Tag: berlin

  • Marele fals din spatele lui Iisus descoperit de un cercetător neamţ

    Un cercetător din Berlin spunea, în anul 1982, că artefactul este ,,singurul exemplu de text în care Iisus face referire directă la faptul că a avut o soţie”.

    Profesorul Karen King (Universitatea Harvard) susţinea că, în anul 2011, a cumpărat de la un specialist în domeniul egiptologiei un fragment din aşa-numita ,,Evanghelie a Soţiei lui Iisus”, un text în care se sugerează că Mântuitorul a fost, la un moment dat, căsătorit.

    Vezi aici marele fals din spatele lui Iisus descoperit de un cercetător neamţ

  • Salon Kitty, bordelul berlinez folosit de nazişti pentru acţiuni de spionaj. Ce făcea Goebbels în spatele uşilor închise – VIDEO

    Prostituatele care activau în cadrul bordelului făceau parte din înalta societate a Berlinului.

    În anii ’30, ,,Salon Kitty” a fost un bordel de înaltă clasă, care a funcţionat pe Giesebrechtstrasse, la numărul 11, în districtul Charlottenburg din Berlin. Clientela sa obişnuită includea demnitari germani, diplomaţi străini, industriaşi de top, funcţionari publici de rang înalt şi membrii de partid cu funcţii importante. Încă de la înfiinţarea sa, bordelul a fost administrat de Katharina Zammit, poreclită Kitty Schmidt.

    Vezi aici ce se întâmpla la Salon Kitty, bordelul berlinez folosit de nazişti pentru acţiuni de spionaj – VIDEO

  • Ryanair a lansat o nouă rută din Bucureşti

    Compania aeriană low-cost Ryanair a lansat o nouă rută către Bristol, care se adaugă celor trei rute noi anunţate către Atena, Timişoara şi Berlin pentru iarna 2016, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.  

    Cu prilejul lansării noii rute, compania a scos la vânzare locuri la preţuri dE 23,99 de euro pentru această destinaţie pentru rezervări de călătorii în noiembrie şi decembrie făcute până luni, 16 mai.

  • Locul din România de care statul român şi-a bătut joc. Zeci de mii de străini îl vizitau anual – GALERIE FOTO

    În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.

    Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.

    În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).

    A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.

    Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90  au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.

    Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.

    LOCUL DIN ROMÂNIA CARE I-A ATRAS PE CEI MAI BOGAŢI AUSTRIECI – GALERIE FOTO

  • Tehnologiile incredibile pregătite de japonezi pentru Jocurile Olimpice din 2020: taxiuri autonome, ploaie de meteoriţi artificială sau software pentru traducere instantă

    De multe ori odată cu ediţiile jocurilor olimpice au debutat şi inovaţii în tehnologie. În 1912 în cadrul jocurilor olimpice de vară din Stockholm a fost folosit pentru prima dată, la scară largă, cronometrul electronic. În 1936, de data aceasta la Berlin, jocurile olimpice au fost transmise pentru prima dată live, iar în 1964 la Tokyo a debutat Shinkansen, primul tren-glonţ din lume

    Pentru jocurile olimpice din 2020 Japonia se pregăteşte de zor şi vrea să impresioneze lumea cu următoarele inovaţii tehnologice:

    Vor să construiască o mică armată de roboţi care să fie pusă la dispoziţia vizitatorilor. Turiştii vor putea vorbi cu roboţii şi cere indicaţii roboţilor pentru orientare în cadrul satului olimpic.

    Software pentru traducere instantă. Există deja o aplicaţie, VoiceTra, care poate traduce fraze în diferite limbi (31 de limbi momentat). Panasonic lucrează la un device ce va putea fi purtat în jurul gâtului şi care ar traduce instant japoneza în 10 limbi diferite, şi invers. Compania plănuieşte să le ofere vizitatorilor o aplicaţie cu ajutorul căreia aceştia pot scana semnele scrise în japoneză şi vor fi traduse pe loc.

    Taxiuri autonome. DeNA, producător de software, alături de ZMP, companie de robotică, au dezvoltat un sistem ce poate fi introdus pe un vehicul pentru a-l transforma într-un taxi fără şofer, Robot Taxi. Acest automobil autonom ar duce sportivii şi turiştii la stadioane, fără intervenţie umană. Deja s-au efectuat curse de 2-3 kilometrii cu pasageri la bord.

    Transmisie live 8K (rezoluţie 7.680 X 4.320).În octombrie 2015 Sharp Electronics a fost prima companie din lume care a lansat un televizor cu o rezoluţie 8K, un TV cu diagoanală de 85 de inci şi care costă 130.000 de dolari. Sharp Electronics plănuieşte să testeze tehnologia mai întâi la jocurile olimpice din această vară de la Rio De Janeiro.

    Japonia vrea să utilizeze combustibil pe bază de alge pentru alimentarea aeronavelor. În acest caz emisiile de carbon sunt cu 70% mai mici, însă procedura de realizare a unui astfel de combustibil este încă prea costisitoare.

    Se doreşte construirea unui sat în care hidrogenul va fi elementul care va genera electricitate. Pentru a realiza acest lucru, guvernul japonez plănuieşte construirea unei conducte sub pământ prin care să fie transportat hidrogenul. Mai mult, peste 100 de autobuze ce se alimentează cu hidrogen şi funcţionează prin pile de combustie (fuell cell) vor fi puse în funcţiune. Guvernul vrea ca până în 2020 să aibă pe drumuri 6000 de automobile alimentate cu hidrogen şi chiar să ajungă 100.000 până în 2025.

    Pentru ceremonia de deschidere se pregăteşte o ploaie de meteoriţi artificială. Un startup japonez, ALE, lucrează cu universităţile din Japonia pentru a crea un microsatelit pe care să-l lanseze în spaţiu de unde acesta va lansa sfere mici realizate din anumite produse chimice. La reintrarea în atmosferă aceste sfere vor arde şi vor străluci mimând astfel o ploaie de meteoriţi.

    Trenurile super rapide Maglev. Deşi trenurile cu levitaţie magnetică sunt în uz în Shanghai sau în alte oraşe din lume, trenurile japoneze ar putea fi cele mai rapide trenuri din lume. În cadrul unui test o garnitură de tren a atins 603 kilometri pe oră. Guvernul speră ca trenurile să fie gata pentru jocurile olimpice din 2020.

    Conexiune wireless 5G. DoCoMo, cel mai mare operator telecom japonez, a intrat în parteneriat cu Nokia pentru a dezvolta reţele wireless 5G care ar suporta un transfer de date de pâna la 2 gigabiţi pe secundă.

     

  • Un bărbat i-a făcut cadou soţiei lui ceva neaşteptat. A angajat 23 de artişti pentru a-l realiza – GALERIE FOTO

    Ernst Berlin a decis să-i facă un cadou special soţiei sale, Agnes, şi s-a gândit să angajeze 23 de artişti să picteze mai multe fotografii în care sunt înfăţişate soţia şi fiul lor. Fiecare artist a interpretat fotografiile în mod diferit, iar rezultatul este unul impresionant. Vedeţi rezultatul în galeria foto.

  • Putin are răspuns la orice


    Traducere de Florin Caşotă


    – Domnule Preşedinte, acum 25 de ani am sărbătorit sfârşitul Războiului Rece. Tocmai a trecut un an cu mai multe crize şi mai multe conflicte armate ca oricând. Ce s-a întâmplat între Rusia şi Occident?

    Vladimir Putin: O întrebare grea. Am făcut totul greşit.

    – Totul?

    – Încă de la început, nu am reuşit să depăşim diviziunea Europei. În urmă cu 25 de ani Zidul Berlinului a căzut, dar zidurile invizibile au fost mutate în Europa de Est. Acest lucru a dus la neînţelegeri reciproce şi atribuiri de vinovăţie. Aceste ziduri sunt cauza tuturor crizelor de atunci până acum.

    – Ce vreţi să spuneţi? Când au escaladat lucrurile?

    – În 2007 mulţi oameni m-au criticat pentru discursul meu de la conferinţa despre securitate din München. Dar ce am spus acolo? Doar am semnalat faptul că fostul secretar general al NATO Manfred Wörner a garantat faptul că NATO nu se va extinde în est după căderea Zidului Berlinului. Foarte mulţi politicieni germani au avertizat lumea în legătură cu acest lucru, un exemplu este Egon Bahr. (Vladimir Putin primeşte de la purtătorul de cuvânt un dosar subţire. Conţine transcrierile mai multe convorbiri). ”N-au fost publicate niciodată„, spune Putin.

    – Despre ce fel de convorbiri este vorba?

    – De-a lungul anului 1990, pe vremea acea, cancelarul Germaniei Helmut Kohl şi ministrul de externe Hans-Dietrich Genscher au avut mai multe conversaţii cu preşedintele Gorbaciov şi cu alţi oficiali ruşi.

    (Putin citeşte cu voce tare, în rusă, din document. Degetul arătător urmăreşte fiecare propoziţie.)

    – De exemplu, asta a spus Egon Bahr pe 26 iunie 1990: ”Dacă nu facem acum paşi clari pentru a preveni diviziunea Europei acest lucru va duce la izolarea Rusiei„. Bahr, un om înţelept, a avut o sugestie concretă cu privire la modul în care ar putea fi evitat acest pericol: Statele Unite şi Uniunea Sovietică, dar şi alte state interesate ar trebui să redefinească o zonă în Europa Centrală care să nu fie accesibilă de către NATO cu structurile militare. Bahr chiar a spus că: în cazul în care Rusia ar fi de acord cu extinderea Nato, el nu va mai veni la Moscova. (Putin râde în bărbie)

    – S-a mai întors în Rusia?

    – Sincer, nu ştiu, spune Putin încă râzând.

    – Acum serios, statele centrale europene au dorit să devină membre ale NATO din proprie voinţă. Se aşteptau la securitate odată cu acest pas.

    – Am auzit asta de o mie de ori. Bineînţeles, fiecare stat are dreptul să-şi organizeze securitatea în ce fel doreşte. Dar statele care erau deja în NATO ar fi putut să-şi urmărească propriile interese şi să se abţină în legătură cu expansiunea NATO în estul Europei.

    – Ar fi trebuit NATO să refuze?

    – De ce nu? întreabă Putin în germană ignorându-şi translatorul.

    – Deoarece face parte din reguli ca NATO să accepte orice ţară liberă în cazul în care aceasta doreşte şi dacă îndeplineşte anumite condiţii

     – Şi cine a făcut aceste reguli? Politicienii, nu?, vorbeşte Putin, tot în germană, apoi trece înapoi la rusă. Nicăieri nu este scris că NATO trebuie să accepte anumite ţări.

    – De ce crezi că s-a întâmplat astfel?

    – NATO şi SUA îşi doreau o victorie completă asupra Uniunii Sovietice. Au vrut să stea singuri pe tronul din Europa. Acum ei stau pe tron şi noi discutăm despre toate aceste crize, care nu s-ar fi întâmplat altfel. Se poate observa aceeaşi tendinţă spre un triumf absolut şi în planurile de apărare antirachetă americane.

    – Însă scutul american antirachetă nu este unul defensiv?

    – În 2009, preşedintele american Obama a spus că scuturile antirachetă servesc ca apărare împotriva rachetelor nucleare iraniene. Însă acum există un tratat prin care este interzisă dezvoltarea de rachete nucleare de către Teheran. Cu toate acestea Statele Unite încă lucrează la scuturile antirachetă. Un tratat cu Spania a fost semnat, se pregăteşte un sistem în România, acelaşi lucru se va întâmpla în Polonia în 2018, o unitate radar va fi instalată în Turcia. Care este scopul acestor acţiuni?

    – Aţi explicat în detaliu greşelile pe care le-a făcut Occidentul în relaţia cu Rusia. Rusia nu a făcut nicio greşeală?

    – Da, am făcut greşeli. Dacă am fi prezentat interesul naţional într-un mod mai clar încă de la început, lumea s-ar fi aflat în echilibru acum. După destrămarea Uniunii Sovietice, am avut şi noi probleme, pentru care noi suntem responsabili: prăbuşirea economică, prăbuşirea sistemului social, separatismul şi, desigur, atacurile teroriste care au zguduit ţara noastră. În acest sens, nu trebuie să căutăm vinovaţi în străinătate.

    – În ultimul interviu acordat Bild, în urmă cu 10 ani, aţi declarat că Germania şi Rusia nu au fost niciodată mai apropiate. Cum este această relaţie în prezent?

    – A rămas simpatia reciprocă a popoarelor noastre şi va rămâne fundamentul relaţiilor noastre.

    – Nimic nu s-a schimbat?

    – Chiar şi cu ajutorul propagandei anti-Rusia din mass-media, Germania nu a reuşit să distrugă această simpatie.

    – Vă referiţi la Bild?

    – Nu mă refer la voi personal. Dar, bineînţeles, media din Germania este influenţată din greu de către ţara de dincolo de Oceanul Atlantic.

    – Nu ştiam asta. În ce stare se află relaţia dintre Germania şi Rusia?

    – Aveam o situaţie foarte bună în 2005. Schimbul comercial avea un volum de 80 de miliarde de dolari pe an. Mii de slujbe au fost create în Germania datorită investiţiilor ruseşti. În acelaşi timp, mai multe companii germane au investit în Rusia. În plus, existau foarte multe contacte culturale şi sociale între cele două ţări. Acum? Volumul schimburilor comerciale este la jumătate, aproximativ 40 mld. euro.

  • Cum a prins Adrian Ghenie drum liber în lumea artei

    Deşi estimat la o sumă cuprinsă între 500.000 şi 770.000 de euro, „The Sunflowers in 1937“, un ulei pe pânză realizat de Adrian Ghenie în 2014, s-a vândut la o valoare de patru ori mai mare. Cei de la Quartz au notat că „pictorul român, intrând în faza de mijloc a carierei sale, continuă să stabilească la licitaţii preţuri de ordinul milioanelor“. Precedentul record al artistului român a fost înregistrat în iulie 2014, când lucrarea sa „The Fake Rothko“ a fost vândută cu 1,77 milioane de euro, tot la o licitaţie organizată de Sotheby’s, la Londra.

    Licitaţia de la Sotheby’s vine la scurt timp după ce Gerhard Richter, cel mai valoros artist din Europa, a denunţat preţurile excesive la care a ajuns piaţa tablourilor, numind acest fapt chiar un fel de „cult al personalităţii“. În cadrul unui interviu acordat publicaţiei Die Zeit, pictorul de 82 de ani a spus că preţurile exagerate plătite pentru operele sale la licitaţii stau dovadă pentru „cât de nebunesc s-a dezvoltat piaţa de artă“, fiind de părere că lucrările nu mai au nicio legătură cu eticheta ataşată. În martie 2015, tabloul său „Abstraktes Bild“ s-a vândut pentru 46,3 milioane de dolari, iar pictorul s-a arătat uimit de succesul operei sale din 1986: „Sunt şocat de preţuri, chiar dacă pentru mine acestea sunt veşti bune. Piaţa de artă a ajuns la nişte valori mult prea mari, iar pentru mine asta e la fel de greu de înţeles ca limba chineză sau ca legile fizicii“.

    Licitaţia din februarie de la Sotheby’s pare cumva să confirme cele declarate de Richter, valoarea tranzacţiilor fiind în scădere cu 44% faţă de anul trecut. „Vedeta“ licitaţiei ar fi trebuit să fie chiar un tablou abstract semnat de Richter, dar acesta a fost retras de la vânzare. Motivul ar fi fost, susţin cei de la Quartz, că dealerul s-a aşteptat la o sumă mult sub cerinţele sale. Surpriza a venit însă de la Adrian Ghenie, Sotheby’s reuşind să vândă tabloul său din 2014 unui colecţionar chinez la o sumă mult peste estimări. Cum a ajuns însă pictorul de 39 de ani să salveze o licitaţie atât de importantă?

    Adrian Ghenie nu ar fi reuşit niciodată să vândă în România un tablou cu aproape 4 milioane de euro; pictori români de renume nu s-au apropiat niciodată de astfel de sume. De altfel, înainte de Ghenie, recordul îl deţinea Nicolae Grigorescu cu a sa „Ţărăncuţă odihnindu-se”, tablou cumpărat în 2011 cu suma de 270.000 de euro. Occidentul pare însă să îi priască lui Ghenie, Berlinul reprezentând cea mai importantă comunitate de artişti din Europa şi, probabil, din întreaga lume.

    Adrian Ghenie s-a născut în 1977 în Baia Mare, a absolvit Universitatea de Arte şi Design din Cluj şi a locuit atât în ţară cât şi la Berlin până în 2013, când a ales în cele din urmă capitala germană. El a avut un parcurs ascendent constant pe piaţa internaţională de artă în ultimii ani, fiind principalul reprezentant al noului val al artei vizuale româneşti.

    Tabloul său „Regele“ a fost vândut la o licitaţie din iunie 2013, de la Londra, cu 212.238 de euro. Totodată, tabloul „Dr. Mengele 2“ a fost vândut pentru 140.747 de euro la licitaţia de artă contemporană organizată în februarie, la Londra, de Sotheby’s, după cum informa la momentul respectiv casa de licitaţii Artmark.

    Adrian Ghenie a fondat în 2005, împreună cu Mihai Pop, galeria Plan B, extinsă ulterior şi în Berlin. Plan B a organizat pavilionul românesc la Bienala de la Veneţia din 2007, iar în 2008 a deschis un spaţiu expoziţional permanent la Berlin, o premieră pentru o galerie românească în străinătate.

    Pictorul este deja cunoscut la nivel internaţional, lucrările sale aflându-se în colecţiile unor importante galerii şi muzee din lume, între care şi Centrul „Georges Pompidou“. Printre fanii artistului s-ar număra, potrivit celor de la artnet.com, şi magnatul francez François Pinault, CEO-ul grupului de lux Kering, care are mai multe subsidiare, între care Alexander McQueen, Balenciaga şi Gucci.

    În iunie 2014, casa de licitaţii Sotheby’s a vândut lucrarea lui Ghenie „The Fake Rothko“ cu suma de 1,778 milioane de euro. Lucrarea a fost pusă în vânzare de un colecţionar american şi adjudecată de un investitor asiatic. În luna octombrie, Christie’s şi Sotheby’s au pus în vânzare şase lucrări, acoperind astfel toată perioada de creaţie a artistului român. Cele mai de success lucrări au fost „Blue Rain“, la licitaţia de la Christie’s, adjudecată pentru suma de 650.000 de euro, în vreme ce la Sotheby’s „Duchamp’s Funeral“ a fost adjudecat pentru suma de 1.285.300 de euro.

    În urma acestei licitaţii, The Independent, una dintre cele mai prestigioase publicaţii britanice, l-a elogiat pe artistul român. Articolul în cauză prezenta diverse momente din viaţa lui Ghenie, mai ales din perioada copilăriei, cum ar fi amintiri despre bunica sa care aducea animalele în casă în timpul iernii sau despre tatăl său.

    Adrian Ghenie este fără îndoială unul dintre cei mai talentaţi pictori români din generaţia sa, dar renumele l-a câştigat pe meleaguri străine. Pentru a vă putea ilustra mai bine acest aspect, am comparat pagina de Wikipedia în limba română a lui Adrian Ghenie cu cea în limba engleză. Descrierea pictorului numără 253 de cuvinte în limba română şi 1.038 de cuvinte în limba engleză. Acest lucru arată, deşi într-un mod destul de necizelat, că pictorul se bucură de mai multă recunoaştere peste hotare. Are legătură, desigur, şi cu mărimea pieţei de artă din România şi mai ales cu puterea de cumpărare a colecţionarilor.

  • Tinerii care au deschis pe acoperişul unei foste fabrici din Bucureşti unul dintre cele mai populare locuri de ieşit în oraş

    Alexandra Mocanu a observat în urmă cu cinci ani câteva spaţii industriale vechi reconvertite într-o călătorie în Berlin, iar, la întoarcerea în Bucureşti, i-a spus asociatului său: „Hai să luăm şi noi un astfel de spaţiu“. Spaţiul a fost atelierul de filatură al fabricii Industria Bumbacului de pe Splaiul Independenţei. L-au numit „Atelierul de Producţie“, iar de un an se concentrează pe terasa Deschis Gastrobar de pe acoperişul fostei fabrici.

    În 2010, pe când era studentă în anul I la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Bucureşti, Alexandra Mocanu a început să organizeze expoziţii în spaţiul de circa 500 de metri pătraţi al atelierului de filatură al fabricii Industria Bumbacului, sub numele Atelierul de Producţie. Ideea găsirii unui spaţiu neconvenţial a venit în urma unei călătorii în Berlin, unde a observat că trendul spaţiilor reconvertite şi mai ales al celor industriale dedicate organizării evenimentelor devenise popular. „Îmi amintesc că atunci când am intrat prima oară în clădire am găsit multă humă şi mult praf, era un spaţiu devastat, nu se mai întâmpla nimic aici de când a încetat producţia“, povesteşte Mocanu.

    Treptat, evenimentele din zona artei au început să fie îmbinate cu evenimente de muzică electronică, iar după un an, ea şi partenerul său Mircea Răcaru s-au concentrat exclusiv pe evenimentele de muzică. „Pe atunci era singurul spaţiu ce putea să acomodeze 800-1.000 de persoane; nu mai exista coerenţă între tablourile de pe perete, lângă care se fuma în cadrul evenimentelor de muzică, spre exemplu, şi nici nu se justifica din punct de vedere financiar axarea pe galerii de artă.“ Au funcţionat astfel aproximativ patru ani, o parte din evenimentele găzduite de Atelierul de Producţie, mai ales din zona muzicii electronice, fiind organizate de ei, prin propria firmă, iar restul prin intermediul altor parteneri.

    Mircea Răcaru, absolvent de Ştiinţe Politice, dar pasionat de industria ospitalităţii, s-a alăturat echipei în 2012. A lucrat mai întâi ca barman şi a devenit ulterior partenerul de afaceri al Alexandrei. De aproximativ un an, au oprit activitatea Atelierului de Producţie şi s-au concentrat pe noul lor pariu, Deschis Gastrobar. După mai multe tentative eşuate de închiriere a unui spaţiu în centru, le-a venit ideea de a folosi spaţiul de pe acoperişul halei aflate lângă Atelierul de Producţie. Au lucrat vreme de şapte luni la proiect, din care construcţia efectivă a durat doar o lună şi jumătate. „A fost o experienţă nouă în toate sensurile, de la lucratul cu o echipă de arhitecţi până la partea birocratică de avizare şi de conturare a unui business plan coerent.“ Costurile necesare amenajării spaţiului s-au ridicat la 60.000 de euro şi, pentru realizarea a tot ceea ce şi-au propus, inclusiv mutarea unei părţi din activitatea gastrobarului în spaţiul Atelierului de Producţie, au nevoie de o investiţie la fel de semnificativă. „Mai avem nevoie de cam încă pe atât ca să terminăm aici şi să refacem şi jos. O să realizăm proiectul în mai multe faze“, spune Răcaru.

    Tinerii antreprenori spun că se axează pe un public format mai ales din „tineri pozitivi şi optimişti“. Terasa înregistrează zilnic un trafic mediu de 250 de persoane, iar, în cadrul evenimentelor organizate, acesta ajunge şi până la 700 de persoane. Un concept atipic pentru piaţa locală este organizarea de evenimente pe timp de zi duminica: „Nu se prea face nimic în Bucureşti duminica după ora 15, aşa că la noi a funcţionat foarte bine acest concept“, spune Mocanu. Tinerii şi-au propus ca până la toamnă să inaugureze noul proiect, ce presupune continuarea conceptului Deschis Gastrobar în interiorul Atelierului de Producţie, iar despre recuperarea investiţiei spun că s-a putea întâmpla în aproximativ trei ani, în condiţiile în care afacerea va continua în acelaşi ritm ca până acum.

     

     

  • Cele mai bune 9 locuri din care poţi vedea artificiile în noaptea de REVELION 2015 în Europa

    Când vine vorba de focurile de artificii este important şi locul în care stai atunci când le urmăreşti, de aceea, prezentăm un top 9 al celor mai bune locuri în care te poţi afla în noaptea de Revelion 2015 pentru a urmări spectacolul de pe cer.

    Revelion 2015 în Madeira –  De la bordul unui vas de croazieră

    Cei care ajung în Madeira în noaptea dintre ani ar trebui să ajungă la bordul unuia dintre vasele de croazieră sau a iahturilor acostate în portul Funchal. Focul de artificii este uriaş, în 2006 a întrat în Cartea Recordurilor ca cel mai mare foc de artificii din lume, şi va fi văzut foarte bine fără prea multă înghesuială.

    Revelion 2015 în Berlin –  La Poarta Brandenburg

    Persoanele pe care nu le deranjează agitaţia şi mulţimea în noaptea de Anul Nou şi vor un spectacol pe cinste pot merge la Berlin pentru a petrece Revelionul 2015. În acest caz este recomandat ca miezul nopţii să-i prindă în apropierea Porţii Brandenburg, unde sunt amenajate scene pentru spectacole pe o rază de doi kilometri. Focul de artificii care va începe la ora 00.00 se anunţă unul spectaculos.

    Revelion 2015 în Paris – Într-o ambarcaţiune pe Sena

    În cel mai romantic oraş din lume, noaptea dintre ani poate fi şi ea un moment unic petrecut în doi, dar şi alături de prieteni. Pentru a avea cea mai bună vedere asupra focului de artifici, specialiştii recomandă închirierea unei ambarcaţiuni şi realizarea unei plimbări pe Sena.  În acest fel pot fi văzute aproape toate artificiile din ”Oraşul Luminilor”

    Revelion 2015 în Londra –  Într-un bar aflat la înălţime

    Dacă alegeţi să petreceţi Revelionul 2015 în Londra şi vreţi să vedeţi artificiile în adevărata lor splendoare, trebuie să vă rezervaţi loc la una dintre petrecerile organizate în barurile din blocurile turn din oraş. Cu o vedere panoramică de 360 de grade, veţi fi siguri că nu rataţi nici artificiile de la Palatul Parlamentului şi nici cele de la London Eye.

    Revelion 2015 în Budapesta – Pe oricare dintre podurile de peste Dunăre

    Anul Nou în Budapesta este întâmpinat cu un foc uriaş de artifici lansate de o parte şi de alta a Dunării. Cele mai bune poziţii pentru a urmării artificiile din capitala Ungariei sunt cele nouă poduri de peste Dunăre.

    Revelion 2015 Praga – Câmpia Letna

    Praga este considerat unul dintre cele mai frumoase oraşe din lume, iar revelionul nu putea trece neobservat într-un oraş cu milioane de vizitatori anual. Cei care ajung de Anul Nou în ”Oraşul de aur” în noaptea dintre ani, ar trebui să meargă pe câmpia Letna, acesta fiind locul din care poate fi observat cel mai bine jocul de artifcii.

    Revelion 2015 în Roma – Forumurile romane

    Revelionul în Roma trebuie făcut obligatoriu în unul dintre forumurile imperiale din oraş. De aici pot fi admiratele spectaculoasele focuri de artifcii pregătite de autorităţi în tot oraşul.

    Revelion 2015 în Dubrovnik – Fortăreaţa Imperială

    Cei care vor ajunge de Anul Nou în Dubrovnik, ar trebui să urce la Fortăreaţa Imperială, aflată pe dealul din spatele oraşului, pentru a se asigura că vor avea o vedere completă a spectacolului de pe cer.

    Revelion 2015 în Islanda – Pe plaja din Reykjavik

    Un revelion petrecut în Islanda este un eveniment unic în sine. Pe lângă focul de artifici se aprind şi focuri uriaşe de tabără. Popoarele din Atlanticul de Nord obişnuiesc ca în noaptea dintre ani să se adune pe plaje şi să dea foc unor bărci vechi din lemn.

    În timpul ceremonialului încep şi focurile de artificii din Reykjavik, unul dintre cele mai mari şi mai spectaculoase din lume.