu se vor întoarce la birou până în iulie 2021. În România, doar 27% dintre angajaţi pot lucra de acasă.

    În Marea Britanie, 50 dintre cei mai mari angajatori susţin că nu-şi vor trimite angajaţii înapoi la birou în viitor, conform unui sondaj realizat de BBC.

    Multe companii au declarat că oferă flexibilitate celor care doresc să se întoarcă la birou, în special în sectoarele bancare şi financiare.

    Nici Facebook nu intenţionează întoarcerea angajaţilor la birou până în 2021.

    În România doar 27% dintre angajaţi pot lucra de acasă, adică echivalentul a 1,5 milioane de salariaţi, conform ultimelor date şi suntem ultimii din UE la acest capitol.

  • Cum vor mai putea multinaţionalele atrage angajaţi când toţi lucrează de acasă, iar clădirile de birouri cu facilităţile lor nu mai contează?

    Începând de la clădiri de birouri aflate lângă metrou, lângă un mall sau lângă centre comerciale, cu cafetaria sau food court-ul, până la interioare cu spaţii aerisite, colorate, cu ventilaţie de ultimul tip, lumină şi perne ergonomice, totul era făcut pentru a da bine în materialele de prezentare.
    Când aceste lucruri, plus abonamentele la sălile de fitness sau centrele medicale au devenit comune, multinaţionalele au început să investească în programe de leadership, training şi chiar psihologie în încercarea de a face diferenţa faţă de rivali.
    În ultimii ani salariile, cel puţin cele din IT, au crescut destul de mult şi atunci angajaţii au început să se intereseze de şefi, de managerii cu care vor lucra şi de colegii de birouri – cum sunt, ce fac şi cum se comportă.
    Specialiştii în HR au ajuns să spună că angajaţii nu pleacă dintr-un loc din cauza banilor, ci din cauza şefilor.
    Bugetele de HR au devenit tot mai mari odată ce nivelul de fluctuaţie de personal se mărea şi era nevoie de mai mulţi bani pentru a ţine angajaţii sau a aduce alţii noi. Atâta timp cât sondajele arătau că angajaţii erau fericiţi la birou şi nu plecau atât de repede la o altă companie, banii nu contau.
    România avea o rezervă de cost destul de mare, aşa că cel mai important lucru era să ai cu cine să faci proiectele, nu la ce cost de personal.
    Pe vârful crizei forţei de muncă, mai ales în Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi, unde multinaţionalele şi-au deschis centre şi aveau nevoie de angajaţi, departamentele de HR au ajuns în prima linie de bord dacă aveau rezultate.
    Dar în martie 2020, de nicăieri, a venit criza COVID-19 şi totul s-a schimbat.
    De frica coronavirusului, corporatiştii au fost trimişi să lucreze de acasă – trăiască infrastructura de internet din România, cea mai bună din Europa – iar trecerea s-a făcut fără probleme, spre surprinderea tuturor. Clădirile de birouri şi sediile de companii, unde s-au investit, sute, zeci de milioane de euro, au devenit goale, fără viaţă şi inutile din punctul de vedere al chiriaşilor.
    Într-o săptămână toată lumea lucra de acasă ca şi cum ar fi fost de la birou. Acum s-a deschis un război între dezvoltatori şi chiriaşi pe tema spaţiilor de birouri, care au devenit prea mari şi inutile, dar asta e altă problemă.
    Având în vedere că pandemia
    nu moare, ci chiar se extinde, companiile nu vor să rişte să-şi readucă angajaţii la birou, ţinându-i acasă atâta timp cât pot să lucreze din altă parte.
    Ani de zile angajaţii au visat să lucreze de acasă pentru a nu mai sta pe drumuri cu orele, dar au realizat că este extrem de dificil să stai între patru pereţi, să vorbeşti numai tu cu tine, fără colegii pe care nu-i sufereai sau cu şefii pe care-i urai.
    Pe cine să mai dai vina acum dacă ai vrea să pleci?
    Având în vedere că acum este criză, fluctuaţiile de personal s-au redus considerabil spre bucuria departamentelor de HR, care nu mai trebuie să se confrunte cu angajaţi tot timpul nemulţumiţi sau care nu vin la interviuri, anulându-le cu o oră înainte.
    Dar pe de altă parte, pe măsură ce activitatea economică se reia, iar proiectele revin, discuţia legată de personal, de reţinere şi chiar de atragere de noi oameni va reveni în prim plan.
    Poate nu va fi la fel ca în ultimii ani, dar tot timpul companiile angajează sau fac reduceri de personal în funcţie de cum merge businessul.
    Întrebarea este cum vor fi atraşi oamenii în viitor de o companie sau alta, atâta timp cât se lucrează de acasă, nu mai contează sediul cu facilităţile lui nici distanţa şi poate chiar nici „faţa” colegilor şi a şefilor.
    Cum vor arăta facilităţile viitorului pentru a reţine şi a atrage talentele?
    Pentru că multinaţionalele nu pot veni acum să zugrăvească cei patru pereţi de acasă!

  • Ţara unde dacă lucrezi de acasă compania îţi plăteşte chiria . Angajatorii sunt obligaţi prin lege să facă acest lucru

    În urmă cu un an, Curtea Supremă elveţiană, prin decizia din 23 aprilie 2019, prevedea ca, dacă un angajat trebuie să lucreze de acasă, compania trebuie să plătească o parte din chirie, scriu cei de la BBC. În acest caz, angajatul nu va fi nevoit să închirieze un apartament mai mare sau să suporte alte costuri suplimentare pentru lucrul de la distanţă, având dreptul la o rambursare lunară de 150 de franci elveţieni (157 de dolari), bani pe care compania i-a putut economisi.

    „Angajatorul trebuie să compenseze faptul că angajaţii lucrează pentru afacere din apartamentului lor”, spune Martin Müller, partener la firma de avocatură Pestalozzi din Elveţia, citat de BBC. El compară acest beneficiu cu cel oferit de companiile care rambursează banii angajaţilor care îşi folosesc maşina personală în folosul firmei. „Angajatul plăteşte asigurarea auto şi altele, dar legea spune că angajatorul trebuie să preia o parte”.

    Decizia privind acoperirea unui cost parţial al chiriei a fost pusă acum în lumina pandemiei de COVID-19. Cu o mare parte din forţa de muncă elveţiană care lucra de acasă în timpul pandemiei, hotărârea a stârnit dezbateri considerabile. Înseamnă că fiecare angajat care lucrează acum de la masa de bucătărie din cauza coronavirusului ar trebui să se aştepte să primească o subvenţie?

    Nu exact, spune Müller. Hotărârea nu le dă în mod automat tuturor celor care lucrează de acasă dreptul compensaţii, explică el. Un factor decisiv este dacă un angajat este nevoit să lucreze de la distanţă sau alege singur să facă acest lucru; dacă ar putea lucra şi de la birou, atunci cheltuielile nu ar trebui să fie rambursate.

    În Zürich, o companie se poate aştepta să plătească, anual, pentru fiecare angajat, între 3.000 şi 5.000 de franci (3.148 – 5.247 de dolari) pe chiria biroului. Dar Müller spune că nu costul spaţiului de birou este cel care decide valoarea compensaţiei pentru angajatul care lucrează la domiciliu, ci mai degrabă salariul acestora. El a întocmit contracte care prevăd rambursări de chirii în trecut (inclusiv înainte de hotărâre), deseori pentru companii străine care angajează angajaţi în Elveţia, dar nu au un birou acolo. „Trebuie să fie oarecum proporţional cu salariul sau riscaţi ca autorităţile fiscale să califice compensarea ca venit”, spune el. „Pentru un angajat cu normă întreagă, suma este de obicei între 250 şi 500 de franci.

    Consensul general în cadrul comunităţii juridice a fost, însă, ca hotărârea nu se aplică situaţiei unice actuale. Deşi mulţi angajaţi elveţieni nu au avut de ales decât să îşi mute biroul acasă când ţara a intrat în lockdown. „În cazul COVID-19, angajatorii au păstrat birourile şi locul de muncă al angajaţilor lor, aşa că angajatorul nu a economisit bani prin faptul că nu a furnizat un birou”, adaugă Müller.

  • Călin Popescu Tăriceanu va candida la Primăria Capitalei

    Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, va candida la Primăria Generală a Capitalei, au decis, joi, membrii Biroului Politic al formaţiunii. Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi.

    Hotărârea Biroului Politic al ALDE a fost luată după ce negocierile cu PSD pentru formarea unei alianţe pentru Bucureşti au eşuat.

    Până în prezent şi-au mai anunţat candidatura Gabriela Firea (PSD) şi Nicuşor Dan, susţinut de PNL şi USR.

  • Care crede că sunt diferenţele între o companie condusă de o femeie şi una condusă de un bărbat Lucia Morariu, o importantă femeie de afaceri din România

    „Sfatul meu pentru o tânără aflată la început de drum este să aleagă un domeniu care îi place foarte mult, deoarece este foarte important să vină zilnic motivată şi cu plăcere la birou, indiferent de povocările pe care le are de înfruntat, să caute apoi sprijinul şi înţelegerea familiei, să aibă încredere în calităţile ei, să-şi facă un plan clar de business, să ia lucrurile pas cu pas, să nu se descurajeze, să acţioneze anticipativ, iar în perioadele dificile să caute să identifice oportunităţile din spatele provocărilor.” 

    Una dintre cele mai recente realizări profesionale ale Luciei Morariu este lansarea portalului propriu de rezervări al Eximtur, iar printre priorităţile de anul acesta se numără şi o serie de investiţii care presupun implementarea unor soluţii informatice pentru gestionarea documentelor interne. „În ceea ce priveşte activităţile noastre pe zona de business travel, respectiv acordarea de servicii de călătorii corporaţiilor, ne-am propus implementarea a două soluţii informatice noi, de tip self booking tool, aplicaţii care dau posibilitatea corporaţiilor să implementeze propriile politici de călătorie şi să îşi facă singure rezervările, asistate de consultanţii noştri specializaţi.”

    Lucia Morariu spune că, de-a lungul timpului, a observat unele diferenţe între o afacere condusă de un bărbat şi una condusă de o femeie. „O afacere condusă de o femeie cred că este axată mai mult pe pragmatism, pe prudenţă, pe atenţie la detalii, pe definirea unui cadru bine procedurat, e o afacere bine organizată. Bărbaţii, în schimb, îşi asumă mai multe riscuri, ies mai mult în faţă.” Alte calităţi pe care o femeie le are în business, crede ea, sunt: seriozitatea, munca şi modestia.
    „Afacerile conduse de femei cresc poate cu paşi mai mărunţi, dar vorbim de creşteri sustenabile, corecte.” În opinia sa, echilibrul între viaţa personală şi profesională fără sprijinul familiei este imposibil.

  • Biroul de pe câmp

    Biroul, care poartă numele Nomada, a fost creat la începutul acestui an şi a dobândit o relevanţă mai mare pe măsură ce oamenii şi-au părăsit birourile pentru a lucra de acasă ca răspuns la pandemia globală. Numele său derivă din cuvântul latin „nomadis” şi reflectă natura flexibilă a designului său, precum şi – evident – posibilitatea de a fi transportat cu uşurinţă de angajaţii din ce în ce mai nomazi şi dornici de aer liber.

  • Munca de acasă este foarte diferită în teorie vs. practică. Există o regulă cheie pe care toată lumea o ignoră acum. Care este aceasta

    Chiar dacă angajaţii au solicitat mai multă flexibilitate timp de mai mulţi ani, au existat lipsuri referitoare la cercetările legate de productivitatea muncii în regim remote.

    Acest lucru se întâmplă fiindcă, istoric, a fost dificil să găseşti grupuri de angajaţi care să facă exact aceleaşi joburi în acelaşi fel – şi anterior pandemiei existau numeroase persoane care lucrau de acasă şi multe alte persoane care lucrau într-un birou.

    Acum însă, această problemă a dispărut. Jurnaliştii de la Inc.com cred că se vor construi întregi cariere academice pe baza transformării rapide prin care trec acum angajaţi din toată lumea, care au trecut peste noapte de la „Lucrez într-un birou” la „Lucrez de acasă”.

    Acest lucru înseamnă că există o mulţime de sfaturi şi reguli venite de la oameni care au lucrat cu succes de acasă timp de mai mulţi ani şi care acum sunt aplicabile pentru o masă mai mare de oameni.

    „Prima Regulă” este un astfel de exemplu: din aceasta reiese că pentru a lucra cu succes de acasă, primul lucru pe care trebuia să îl facă angajaţii este să se trezească dimineaţa, să facă duş şi să se îmbrace ca şi cum ar merge la birou.
    Toată lumea citează această primă regulă (chiar şi la Business MAGAZIN am publicat articole pe această temă).

    Se pare însă că majoritatea celor care lucrează de acasă acum ignoră această primă regulă. Potrivit New York Times, care citează un studiu al NPD, „doar 10% dintre oameni se îmbracă pentru a lucra acasă la începutul zilei şi se schimbă în haine confortabile mai târziu”.
    Ce fac angajaţii de fapt? Publicaţia Times sugerează că se îmbracă conforabil, poartă ce vor, dar păstrează un „tricou de  Zoom” în apropiere – pe care îl pot îmbrăca rapid în situaţia unei conferinţe.


    Femeile au tendinţa de a avea mai multe opţiuni – dar toate pentru partea de sus a corpului, în timp ce bărbaţii mizează pe un tricou într-o singură culoare.
    Tendinţa pare să fie confirmată şi de retaileri: în Statele Unite, Walmart a scris că a vândut mai multe haine pentru partea de sus a corpului în primul trimestru al anului 2020, chiar atunci când munca de acasă a început să intre în vieţile celor mai mulţi dintre noi odată cu pandemia.

    Times citează trendurile din Google, din care reiese că majoritatea oamenilor caută „tricouri”.
    Garderoba nu a fost o prioritate – majoritatea celor care au trebuit să începă acum să lucreze de acasă s-au concentrat pe spaţiul în care muncesc, program şi, mulţi dintre ei, pe îngrijirea copiilor.

    Dar există şi un alt factor de luat ăn calcul: cei care obişnuiau să dea sfatul „Primei reguli”, angajaţii care lucrau de acasă anterior pandemiei, se aflau în minoritate.

     

  • Cum va arăta piaţa imobiliară în viitor? – VIDEO

    Ali Çapa, proprietarul firmei de investiţii în imobiliare TC Capital, a lucrat în această perioadă şi de acasă, dar şi de la birou; iar în multe dintre zilele „pandemice” a vizitat businessurile în care este implicat. Nu crede într-o schimbare radicală a pieţei pe care activează, dar este de părere că va exista totuşi o ajustare a acesteia.

    „Venim dintr-un mediu convenţional de muncă, dar am realizat în această perioadă că şi remote working-ul poate fi o opţiune în viitor. Putem să lucrăm de acasă mai mult – câteodată acest lucru îţi oferă avantaje în termeni de concentrare, iar acesta a fost un lucru bun, dar uitându-mă în viitor cred că munca de birou nu este opţională pentru mine, fiind o persoană care crede în contactul vizual. Pe de altă parte, poate nu avem nevoie să mergem la fel de mult la birou ca înainte, ci doar când trebuie”, îşi descrie perspectiva asupra viitorului muncii Ali Çapa, într-o ediţie recentă a emisiunii Viaţă de corporatist.

    El este director general al TC Capital, companie de investiţii şi dezvoltare de proprietăţi, prin intermediul căreia administrează proiectul de clădiri de birouri Hyperion Towers. Complexul este fostul Twin Towers Barba Center, situat pe bulevardul Pipera, care a fost achiziţionat în 2017, iar investiţia în lucrările de renovare pentru cele două clădiri se ridică la 14 milioane euro.

  • Trei lucruri obişnuite pe care Steve Jobs le făcea diferit faţă de restul lumii. „Lucrurile mele preferate nu costă bani”, spunea el

    Chiar dacă Steve Jobs, fondatorul şi CEO-ul uneia dintre cele mai mari companii ale lumii şi în prezent, a murit foarte devreme, despre obiceiurile lui zilnice încă se mai vorbeşte. Acestea îl separă pe el de restul lumii. Ce putem învăţa de la Jobs şi cum putem aplica aceste obiceiuri în viaţa noastră zilnică?

    Publicaţia theladders.com scrie cum Jobs, alături de Steve Wozniac, a pus bazele companiei Apple în 1977, revoluţionând computerele şi modul în care interacţionăm cu maşinăriile. Succesul lui nu a venit însă întâmplător – Steve Jobs a  fost determinat şi unic, creativ, dar şi disciplinat.
    Iată trei dintre obiceiurile pe care le putem prelua din viaţa lui Jobs:


    1. A făcut ceea ce a iubit
    „Munca ta va umple o mare parte din viaţa ta, iar singura modalitate prin care poţi cu adevărat să fii satisfăcut este să crezi că ceea ce faci este excepţional. Singura modalitate pentru a face o treabă excepţională este să iubeşti ceea ce faci”, a spus el cândva.
    Cu cât mai fericiţi suntem cu ceea ce facem, cu atât mai puţin efort depunem pentru acel job şi cu atât mai bune sunt rezultatele.
    „Dacă nu aţi găsit încă acel job, mai căutaţi. Nu vă mulţumiţi cu orice. Ca toate aspectele care ţin de inimă, veţi realiza când veţi găsi acel job.”

    2. Obişnuia să meargă tot timpul
    În loc să stea la birou, Steve Jobs se plimba deseori prin campusul Apple.
    Mergea deseori spre multe dintre întâlnirile sale, fiind de părere că cele mai creative idei vin mai degrabă „pe teren” decât în birou. De fapt, ţinea deseori şedinţe nu în jurul unei mese de birou, ci plimbându-se prin campus sau vecinătăţile acestuia alături de colegii săi.
    De altfel, este cunoscut faptul că mişcarea ne energizează creierele şi reduce stresul. Ne ajută să ne eliberăm minţile cu ajutorul aerului liber şi al lucrurilor pe care le descoperim în plimbările noastre. Putem de asemenea să ne concentrăm mai uşor pe gândurile şi ideile noastre.
    Steve Jobs folosea acest obicei pentru a construi una dintre cele mai mari companii ale lumii.


    3. Îşi preţuia timpul mai mult decât orice altceva
    Steve Jobs a murit la 56 de ani după o luptă îndelungată cu cancerul pancreatic. A ştiut mai bine decât mulţi că timpul – nu banii – este cea mai preţioasă resursă a noastră. „Lucrurile mele preferate din viaţă nu costă niciun ban”, a spus Job. „Este foarte clar că cea mai presursă pe care o avem este timpul.”

    Jobs şi-a preţuit timpul făcând lucruri care sunt cu adevărat importante – inovatoare, care îi ofereau scop şi concentrare, iar incredibila influenţă a lui Apple în lumea tehnologiei este o dovadă că folosirea eficientă a timpului poate să schimbe lumea.
    „Să te gândeşti la faptul că vei muri este cea mai bună modalitate de a evita să ne gândim la capcana că vom avea ceva de pierdut. Nu există niciun motiv pentru care să nu îţi urmezi inima.”