BusinessMagazin

Tag: beneficii

  • Cum trec ţările lumii prin criza provocată de COVID-19. Una dintre cele mai bogate din lume taie beneficiile bugetarilor şi creşte TVA-ul

    Arabia Saudită a decis să tripleze TVA-ul şi să suspende anumite beneficii pentru angajaţii de la stat, întrucât Regatul Saudit se confruntă cu o situaţie financiară precară, generată de piaţa petrolului, unde preţurile şi cererea s-au prăbuşit, conform unui anunţ oficial citat de Reuters.

    Reducerile istorice de producţie stabilite de Arabia Saudită şi de ceilalţi producători ai lumii nu au sprijinit prea mult o revenire a preţurilor, întrucât colapsul preţurilor a dus la un război al cotei de piaţă între arabi şi ruşi.

    Cel mai mare exportator de petrol din lume a fost afectat şi de restricţiile impuse pentru a opri răspândirea virusului – care ar putea întârzia planurile de reformă economică ale Prinţului Coroanei Mohammed bin Salman.

    „Bonificaţia primită de angajaţii statului va fi suspendată începând cu data de 1 iunie, iar TVA-ul va creşte la 15% de la 5% începând cu data de 1 iulie. Aceste măsuri sunt dureroase dar necesare pentru a menţine stabilitate financiară şi economică pe termen mediu şi lung şi pentru a combate criza fără precedent, fiind cât mai puţin afectaţi”, a anunţat Mohammed al-Jadaan, ministrul Finanţelor, într-o declaraţie citată de agenţia de presă a statului.

    Măsurile de austeritate vin după ce Arabia Saudită a raportat un deficit bugetar de 9 miliarde dolari pentru primul trimestru din 2020.

  • Şeful uneia dintre cele mai importante companii aeriene din lume nu este de acord cu măsurile de distanţare socială în avioane. Ameninţă că nu va mai da voie ca avioanele să zboare dacă aceste măsuri se aplică

    Aeronavele Ryanair nu se vor întoarce „în aer” dacă operatorul de zboruri va fi obligat să implementeze măsurile de distanţare socială prin lăsarea scaunului din mijloc gol, potrivit declaraţiilor făcute de CEO-ul Ryanair, Michael O’Leary într-un interviu Financial Times.

    El descrie aceste măsuri, discutate la nivelul instituţiilor UE, drept „idioate”.
    Şeful operatorului low-cost, care practic a lansat pe piaţa europeană acest model al preţurilor mici inspirat de compania americană Southwest, spune că blocarea unui loc în avioane este un „non sens” care nu ar aduce niciun beneficiu.
    O’Leary spune că a transmis deja Guvernului irlandez că dacă impune această restricţie „fie Guvernul va plăti pentru acel loc gol, fie nu vom mai zbura”.

    Operatorul cu sediul central în Dublin are un model de business care se bazează pe zboruri cât mai dese posibil, pe reducerea costurilor şi pe un factor de încărcare ridicat.

    „Nu putem face bani cu un procent de încărcare de 66%”, a spus şeful Ryanair. „Chiar şi dacă faci acest lucru, scaunul din mijloc nu poate să ofere nicio distanţare socială, este o idee idioată care nu aduce niciun beneficiu oricum”, a adăugat el în interviul pentru Financial Times.

    Industria globală a aviaţiei este printre cel mai afectate de pandemia de COVID-19, iar IATA (The International Air Transport Association) prezice că pierderile înregistrate de aceasta vor ajunge la 314 miliarde de dolari.

    O’Leary spune că operatorii aerieni ar trebui să preia modelul Asiei, unde s-au implementat diverse măsuri de siguranţă, printre care obligarea pasagerilor să poarte măşti şi verificarea temperaturii acestora la aeroporturi.
    Ryanair a transportat mai mult de 152 de milioane de pasageri anul trecut, fiind în fruntea operatorilor aerieni din acest punct de vedere, context în care vocea lui O’Leary este foarte importantă. De asemenea, compania are cele mai mari rezerve de cash din industria europeană a aviaţiei – acestea plasându-se la peste 4 miliarde de euro.

     

  • IKEA România introduce un nou beneficiu pentru angajaţi: părinţii reveniţi din concediul de creşterea copilului lucrează o lună cu jumătate de normă, dar sunt plătiţi cu salariul întreg

    IKEA România introduce o nouă formă de stimulent pentru angajaţi, respectiv o lună de tranziţie pentru părinţii care se întorc din concediul pentru creşterea copilului şi care vor putea să lucreze în acest interval cu jumătate de normă, fiind plătiţi ca şi cum ar fi lucrat cu normă întreagă.

    „Suntem conştienţi că întoarcerea la muncă după concediul pentru creşterea copilului poate fi stresantă pentru toţi membrii familiei. De aceea, după ce am introdus o lună plătită de concediu pentru noii taţi de la IKEA, anul acesta facem un pas mai departe şi introducem o măsură care va face mai uşoară reîntorcerea la muncă a colegilor care au beneficiat de concediul pentru creşterea copilului şi, în acelaşi timp, vine în ajutorul copiilor acestora să se adapteze noii situaţii”, a spus Violeta Neniţă, Market Manager IKEA România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Deşi la fiecare colţ de stradă găseşti câte un cabinet stomatologic, România încă se află la coada clasamentului în rândul europenilor când vine vorba de mersul la dentist

    Ea a lansat IziDoc, o platformă prin care companiile dornice să îşi motiveze angajaţii pot include în pachetul de beneficii extrasalariale şi un abonament la cabinetul stomatologic. „Ideea a venit pe de o parte pe fondul dezvoltării pieţei de beneficii pentru angajaţi, iar pe de altă parte, a lipsei unei soluţii pentru partea medicală dentară”, descrie Diana Enăchescu, fondatoarea businessului, modul în care s-a gândit la lansarea acestei platforme.

    Faptul că piaţa stomatologică este extrem de fragmentată, peste 85% dintre cabinete fiind individuale, face dificilă oferirea unei soluţii în care angajaţii să aibă de unde alege şi să beneficieze de informaţiile necesare luării unei decizii, crede ea. Aşadar, soluţia pe care a identificat-o a fost crearea unei reţele de parteneriate cu aceste clinici şi cabinete independente şi accesarea lor pe o platformă digitală, într-un mod standardizat, văzând în acelaşi timp, în această soluţie, şi un adaos la pachetele medicale clasice. „Practic, pachetul medical oferit angajaţilor poate fi completat cu beneficiile dentare atât de necesare, oferirea acestora fiind o practică uzuală în alte pieţe mai dezvoltate.”

    Deşi, spune Enăchescu, unele companii au încercat metode in-house de a-şi ajuta angajaţii şi pe partea de stomatologie, decontând anumite sume sau colaborând cu câte o clinică dentară care să ofere anumite discounturi, pe de altă parte o astfel de iniţiativă creează complexitate pentru angajator sau este prea limitată ca ofertă pentru angajat şi astfel de multe ori neutilizată. „Noi ne-am gândit să facem un produs care să fie cât mai uşor de implementat pentru medici şi angajatori şi cât mai uşor de utilizat pentru angajaţi. Cu cât un produs este mai uşor de accesat, cu atât va creşte utilizarea lui. Scopul final este ca prin soluţia noastră oamenii chiar să înceapă să meargă mai des la dentist, să înţeleagă avantajele îngrijirii sănătăţii dentare şi să se bucure în final de zâmbetul pe care şi-l doresc, iar o sănătate dentară bună este un indicator al calităţii vieţii.”

    Platforma a fost lansată în toamna lui 2019, „în urma unei pregătiri susţinute care a durat mai mult de un an”, şi a implicat o investiţie de 50.000 de euro, din fonduri proprii. Diana Enăchescu, actual manager al businessului, are la bază studii economice, iar înainte de lansarea IziDoc a activat în domeniul consultanţei de management, în cadrul companiei globale de consultanţă A.T. Kearney, unde a realizat proiecte strategice şi operaţionale pentru jucători mari din industriile de utilităţi, retail sau farma.

    De asemenea, s-a ocupat de dezvoltarea strategică a companiei locale de medicamente Labormed, în perioada în care compania a fost preluată de fondul de investiţii Advent International. Ea conduce compania alături de doi parteneri de business, un director de vânzări din domeniul stomatologic şi un medic dentist cu experienţă în promovarea şi vânzarea de produse stomatologice, precum şi în cursuri şi workshopuri de stomatologie. Echipa IziDoc numără în momentul de faţă patru oameni, „din care doi sunt dedicaţi 100%, iar doi sunt pe post de advisor din zona medicală”, urmând ca numărul angajaţilor să crească odată cu dezvoltarea businessului, explică fondatoarea companiei. Acestora li se adaugă colaboratorii constanţi pentru toate serviciile auxiliare de care platforma are nevoie.

    Antreprenoarea spune că una dintre provocările cu care s-a confruntat în dezvoltarea businessului a fost tocmai crearea unei platforme digitale care să ofere o experienţă plăcută utilizatorului, astfel încât să-l motiveze în a-şi alege medicul dentist potrivit şi a utiliza beneficiul. În plus, adaugă ea, „ne aşteptăm să fie nevoie de o perioadă de educare a pieţei de beneficii, pentru a înţelege avantajele accesării unei astfel de soluţii stomatologice, atât la nivel de angajator cât şi de angajat. Dacă abonamentele medicale la reţele private nu erau tocmai uzuale acum 10 ani, iată că ele au devenit un element de bază în timp şi sperăm să mergem şi noi în aceeaşi direcţie.

    În prezent IziDoc colaborează cu peste 80 de parteneri medicali, clinici şi cabinete dentare. În cadrul acestora activează peste 200 de medici dentişti, care acoperă toate specialităţile stomatologice, partenerii fiind selectaţi pe criteriul profesionalismului şi al distribuirii geografice. În primele luni de activitate Diana Enăchescu spune că a reuşit să testeze piaţa cu primii clienţi, din domenii variate precum IT sau FMCG, „care ne-au dat încredere în a tura motoarele mai departe.

    Ne aşteptăm ca anul acesta să fie unul de referinţă în ceea ce priveşte acomodarea angajatorilor şi a angajaţilor cu beneficiile noii noastre soluţii dentare”. Pentru primul an de activitate reprezentanţii companiei estimează o cifră de afaceri de 100.000 de euro, pe care speră să o obţină prin extinderea reţelei, a numărului de clinici-partenere şi a abonaţilor.

    Compania este prezentă în cinci oraşe – Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Constanţa şi Ploieşti –, planurile fondatoarea businessului vizând o extindere la nivel naţional până la sfârşitul lui 2020. Pentru anul acesta investiţiile bugetate vor fi orientate în primul rând spre creşterea reţelei de parteneri, „astfel încât fiecare abonat să aibă o opţiune lângă job sau lângă casă”. De asemenea, reprezentanţii companiei intenţionează să creeze şi o aplicaţie mobilă cu scopul de a dezvolta o relaţie mai strânsă cu abonaţii şi pentru a obţine mai uşor feedbackul acestora, „necesar pentru îmbunătăţirea continuă a experienţei”. Enăchescu spune că, având în vedere noutatea produsului, momentan baza de clienţi este încă mică.

    „Clienţii noştri actuali sunt din domeniile IT, FMCG, servicii financiare. Ne bucurăm să vedem că există deschidere din diferite domenii din partea angajatorilor în a-şi ajuta angajaţii în protejarea sănătăţii dentare.” Pentru 2020 ea preconizează minimum 50 de angajatori noi care vor oferi abonamentul dentar IziDoc angajaţilor, iar per total, la sfârşitul anului estimează că vor avea în jur de 5.000 de abonaţi.”  Abonamentul medical dentar IziDoc costă între 21 şi 29 de euro pe an pentru un angajat şi este neimpozabil. „Ca abonat la IziDoc, primeşti acces la reţeaua de parteneri – clinici şi cabinete dentare – prin platforma online IziDoc, pentru a-ţi alege medicul dentist potrivit din cadrul acestora, precum şi un card individual pe care îl prezinţi în cabinet pentru a beneficia de discounturi şi servicii gratuite, precum consultaţii, plan de tratament sau igienizări anuale”, explică fondatoarea businessului. Practic, de pe platforma IziDoc abonaţii îşi pot alege medicul dentist în special după criterii precum proximitatea, experienţa, discounturile oferite şi preţurile practicate.

    Potrivit unor studii de piaţă menţionate de Diana Enăchescu, românii au cheltuit, în medie, puţin peste 60 de lei/persoană în 2018 pentru servicii stomatologice, însă în mediul rural de cele mai multe ori cheltuiala tinde spre zero. „Cele mai mari cheltuieli cu serviciile stomatologice s-au înregistrat în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara, polii dezvoltării locale. Se estimează că piaţa serviciilor de stomatologie a depăşit un miliard de lei anul trecut.”

    Per total însă, adaugă ea, România şi Bulgaria se află în continuare pe ultimele locuri în UE în ceea ce priveşte cheltuiala pentru servicii stomatologice. „Preţurile de tratament sunt mult mai mici la noi comparativ cu alte ţări din UE, dar în contextul puterii de cumpărare locale şi al nivelului de educaţie dentară, sunt în general percepute ca fiind mari.” În general românii nu sunt foarte bine educaţi în ceea priveşte importanţa prevenţiei şi de aceea, de cele mai multe ori, ajung la medicul dentist când situaţia este deja gravă şi dintele nu mai poate fi salvat, spune antreprenoarea. „În alte ţări, înrădăcinarea culturii asigurărilor private, inclusiv dentare, a împins spre obligativitatea controalelor regulate, pentru a menţine prima de asigurare la un nivel convenabil.

    Astfel, asigurătorul îşi reduce riscul de a deconta plăţi mari, de tratament, iar asiguratul descoperă la timp afecţiunile care i-ar putea crea probleme. În România, penetrarea asigurărilor private de sănătate este încă foarte incipientă, iar pe parte dentară chiar extrem de redusă, în principal din cauza stării precare a sănătăţii dentare a populaţiei, ceea ce face ca o astfel de asigurare să fie destul de scumpă şi de aceea greu de accesat. Astfel, ponderea cea mai mare a motivelor de prezentare la dentist cuprinde tratamentele de urgenţă, în timp ce pentru prevenţie ne prezentăm cel mai puţin”, subliniază Enăchescu una dintre cele mai acute probleme ale pieţei locale de stomatologie. Ea adaugă că în UE şi în special în ţările nordice ponderea este inversă, ajungând la 80% din prezenţă pentru prevenţie în Olanda şi doar 8% pentru tratamente de urgenţă. „Este de aşteptat însă ca această pondere să crească uşor şi în România în favoarea prevenţiei, de la an la an.” Lipsa de timp, alimentaţia bogată în zaharuri sau fumatul excesiv, frica de dentist, percepţia că serviciile dentare sunt scumpe sunt de asemenea alţi factori de deteriorare a sănătăţii orale la români şi nu numai, punctează fondatoarea IziDoc.
    În opinia sa, chiar dacă în piaţa locală segmentul stomatologic nu dispune încă de foarte multe opţiuni, beneficiile extrasalariale au crescut totuşi foarte mult ca varietate. „Unele companii mari oferă platforme de beneficii flexibile, din care angajaţii îşi selectează singuri beneficiile relevante. În multe cazuri lipseşte însă o comunicare mai bună a beneficiilor oferite, astfel încât angajaţii să nu uite de ele şi chiar să le utilizeze. Angajatorul ar trebui să îşi asume un rol de mentor în relaţia cu angajaţii, mai ales în ce priveşte wellbeingul acestora, cu impact direct în performanţă, şi să îi direcţioneze în primul rând spre utilizarea beneficiilor «sănătoase» – medicale sau de sport. Arătând un astfel de interes, angajatorul reuşeşte astfel să creeze şi o relaţie mai strânsă cu angajaţii şi să îi fidelizeze mai bine”, subliniază antreprenoarea. 

  • Goana după beneficii extrasalariale. Cum îşi menţin companiile personalul motivat pe fondul crizei angajaţilor

    La şapte ani de la fondare, platforma de beneficii extrasalariale Benefit Online a atins o cotă de piaţă de 5% în mediul privat, cu un portofoliu de peste 300 de companii, circa 2.250 de furnizori şi aproximativ 187.000 de utilizatori. Potrivit fondatorilor businessului, sectorul beneficiilor extrasalariale este în continuă creştere, cel mai nou segment intrat în pachetul Benefit Online fiind cel al activităţilor culturale. Care au fost însă preferinţele angajaţilor români în 2019 şi din ce domenii vin cei mai generoşi angajatori?

    Dacă în 2016 bugetul total cheltuit de companii pe beneficii extrasalariale prin platforma Benefit Online a fost de numai 22 de milioane de lei, un an mai târziu acesta a ajuns la 46 de milioane de lei, evoluând la 114 mil. lei în 2018, pentru ca în 2019 să ajungă la 227 de milioane de lei. Valoarea medie lunară a beneficiilor per angajat a crescut la rândul său cu 9% faţă de 2018, la 390 de lei. „Ne aşteptăm anul acesta la o creştere importantă a bugetelor de beneficii acordate prin BenefitOnline.ro până la aproximativ 350 de milioane de lei şi la un număr de 250.000 de utilizatori în platformă. O pondere semnificativă din sumele cheltuite în acest an va fi direcţionată către vacanţe în România, activităţi culturale sau abonamente sportive, acestea fiind şi categoriile care ne aşteptăm să înregistreze cele mai importante creşteri în 2020”, spune Stelian Bogza, cofondator BenefitOnline.ro.

    Cei mai mulţi angajatori care oferă personalului beneficii extrasalariale prin platforma Benefit Online provin din servicii (34%), urmaţi de IT&Software (24%), call center & BPO (19%), producţie (11%), iar serviciile financiare şi retailul acoperă deopotrivă un procent de 6%. În topul angajatorilor care oferă cele mai mari beneficii extrasalariale se află sectorul IT & software, cu un buget mediu de 417 lei, urmat de call center & BPO – 405 lei, şi de producţie, cu 350 de lei. În funcţie de generaţie, angajaţii au avut preferinţe diferite, unii îndreptându-şi atenţia spre viitor, investind în pensii private sau sănătate, în timp ce alţii au preferat să îşi direcţioneze cheltuielile în bunuri sau activităţi curente – sport, evenimente culturale. Astfel, în timp ce baby boomers (1946-1964) şi angajaţii din generaţia X (1965-1980) a optat pentru turism intern, pensii private şi sănătate, generaţia Y (1981–1996) a ales să cheltuiască pentru cadouri, transport, sport & welness şi telecom & electro IT, iar generaţia Z (1995 – 2012) a preferat, de asemenea, cadourile, sportul & welnessul şi gadgeturile, dar au investit şi tichete culturale – un beneficiu introdus anul trecut, care cuprinde, printre altele, edituri sau librării, dar şi bilete la festivaluri precum Untold, Neversea sau Electric Castle. Tichetele culturale pot fi acordate lunar sau ocazional, în limita a 150 de lei, respectiv 300 de lei, pentru achitarea contravalorii de bunuri şi servicii culturale, precum: abonamente şi bilete la spectacole, festivaluri, târguri şi expoziţii, parcuri tematice, cărţi, manuale şcolare, albume muzicale sau filme.

    În ceea ce priveşte diferenţele dintre doamne şi domni, femeile, care ocupă ponderea cea mai mare între utilizatorii Benefit, au avut cheltuieli direcţionate preponderet înspre transport, servicii medicale, activităţi sportive, modă şi frumuseţe, activităţi culturale şi traininguri profesionale, în timp ce bărbaţii, mai pragmatici, au investit în pensii private, produse telecom şi electro it, HoReCa, welness şi donaţii. „Pensiile private devin un beneficiu tot mai interesant pentru toţi angajaţii şi ne aşteptăm la o creştere şi în perioada următoare, pe fondul unei tendinţe observate în ultimii 2-3 ani, când vârsta la care angajaţii contractează o pensie privată facultativă a început să scadă sub pragul de 30 de ani”, spune Adrian Sârbu, cofondator BenefitOnline. 

    Preţurile pachetelor de beneficii extrasalariale oferite de Benefit Online sunt cuprinse între 1 şi 5 euro/angajat, în funcţie de numărul de angajaţi ai companiei. Reprezentanţii businessului spun că au colaborări atât cu firme mici, de 5-10 angajaţi, cât şi cu multinaţionale cu sute sau mii de angajaţi, cel mai mare angajator din portofoliul companiei fiind BCR. 

    Când vine vorba despre produsele pe care angajaţii şi le cumpără din banii proprii, de la companiile partenere Benefit, segmentul sport & welness ocupă cel mai mare procent (40%), urmat de modă şi frumuseţe (21,4%), gadgeturi electronice (13,4%), hobby-uri şi vacanţe (10,4%), restaurante şi cafenele (9,7%) şi de sectorul medical (5,15). Cel mai scump beneficiu achiziţionat de un angajat al unei companii din portofoliul Benefit Online a fost o vacanţă în valoare de 12.000 de lei.

    Dacă oferirea unei recompense financiare sub formă de bani cash îl va priva pe angajat de circa 40% din valoarea respectivei sume în urma impozitării (de pildă, dintr-un buget brut de 175 de lei, la angajat va ajunge suma de 100 de lei), beneficiile precum abonamentele şi asigurările medicale, pensiile private, trainingurile profesionale sau cadourile oferite cu ocazii speciale (Crăciun, Paşte, 1 Mai, 1 Iunie) nu vor fi impozitate, iar valoarea tichetelor de masă sau a voucherelor de vacanţă va ajunge, de asemenea, aproape integral în buzunarul angajatului, fiind scutită parţial de taxe. De aceea, anul trecut  77% din bugetele de beneficii au fost direcţionate de către angajatori în beneficii scutite total sau parţial de taxe şi doar 23% au fost direcţionate către beneficii în natură, impozitabile. 

    Cel mai nou beneficiu deductibil, tichetul cultural, beneficiază de taxe 0% pentru angajator şi impozit pe venit de 10% pentru angajat, păstrând acelaşi sistem de taxare ca şi tichetele şi cardurile de masă acordate conform legislaţiei în vigoare, în limita unui tichet de masă/zi lucrătoare, şi voucherele de vacanţă acordate conform legislaţiei în vigoare, în limita a 6 salarii minime brute/an/angajat.

    În acelaşi timp, angajaţii pot primi de la angajatori mai multe beneficii cu taxe 0% de ambele părţi. De acelaşi sistem de taxare cu 0% taxe beneficiază şi serviciile medicale (abonamente sau asigurări) în limita a 400 de euro/an, pensiile private (pilonul III) în limita aceleiaşi sume, training-urile profesionale, decontarea transportului la serviciu, în condiţii specifice legislaţiei în vigoare, dar şi tichetele şi cardurile cadou pentru angajaţi şi copiii minori ai acestora, în limita a 150 lei/beneficiar, pentru evenimente precum Crăciun, Paşte, 1 Iunie şi 8 Martie (pentru angajate).

    Pe de altă parte, pentru beneficiile în natură, angajatorii sunt taxaţi cu 2,25% şi angajaţii cu 41,5%. În această categorie sunt incluse, printre altele, tichetele şi cardurile cadou care depăşesc limitele prevăzute de lege, donaţiile către diverse asociaţii şi ONG-uri precum şi toate produsele şi serviciile reduse din categoria Oferte Speciale ale platformei BenefitOnline.ro.
     

  • Cash, debit sau credit: Ce ar trebui să folosim pentru cumpărăturile zilnice?

    Cu atât de multe avantaje şi beneficii, cardurile de credit pot fi cea mai logică soluţie din punct de vedere financiar pentru majoritatea tipurilor de cumpărături, însă cardurile de debit şi cash-ul nu pot fi excluse definitiv din ecuaţie, potrivit unui studiu realizat pentru CNBC de Rod Griffin, senior director al departamentului de educare a consumatorilor din cadrul companiei Experian.

    1. Când folosim cardurile de credit

    Griffin spune că, dacă folosim un card de credit, ar trebui să ne punem următoarele întrebări: „Folosesc cardul de credit drept o sursă adiţională de venit?” şi „Folosesc cardul de credit pentru a mă bucura şi de alte oportunităţi financiare?”.

    Dacă îţi foloseşti cardul de credit data viitoare când îţi umpli rezervorul şi dai o fugă până la supermarket, iar apoi plăteşti diferenţa la finalul lunii, te poţi bucura de avantaje. Dar dacă întârzii cu plata, ai putea să te trezeşti într-o situaţie pe care ai fi vrut să o eviţi prin orice mijloace.

    Cardurile de credit oferă o serie de avantaje în ceea ce priveşte securitatea şi protecţia pe care cardurile de debit nu le pot oferi, cu atât mai mult când alegem să plecăm în concediu.

    1. Dar „cardurile de credit nu sunt pentru toată lumea”

    În final, metoda de plată pe care o alegi depinde de personalitatea pe care o ai şi de cum vei dori să îţi cheltui banii. De vreme ce cardurile de credit au devenit cea mai mare sursă de datorii pentru mileniali, este important să ştii ce îţi poţi permite cu adevărat înainte să faci o achiziţie.

    „Am spus întotdeauna că nu toată lumea ar trebui să aibă un card de credit. Totul depinde de cum îţi gestionezi banii, de relaţia pe care o ai cu banii şi de abilitatea de a rezista impulsurilor de a cumpăra ceva scump”, spune Griffin.

    1. Când folosim cardurile de debit

    Dacă foloseşti un card de credit pentru a avea un trai pe care nu ţi-l poţi permite în mod realist, ai putea să iei în considerare un card de debit.

    Când folosim un card de debit facem efectiv o tranzacţie cash, aşa că nu avem aceleaşi probleme pe care le implică un card de credit.

    Pentru mulţi, este doar de o chestiune de comoditate.

    „Personal, folosesc un card de debit. Dacă mă duc să mănânc undeva cu soţia, de exemplu, tindem să folosim un card de debit deoarece ne-am obişnuit cu ideea că efectuăm astfel o tranzacţie cash”

    1. Când folosim cash

    Cash-ul poate avea aceleaşi implicaţii financiare ca un card de debit, dar este posibil să cheltui mai puţin, de vreme ce banii cash sunt mai tangibili şi îi poţi vedea cum încep să dispar.

    „Când foloseşti doar cash, ştii instant când nu mai ai bani, aşa că îţi poţi limita cheltuielile în acest sens. Ai putea să foloseşti cash când plăteşti o cină, şi să foloseşti cardul de credit pentru achiziţii mai mari doar pentru că ar putea să se potrivească mai bine bugetului şi stilului tău financiar”

    În plus, în ultimul timp a devenit o lege nescrisă faptul că este indicat să ai în permanenţă cash în cazul în care nu îşi poţi folosi cardul.

    1. Dacă foloseşti un card de credit în fiecare zi, ia în considerare următorul lucru

    Folosirea unui card de credit pentru cumpărăturile zilnice te poate aduce în situaţia în care vei cheltui o parte considerabilă din limita de credit pe care o ai, influenţând negativ scorul de credit.

    „Dacă îţi foloseşti cardul de credit în mod excesiv, poţi să tragi în jos scorul de credit, ceea ce va fi extrem de important în deciziile pe termen lung”

    Dacă îţi vei dori o maşină sau un credit ipotecar, procesul va deveni automat mai complicat, aşa că vei dori să iei în considerare peisajul pe termen lung când faci cumpărături mai mici.

    1. Concluzie  

    Data viitoare când te afli în faţa unui ghişeu sau a unei case de marcat, gândeşte-te de două ori cum vei plăti, în condiţiile în care achiziţiile pe plan general pot spune destul de mult despre confortul tău financiar.

     

     

     

  • Afacerea care vrea sa revoluţioneze interacţiunea dintre medici şi pacienţi printr-o platformă bazată pe tehnologia pe inteligenţă artificială

    Prin intermediul MedicAI, pacienţii au posibilitatea de a-şi stoca în cloud CD-urile sau stickurile cu investigaţiile imagistice realizate. Câştigul? Analizele pot fi văzute de oriunde şi oricând şi integrate cu sistemele clinicilor, favorizând astfel colaborarea dintre doctori. Proiectul MedicAI a prins contur şi are deja mai mulţi susţinători care cred în potenţialul ideii. „Pe partea de sisteme medicale, există diferenţe majore de la o ţară la alta. Medicina este la fel peste tot, dar sistemele diferă, iar acest lucru poate să afecteze adopţia din punctul de vedere al reglementărilor specifice fiecărei ţări. Vedem însă câteva ţări posibile în Europa de Vest şi ţările din regiune, sau calea MedicAI poate fi Africa sau Asia”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mircea Popa, CEO-ul şi fondatorul MedicAI, cu privire la planurile start-up-ului de extindere în afara România. Astfel, anul acesta echipa MedicAI va testa mai multe pieţe şi va vedea de unde va avea cel mai bun feedback pentru a face următoarea investiţie.

    Până în prezent, start-up-ul a atras în total finanţări de aproape 600.000 euro, din care 500.000 euro au fost obţinuţi la finalul anului trecut de la fondurile de investiţii D Moonshots şi Roca X. Pentru a se putea extinde însă în străinătate într-un ritm susţinut, MedicAI mai are nevoie de încă o rundă de finanţare la finalul acestui an.

    „Finanţările luate până acum ne vor ajunge până la finalul anului. Vom avea nevoie de mult mai mulţi bani decât am avut nevoie până acum pentru a ne dezvolta. Planul nostru este ca la finalul anului să luăm o finanţare de 2 milioane de euro, bani care să ne permită să ne extindem în alte câteva ţări, să avem prezenţă acolo şi să ne dezvoltăm mult mai agresiv”, a punctat el.

    Ce face însă mai exact MedicAI? Platforma, bazată pe tehnologia pe inteligenţă artificială, le oferă pacienţilor posibilitatea de a-şi stoca în cloud CD-urile sau stickurile cu investigaţiile imagistice realizate, pe care le pot vizualiza apoi de oriunde şi oricând, depozitându-le pe termen lung. De asemenea, utilizatorii MedicAI pot da acces mai multor doctori la imaginile medicale stocate în contul lor, platforma integrându-se cu sistemele clinicilor medicale. Astfel, clinicile pot trimite spre exemplu analizele imagistice pacienţilor direct prin platforma proprie sau să colaboreze cu alte clinici. Ca atare, platforma MedicAI permite în acelaşi timp şi colaborarea medicilor direct în cloud, atât între ei, cât şi împreună cu pacienţii lor.

    „Avem deja doctori care folosesc MedicAI în diferite sisteme şi în diferite ţări, cum ar fi Franţa. Sunt doctori care au legătură cu România, sau care fac turism medical. Platforma noastră ajută foarte mult navigatorii medicali – cei care duc pacienţii din România care nu pot găsi aici tratamentul adecvat, în spitale din străinătate”, a explicat Mircea Popa.

    De la lansarea MedicAI la jumătatea anului trecut şi până în prezent, pe platformă sunt stocate cazurile a circa 2.000 de pacienţi, iar circa 200 de medici o folosesc în mod real, la care se adaugă şi alţi doctori care o testează momentan.
    „Noi ne-am propus ca anul acesta să ajungem la 1.000 de medici în platformă, nu doar din România, ci şi din alte câteva ţări din Europa”, a punctat el referitor la ţintele propuse pentru 2020.

    Modelul de business al MedicAI nu este încă definitivat, însă start-up-ul vrea ca platforma să rămână mereu gratuită pentru pacienţi, iar clinicile medicale să fie cele care să susţină accesul gratuit al pacienţilor în platformă.

    „Totodată vom avea mereu o componentă gratis pentru doctori, la fel ca modelul Dropbox – foloseşti gratis serviciul pentru o anumită capacitate de stocare, iar dacă vrei mai mult, începi să plăteşti. Încă explorăm modelul de business. O variantă ar fi ca spitalele şi clinicile să plătească pentru ca medicii care lucrează pentru ele să aibă acces în platformă”, a precizat CEO-ul şi fondatorul MedicAI. 
    În prezent, echipa MedicAI numără 20 de persoane, însă la început start-up-ul a pornit la drum cu 5-6 membri. 

    Proiect: ebriza
    Ce face? Soluţie software în cloud pentru emiterea de bonuri fiscale şi gestionarea întregii afaceri din domeniul ospitalităţii
    Investiţie iniţială: 70.000 euro
    Finanţare totală primită până acum: 500.000 euro
    Venituri estimate pentru 2020: minimum 200.000 euro
    Invitat: Cristian Dinescu, cofondator al ebriza

    Proiect: InnerTrends
    Ce face? Platformă de analiză a datelor pentru a ajuta companiile să înţeleagă ce îi determină să cumpere sau nu un produs
    Finanţare în curs: 1,2 milioane euro
    Invitat: Claudiu Murariu, cofondator şi CEO al InnerTrends

    Proiect: MOCAPP
    Ce face? Platformă online ce pune în legătură agenţiile de marketing şi brandurile cu influencerii potriviţi pentru proiectele lor
    Investiţie iniţială: 65.000 euro
    Finanţare primită până acum: 200.000 euro
    Venituri estimate pentru 2020: circa 200.000 euro
    Invitat: Florin Grozea, fondator MOCAPP

    Proiect: Questo
    Ce face? Aplicaţie mobilă pentru turism prin intermediul căreia utilizatorii pot explora diferit oraşele şi locurile turistice atunci când călătoresc
    Finanţare totală primită până acum: 300.000 euro
    Venituri estimate pentru 2020: 500.000 euro
    Invitat: Alexandru Govoreanu, cofondator Questo

    Proiect: SecurifAI
    Ce face? O soluţie de analiză a înregistrărilor de la camerele video de supraveghere cu ajutorul inteligenţei artificiale
    Finanţare primită până acum: 200.000 euro
    Evaluare proiect: 1 milion euro
    Invitaţi: Radu Ionescu şi Valeriu Filip, cofondatorii SecurifAI

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor. Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Cele mai bune 10 ţări în care să te retragi după ce ai ieşit la pensie

    Revista International Living a publicat lista pe 2020 a celor mai bune ţări în care te poţi pensiona, Portugalia ocupând locul întâi datorită serviciului de calitate a sănătăţii, costurilor rezonabile de trai şi uşurinţei de adaptare la stilul de viaţă al localnicilor (oamenii sunt prietenoşi şi, chiar dacă nu este o ţară vorbitoare de limba engleză, mulţi localnici vorbesc engleza). Anul trecut, Portugalia ocupa locul al şaptelea, potrivit MarketWatch.

    Estimativ, un cuplu ar putea trăi în Portugalia cu doar 2000 euro pe lună. Travel & Leisure scrie că Portugalia este „una dintre cele mai liniştite locuri din lume”, având un „dinamism care se simte proaspăt şi specific” şi o „vreme temperată pe tot parcursul anului”.

    Panama ocupă locul al doilea, fapt datorat beneficiilor şi discount-urilor pe care le oferă pensionarilor. Programul „pensionado” oferă discount-uri de la biletele pentru mijloacele de transport un comun şi restaurante la prescripţii medicale şi entertainment. În plus, Panama este un stat relativ sigur, având costuri mici de trai şi un sistem decent de sănătate.

    Top 10 cele mai bune ţări în care să te retragi după ce te-ai pensionat:

    1.     Portugalia

    2.     Panama

    3.     Costa Rica

    4.     Mexic

    5.     Columbia

    6.     Ecuador

    7.     Malaezia

    8.     Spania

    9.     Franţa

    10.   Vietnam

    Pentru e clasa ţările, revista şi-a întrebat corespondenţii şi experţii din 24 de ţări să evalueze ţările în funcţie de sectorul imobiliar, beneficii/discount-uri, vize, uşurinţă în integrare, dezvoltare, climă, sănătate, guvernare, costuri de trai şi alţi factori.

  • Cele mai bune 10 ţări în care să te retragi după ce ai ieşit la pensie

    Revista International Living a publicat lista pe 2020 a celor mai bune ţări în care te poţi pensiona, Portugalia ocupând locul întâi datorită serviciului de calitate a sănătăţii, costurilor rezonabile de trai şi uşurinţei de adaptare la stilul de viaţă al localnicilor (oamenii sunt prietenoşi şi, chiar dacă nu este o ţară vorbitoare de limba engleză, mulţi localnici vorbesc engleza). Anul trecut, Portugalia ocupa locul al şaptelea, potrivit MarketWatch.

    Estimativ, un cuplu ar putea trăi în Portugalia cu doar 2000 euro pe lună. Travel & Leisure scrie că Portugalia este „una dintre cele mai liniştite locuri din lume”, având un „dinamism care se simte proaspăt şi specific” şi o „vreme temperată pe tot parcursul anului”.

    Panama ocupă locul al doilea, fapt datorat beneficiilor şi discount-urilor pe care le oferă pensionarilor. Programul „pensionado” oferă discount-uri de la biletele pentru mijloacele de transport un comun şi restaurante la prescripţii medicale şi entertainment. În plus, Panama este un stat relativ sigur, având costuri mici de trai şi un sistem decent de sănătate.

    Top 10 cele mai bune ţări în care să te retragi după ce te-ai pensionat:

    1.     Portugalia

    2.     Panama

    3.     Costa Rica

    4.     Mexic

    5.     Columbia

    6.     Ecuador

    7.     Malaezia

    8.     Spania

    9.     Franţa

    10.   Vietnam

    Pentru e clasa ţările, revista şi-a întrebat corespondenţii şi experţii din 24 de ţări să evalueze ţările în funcţie de sectorul imobiliar, beneficii/discount-uri, vize, uşurinţă în integrare, dezvoltare, climă, sănătate, guvernare, costuri de trai şi alţi factori.

  • Birouri open space sau munca la grămadă unde nu există intimitate, dar nici socializare între angajaţi. Pentru cine este mai bine, pentru angajat sau pentru angajator?

    Open space, cafea gratuită, mese de ping-pong sau hamace de relaxare – sunt câteva dintre facilităţile birourilor moderne, create pentru răsfăţul şi stimularea creativităţii şi comunicării între angajaţii prezentului. Ce se întâmplă când toate aceste beneficii generează efectul opus?
     

    „Am ajuns să fac toate lucrurile care necesită concentrare acasă, în weekend sau în prima parte a zilei, înainte de a pleca la birou. Glumesc, mai nou, că am ajuns să muncesc acasă şi să vin la birou pentru distracţie, socializare şi pentru a vedea şi ceilalţi că muncesc”, îmi spune Anca, în vârstă de 32 de ani, angajată în domeniul unei industrii creative, pe care am provocat-o la o discuţie despre viaţa la birou.

    „Dincolo de discuţiile cu colegii – interesante, de ce să nu recunosc, şi greu de ignorat pentru că sunt la câţiva centimetri distanţă de mine  – mă lovesc şi de alt tip de distrageri, cum ar fi, de pildă, lumina artificială pe care o preferă unii, în detrimentul celei naturale (aproape inexistente) şi care creează conflicte la birou în anumite zile. La acestea se adaugă chiar şi «diverşi factori meteorologici de interior»: curenţii creaţi de persoanele care deschid un geam la câţiva metri distanţă în partea opusă a biroului şi care ajung, aproape la ore fixe, şi la mine, în fiecare zi”, continuă ea.

    Ana-Maria (25 de ani), angajată în domeniul vânzărilor, povesteşte şi ea ca răspuns al întrebării pe care am lansat-o pe reţeaua de resurse umane LinkedIn „Cum vă simţiţi în mediul în care munciţi acum şi cum ar arăta birourile ideale?”: „Am realizat în ultima vreme că nu sunt mare fană a open space-ului şi am mai întâlnit colegi care împărtăşesc aceeaşi părere, chiar dacă sunt şi unii care spun că nu se simt deranjaţi de asta. Din punctul meu de vedere, open space-ul poate fi deranjant în special pentru persoanele a căror slujbă presupune ca principală activitate vorbitul la telefon, cum ar fi în cazul meu vânzările.

    Când am şedinţe importante prefer să îmi rezerv o sală de şedinţe, dar am remarcat că anumiţi oameni nu se simt confortabil să blocheze o sală de 10 oameni doar pentru ei.” Pe de altă parte, sesizează ea, există şi avantajul comunicării mai uşoare, mai ales în contextul unor relaţii armonioase. „Nu ştiu cum ar fi cu cubicles, dar mi-ar plăcea să am ocazia să testez asta. Totuşi, biroul ideal ar fi unul care are, cel mai probabil, mai multe oportunităţi de camere/săli, care pot fi rezervate în funcţie de nevoile angajaţilor”, spune tânăra. Florin, angajat în domeniul unei companii din industria vinurilor, îmi răspunde pe aceeaşi platformă scurt şi la obiect: „Open space-ul scade productivitatea; recomand remote”.

    Am postat întrebarea pornind de la un articol recent publicat de Financial Times din care reieşea că spaţiile de birouri moderne din toată lumea tind să îşi micşoreze suprafaţa alocată unei persoane, pereţii dintre angajaţi dispar tot mai mult şi birourile reprezintă o modalitate pentru organizaţii de a-şi eficientiza costurile, dar şi de a genera energie creativă de la din ce în ce mai mulţi angajaţi. Potrivit specialiştilor citaţi în presa internaţională, aceste trenduri generează, de multe ori, rezultatele opuse. Un studiu publicat de Harvard Business School în 2018, care a urmărit angajaţii din două companii înainte şi după ce birourile lor au dobândit un design nou, în care pereţii au fost dărâmaţi, la fel şi uşile şi alte limite spaţiale, a descoperit că angajaţii au reacţionat ignorându-se. Interacţiunile faţă în faţă au scăzut cu 70% în favoarea comunicării digitale. Cum stau lucrurile în birourile de la noi?

    Locul unde toate informaţiile se află doar la o strigare

    „Spaţiul deschis de birouri este o abordare de design care răspunde în primul rând unor cerinţe fără legătură directă cu productivitatea. Este vorba despre necesitatea de a obţine costuri mai mici de amenajare şi o mai mare flexibilitate a spaţiului”, crede Alexandru Dincovici, sociolog,  general manager al companiei Izibiz Consulting. Open space-urile sunt asociate mai degrabă cu multinaţionalele şi start-up-urile din zona de IT&C pentru că au apărut împreună cu noile spaţii de birouri, în clădiri construite recent, cu alte standarde şi cerinţe şi fără o împărţire predefinită a spaţiului. Sociologul aminteşte însă că practic, înainte de aceste clădiri moderne, open space-ul era mai ales întâlnit în fabrici şi alte câteva tipuri de întreprinderi, dar nu neapărat pentru că oamenii îşi doreau să lucreze în acest tip de spaţii, ci pentru că sediile de companie se aflau în clădiri deja compartimentate. „Problema principală a spaţiilor de birouri deschise este că la un moment dat designul a devenit mai important decât funcţia şi acestea au început să fie adoptate cu tot cu discursul de promovare din spatele lor fără niciun fel de gândire critică”, crede Alexandru Dincovici. 

    Cititi articolul integral aici