BusinessMagazin

Tag: basescu

  • Furtuna perfectă care l-a ridicat pe Klaus Iohannis

    În cele din urmă, prezenţa la turul al doilea a depăşit-o nu numai pe cea de la ultimele trei runde ale prezidenţialelor, dar a fost mai mare cu aproape 2 milioane de alegători decât la primul tur din 2 noiembrie (din total, în diaspora au votat în plus aproape 218.000), ceea ce i-a asigurat lui Iohannis victoria cu un scor de 54,43% la 45,56%. Primele estimări ale CURS – Avangarde arătau că spre Iohannis s-au îndreptat majoritatea celor care au ieşit la vot numai în turul al doilea, majoritatea tinerilor sub 30 de ani, majoritatea maghiarilor, majoritatea alegătorilor din mediul urban, din Transilvania şi Bucureşti şi majoritatea celor care în primul tur au votat cu Monica Macovei, Kelemen Hunor şi Elena Udrea, respectiv în jur de jumătate dintre votanţii lui Dan Diaconescu şi C. V. Tudor. Iohannis a câştigat inclusiv în fiefuri tradiţionale ale PSD (Vrancea, Iaşi, Bacău, Suceava, Prahova, Constanţa), iar în R. Moldova, unde Ponta câştigase în primul tur, Iohannis a întors scorul în favoarea sa.

    La nivel de campanie electorală convenţională, victoria lui Iohannis poate fi atribuită reuşitei echipei acestuia de a-l poziţiona nu doar deasupra polarizării obositoare între “băsişti” şi “antibăsişti” (inclusiv prin refuzul de a iniţia alianţe cu alte partide), dar şi deasupra temelor tradiţionale de campanie prezidenţială (unde Iohannis nu s-a remarcat prin iniţierea sau detalierea vreunei teme anume, cu excepţia anticorupţiei) şi chiar deasupra legăturii cu suportul său real de partid (PNL şi PDL).

    Ca atare, primarul Sibiului a devenit apt să să valorifice sentimentul popular antisistem, care alteori s-a exprimat prin absenteism sau voturi pentru candidaţi precum C. V. Tudor, Traian Băsescu, Dan Diaconescu sau, mai nou, Monica Macovei. Spre deosebire de Ponta, Iohannis a beneficiat inclusiv de o campanie online fără precedent de puternică, centrată pe imaginea “neamţului civilizat/civilizator/care tace şi face”, pe ideea de “Românie normală” (înţeleasă în opoziţie cu România scandalurilor din epoca Băsescu – Ponta) şi pe necesitatea ca preşedinţia, guvernul şi parlamentul să nu fie concentrate în mâna unui singur partid.

    De cealaltă parte, înfrângerea lui Ponta poate fi atribuită eşecului echipei acestuia de a-l poziţiona insistent drept adversarul unui Traian Băsescu reîncarnat în Iohannis şi de a-l repoziţiona drept candidat de centru, dacă nu chiar de centru-dreapta, cu preţul neglijării electoratului de stânga. Mai mult, electoratului i-a fost servită o campanie dusă cu mijloacele anilor ’90 (atacuri la persoana contracandidatului şi tactica “pomenii electorale”) şi susţinută de alianţe nominale cu PRM şi PPDD.

    Pe acest fond, scandalul voturilor din diaspora, propagat în special prin reţelele sociale, care amorsaseră deja înainte de primul tur interesul tinerilor graţie campaniei Monicăi Macovei, a fost decisiv, în condiţiile în care autorităţile, inclusiv după înlocuirea la Externe a lui Titus Corlăţean cu Teodor Meleşcanu, au refuzat să suplimenteze numărul de secţii de votare din străinătate, cu unica explicaţie că se tem de o eventuală invalidare a alegerilor pe motiv de încălcare a legislaţiei electorale. Procurorul general Tiberiu Niţu a anunţat, de altfel, că după primul tur a fost deschis un dosar de urmărire penală in rem faţă de fapta de încălcare a dreptului la vot în diaspora.

    Alături de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, printre primii care l-au felicitat pe Iohannis au fost preşedintele şi cancelarul Germaniei, ţară care furnizează anual peste 10% din investiţiile noi în România: preşedintele Joachim Gauck a declarat că “Germania va continua să sprijine şi în viitor România pe drumul reformelor importante care urmează să fie făcute, în special în ceea ce priveşte îmbunătăţirea statului de drept”, iar cancelarul Angela Merkel a promis că ţara sa “va sprijini România cu sfaturi şi fapte pe calea reformelor importante pentru aceasta şi pentru UE”.

    Victoria lui Klaus Iohannis a fost salutată în presa externă în primul rând ca un eveniment exemplar pentru alte ţări din UE sau din Europa de Est, una dintre ideile recurente fiind faptul că într-o Europă ameninţată de tentaţia extremismului cu bază naţionalistă, în România câştigă alegerile prezidenţiale un candidat complet atipic (sas şi protestant). După Slovacia, România a devenit a doua ţară est-europeană unde alegătorii au blocat anul acesta încercarea premierului în funcţie de a deveni preşedinte, dând astfel un exemplu Ungariei confruntate cu tendinţele spre autoritarism ale guvernului Orban, arată Bloomberg, în timp ce Financial Times consideră că victoria lui Iohannis reprezintă “manifestarea unor ani de furie acumulată din cauza standardului de trai scăzut şi a persistenţei corupţiei”.

  • Băsescu îl felicită pe Iohannis şi îi urează succes în exercitarea mandatului

    “Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, îl felicită pentru victoria în alegerile prezidenţiale pe domnul Klaus Werner Iohannis şi îi urează succes în exercitarea mandatului de preşedinte al României”, se arată într-un comunicat transmis, luni, de Administraţia Prezidenţială.

    Klaus Iohannis a obţinut 54,50% din voturi la turul II al alegerilor prezidenţiale, iar Victor Ponta a fost votat de 45,49% dintre alegătorii care s-au prezent la urne, conform rezultatelor parţiale anunţate, luni, de BEC, după centralizarea a 99,07% din procesele verbale.

    Candidatul ACL, Klaus Iohannis, a fost votat de 6.242.825 dintre alegători, în timp ce Victor Ponta, candidatul PSD-UNPR-PC, a fost votat de 5.211.097 de alegători.

     

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Preşedintele Băsescu cere prelungirea programului de votare

    “În aceste condiţii, preşedintele solicită Guvernului României o întrunire de îndată în care să emită o ordonanţă de urgenţă care să prelungească programul de votare până la ora 24.00. Intervenţia domnului preşedinte Traian Băsescu vine ca urmare a mesajelor şi semnalelor primite din străinătate, potrivit cărora mulţi cetăţeni români care stau de câteva ore la coadă estimează că nu vor putea vota”, se arată în comunicat.

    Zeci de mii de români stau la cozi la secţiile de votare din Europa, unii dintre ei aşteptând de câteva ore. Aproape 115.000 de români din diaspora au votat până la ora 13.00 la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, conform BEC, de aproape trei ori mai mult faţă de scrutinul din 2 noiembrie.

    ACL a cerut BEC, în cursul zilei de duminică, autorizarea prelungirii timpului de votare după ora 21 la secţiile din străinătate unde vor fi cetăţeni care nu-şi pot exercita dreptul de vot, însă aceeaşi temere de o contestare ulterioară a validităţii alegerilor pe motivul încălcării programului de vot specificat în lege face improbabil un răspuns favorabil faţă de această solicitare.

    Ulterior, ACL a cerut guvernului emiterea unei ordonanţe de urgenţă prin care să fie prelungit programul de votare la secţiile din ţară şi din străinătate, folosind un precedent din 2012 de la referendum. Purtătorul de cuvânt al PSD, Gabriela Vrânceanu-Firea, a replicat că Guvernul nu poate emite o astfel de ordonanţă, întrucât Legea 119/2014 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe nu include şi abilitarea de către Parlament a Guvernului să emită ordonanţe în domeniul electoral.

    Purtătorul de cuvânt al BES, Andra Monica Asănică, a declarat pentru MEDIAFAX că au fost primite de la mai multe asociaţii cereri pentru prelungirea perioadei de votare, dar judecătoarea a explicat că nu se poate, întrucât Legea 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României  este clară şi nu lasă loc de excepţii.

    Singura cale legală prin care poate fi prelungit ad-hoc programul de votare este ca înainte de ora 21 să le fie permis accesul în secţiile de votare mai multor cetăţeni, în aşa fel încât ei să poată vota şi după ora 21. Legea 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României prevede la art. 46: “(1) La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea sălii unde se votează. (2) Alegătorii care la ora 21,00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot”.

  • Glonţul de argint pentru turul l doilea: glumiţa

    Klaus Iohannis şi echipa sa au manifestat exact aceeaşi lipsă de tragere de inimă pentru lupta politică pe care “băsiştii” le-au reproşat-o constant celor de la PDL după preluarea partidului de către echipa Blaga şi apoi celor de la PNL după ruperea USL. Iohannis s-a mărginit să aplice pur şi simplu glumiţele sugerate de fanii de pe net, între care şi aceea de a sosi nepregătit şi în ultima clipă la una dintre dezbaterile televizate cu contracandidatul său, în ideea de a-l pune pe acesta în încurcătură prin efectul surprizei, numai că rezultatul a fost doar evidenţierea dispreţului lui Iohannis faţă de jurnaliştii postului tv, faţă de public şi chiar faţă de propria sa echipă de campanie.

    De partea cealaltă, fanii lui Victor Ponta n-au găsit nimic mai amuzant decât să arunce cu găini vii şi moarte în curtea ACL, anume ca să acuze lipsa de curaj lui Iohannis de a veni la o dezbatere cu Ponta, iar candidatul însuşi s-a prezentat la televizor drept mare apărător al independenţei justiţiei, doar pentru ca la o întâlnire cu alegătorii să le confirme acestora speranţa că “Băsescu va ajunge unde e Gică Popescu”. Acelaşi Ponta s-a prezentat drept un viitor preşedinte care îi va reconcilia şi uni pe toţi cei dezbinaţi timp de 10 ani de “regim băsist”, dar şi-a încheiat discursul cu promisiunea unei Românii “fără Băsescu şi fără Iohannis”.

    Pe cât de mult şi de inutil s-au cheltuit energie şi vorbe despre dezbaterile televizate înainte şi după consumarea acestora, pe atât de puţin vor fi influenţat acestea opţiunile de vot ale celor deja decişi. Pe unii dintre cei nehotărâţi poate îi va fi surprins neplăcut lipsa de pregătire şi de dorinţă a lui Iohannis de a se lupta pentru şansa lui sau îi va fi excedat zelul lui Ponta de a-şi combate adversarul tocmai prin metodele lui Traian Băsescu – exploatarea a diverse date statistice alese pe sprânceană şi dezvăluirile despre cât de “pisicuţ” ar fi fost Iohannis pe când voia să devină vicepremier în guvernul USL.

    Pe ansamblu însă, dezbaterile în sine n-au făcut decât să întărească aceeaşi concluzie, stimulată cu succes de propagandişti şi recunoscută de analişti încă dinaintea primului tur de scrutin, că alegerile prezidenţiale din 2014 nu sunt atât despre candidaţii înşişi şi capacităţile lor personale de a onora funcţia de la Cotroceni, cât despre spaime şi uri colective, respectiv despre mobilizarea electoratului la vot cu unicul motiv al blocării accesului la putere al echipei unuia sau altuia dintre candidaţi.

  • A doua dezbatere electorală – Iohannis: Domnule Ponta, i-a prostit domnul Băsescu pe români când v-a pus prim-ministru?

    După mesajul de încheiere al lui Klaus Iohannis a intervenit Victor Ponta:

    ”L-am văzut pe Traian Băsescu, incredibil! Dar l-aţi studiat bine pe Traian Băsescu!”, a exclamat Victor Ponta.

    ”Eu vreau să explic un lucru. Conform legii din România şi domnul Iohannis ca primar ar trebuie să cunoască legea, ca preşedinte cu atât mai mult. Venitul minim garantat de 350 de lei se completează din bugetul de stat faţă de bugetul asigurărilor sociale. Vreau să vă spun un singur lucru. Domnule Iohannis, acum l-am văzut pe Traian Băsescu, din nou. Acelaşi fariseism, acelaşi, dacă vreţi încredere că-i prosteşte încă o dată pe români. Eu voi trăi în România fără Băsescu şi Iohannis”, a continuat Ponta, la B1 TV.

    Iohannis a replicat: “Oare, domnule Ponta, i-a prostit domnul Băsescu pe români când v-a pus prim-ministru? Fiindcă pe mine m-a refuzat. Pe dumneavoastră v-a pus. Concluzia, dragi români, puteţi să o trageţi singuri”.

    În paralel cu ultima propoziţie a lui Iohannis, Ponta a afirmat dublându-l pe acesta: ”Eu reprezentam USL, dumneavoastră…”.

    ”Eu reprezentam USL, unde aţi venit ca să-l daţi jos pe Crin Antonescu, aţi fost implantat”, a reluat ulterior Ponta.

    El a completat astfel un moment anterior din dezbatere, în care Iohannis a prezentat taloane de pensie cu o valoare sub 350 de lei, valoare indicată de Ponta marţi pentru pensia minimă.

    ”Am aici nişte taloane de pensie. Este o pensie de exact patru lei”, a spus Iohannis.

    Ponta a intervenit: ”Trebuie să explic pentru că domnul Iohannis, ieri, nu ştia cât este pensia, 350 de ron, valoarea venitului minim garantat, pensia, dacă este mai mică, se completează de la bugetul de stat. Domnul Iohannis nu ştie legea”.

    Iohannis a continuat: ”Alt talon de pensie, cu 350 de lei. Vi le las aici”.

    ”Asta e legea, nu aveţi habar de legea pensiilor”, i-a replicat Ponta.

  • Ponta, unor susţinători din Olt: “Băsescu în locul lui Gică Popescu. Aşa facem”

    Ponta a mers, miercuri, în comuna Dobrun din judeţul Olt, unde a obţinut cel mai mare scor la primul tur al alegerilor prezidenţiale, fiind ales de 95% din alegători.

    Mitingul electoral a aut loc în faţa primăriei din localitate, unde Ponta a vorbit aproximativ cinci minute în faţa celor o mie de localnici.

    După ce a terminat discursul, Ponta a fost interpelat de un susţinător care stătea în faţa scenei. “Băsescu în locul lui Gică Popescu. Aşa facem”, i-a răspuns Ponta, după care a coborât de pe scenă, alături de Liviu Dragnea şi Paul Stănescu.

    În drumul său spre autocarul de campanie, care îl aştepta pentru a se deplasa către Slatina, Ponta a vorbit cu un alt susţinător, căruia i-a transmis acelaşi mesaj: “Băsescu în locul lui Gică Popescu”.

    Ponta şi-a încheiat discursul cu parafrazarea unui cântec al lui Tudor Gheorghe: “Aici este ţara mea şi nemaul meu cel românesc/ Aici eu să mor aş vrea, aici vreau eu să trăiesc”.

    Liderul PSD, premierul Victor Ponta, actual candidat la Preşedinţie, afirma, la 12 mai, că dacă ar fi preşedinte, l-ar graţia din prima zi pe fostul fotbalist Gheorghe Popescu.

    Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat definitiv, în 4 martie, pe Gheorghe Popescu la trei ani, o lună şi zece zile, în Dosarul Transferurilor. Fostul component al echipei naţionale a României este încarcerat la Penitenciarul Rahova.

  • Băsescu cere din nou demisia lui Corlăţean şi propune dezbatere electorală la Cotroceni

    Preşedintele a emis, sâmbătă, acest punct de vedere după ce Biroul Electoral Central a dat aprobarea de mărire a numărului de secţii de votare prin Hotărârea nr. 4H/4.11.2014 publicată în Monitorul Oficial. “Domnul preşedinte Traian Băsescu consideră necesar luarea măsurilor care se impun pentru ca toţi românii aflaţi în străinătate să poată vota”, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

    Organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate este de competenţa exclusivă a MAE, Biroul Electoral Central neavând atribuţii legale referitoare la aceste activităţi, se arată într-un comunicat emis sâmbătă de către BEC şi în care se precizează că nu există impedimente legale pentru organizarea de noi secţii.

    BEC invocă Legea 370/2014 şi precizează că în interpretarea sa, cuprinsă într-o decizie proprie, nu există un “impediment legal” referitor la organizarea de noi secţii de votare în străinătate”, aşa cum a invocat MAE “în contextul discutării celor mai eficiente măsuri pentru organizarea turului doi de scrutin”.

    Ulterior, tot sâmbătă, MAE a anunţat că se află “într-un proces de evaluare, privind atribuţiile ce îi revin în baza legii 370/2004 şi a hotărârilor BEC”. MAE “a luat notă” de precizările BEC şi a constatat că, deşi iniţial “din Hotărârea BEC nr.4H/4.11.2014 nu rezulta temeiul legal privind înfiinţarea de noi secţii de votare”, în urma unor “precizări suplimentare” cerute de minister BEC a comunicat “explicit existenţa temeiului legal pentru completarea listei secţiilor de votare în străinătate”.

    Pe de altă parte, într-un comunicat transmis tot sâmbătă, preşedintele Traian Băsescu a propus organizarea dezbaterii sau a dezbaterilor electorale între Victor Ponta şi Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, urmând ca preluarea de către televiziuni să se facă prin fibră optică, “în condiţii tehnice excelente şi egale pentru toate televiziunile naţionale şi locale care doresc”. Suportul tehnic pentru efectuarea transmisiei va fi asigurat de Societatea Română de Televiziune (camere de luat vederi şi operatori) şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (semnal pentru televiziuni).

    “În momentul de faţă Palatul Cotroceni poate asigura semnal pentru minim 30 televiziuni şi dacă este nevoie se pot crea imediat facilităţi suplimentare”, arată preşedintele, precizând că el personal nu se va afla la palat în perioada premergătoare şi în timpul dezbaterii sau a dezbaterilor respective.

    “Administraţia Prezidenţială, Societatea Română de Televiziune şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale garantează deplina neutralitate a organizării administrative şi a transmisiei TV prin tratament egal acordat candidaţilor, susţinătorilor acestora, televiziunilor şi radiourilor pe tot parcursul dezbaterii/dezbaterilor”, menţionează comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

  • Băsescu: Dezabaterea Ponta-Iohannis să se desfăşoare la Palatul Cotroceni

    Preşedintele precizează că este convins de faptul că “dezbaterile sunt esenţiale pentru democraţie şi pentru buna informare a electoratului, dar şi de faptul că dezbaterea/dezbaterile sunt dorite de cei doi candidaţi”.

    Băsescu propune ca locul de desfăşurare a dezbaterii să fie Sala Unirii sau Sala de Spectacole a Palatului Cotroceni şi menţionează că “moderatorul sau moderatorii dezbaterii/dezbaterilor vor fi conveniţi de cei doi candidaţi”.

    În plus, Preşedinţia precizează că” în perioada pregătitoare, dar şi în timpul dezbaterii/dezbaterilor preşedintele României, Traian Băsescu nu se va afla în Palatul Cotroceni”.

    Administraţia Prezidenţială anunţă că “preluarea de către televiziuni a dezbaterii/dezbaterilor se poate face prin fibră optică, în condiţii tehnice excelente şi egale pentru toate televiziunile naţionale şi locale care doresc”.

    “Menţionăm că în momentul de faţă Palatul Cotroceni poate asigura semnal pentru minim 30 televiziuni şi dacă este nevoie se pot crea imediat facilităţi suplimentare. Capacitatea celor două săli permite participarea a câte 50 – 70 de susţinători din partea fiecărui candidat”, se mai precizează în comunicat.

    Potrivit Preşedinţiei, disponibilitatea celor două spaţii (Sala Unirii şi Sala de Spectacole) va fi asigurată în perioada 10 – 14 noiembrie 2014.

    În plus, suportul tehnic pentru efectuarea transmisiei va fi asigurat de Societatea Română de Televiziune (camere de luat vederi şi operatori) şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (semnal pentru televiziuni).

    “Administraţia Prezidenţială, Societatea Română de Televiziune şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale garantează deplina neutralitate a organizării administrative şi a transmisiei TV prin tratament egal acordat candidaţilor, susţinătorilor acestora, televiziunilor şi radiourilor pe tot parcursul dezbaterii/dezbaterilor”, se mai afirmă în comunicatul de presă.

    Discuţiile purtate în această săptămână între echipele de campanie ale lui Victor Ponta şi Klaus Iohannis pe tema organizării unei dezbateri electorale între cei doi candidaţi au eşuat.

     

  • CC: Abrogarea articolului 276 din Codul Penal, privind presiunile asupra justiţiei, este constituţională

    Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi.

    Preşedintele Traian Băsescu a sesizat Curtea Constituţională, în 10 octombrie, în cazul legii de abrogare a articolului 276 din Codul Penal, care prevede că “fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea, de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influenţa sau intimida, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”.

    Legea de abrogare a articolul 276 din Codul Penal a fost adoptată de Parlament şi după ce preşedintele Traian Băsescu a cerut reexaminarea ei pe motiv că ar afecta independenţa justiţiei.

    Traian Băsescu a arătat în sesizare că atunci când a retrimis legea la Parlament, a propus să nu se abroge acest articol, însă Legislativul şi-a menţinut poziţia, iar Guvernul a încuviinţat abrogarea.

    “Atac legea aşa cum ea a fost votată de Parlament, cu acceptul Guvernului, o atac la Curtea Constituţională. Motivul fundamental pentru care o atac este legat de independenţa justiţiei. Avem cazuri pe care le trăim cu ochii noştri, campaniile furibunde pe care le-a dus trustul Intact împotriva procurorilor, judecătorilor, declaraţiile ticăloase ale unora de prin dubă: «I-am dat bani şefului DNA şi preşedintei Înaltei Curţi». De aceea, cel puţin în acest stadiu, menţinerea acestui articol pentru independenţa justiţiei este necesar”, a precizat Băsescu.

    El a adăugat că Guvernul susţine abrogarea articolului 276 “în numele unei iluzorii libertăţi de exprimare”. “Libertatea de exprimare are limitele ei până când afectează dreptul tău la imagine, dreptul tău la o viaţă decentă şi nesupusă oprobiului public doar pentru că cineva are interes să murdărească imaginea unui magistrat”, a arătat şeful statului.

    În sesizarea către Curtea Constituţională trimisă de şeful statului se arată că legea este neconstituţională deoarece contravine articolelor 1, 30 şi 124 din Constituţie.

    “Legea pentru abrogarea art. 276 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal transmisă preşedintelui României spre promulgare este neconstituţională deoarece contravine dispoziţiilor Art. 1 alin (3) din Constituţia României, republicată, potrivit cărora «România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate», Art. 124 alin. (2) şi (3) din Constituţie, prin care se stipulează că «(2) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi. (3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii», precum şi prevederilor Art. 30 alin. (6) din Constituţia României, republicată, prin care se stipulează următoarele: «(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine»”, potrivit sesizării.

    De asemenea, în sesizare se mai arată că infracţiunea stabilită în articolul 276 din Codul Penal face parte din categoria infracţiunilor contra înfăptuirii justiţiei şi instituie o protecţie atât pentru judecător, cât şi pentru organele de urmărire penală. Potrivit şefului statului, principiul imparţialităţii justiţiei şi independenţei judecătorilor pot fi afectate prin abrogarea articolului 276.

    “Astfel, persoana care, pe parcursul procedurilor judiciare, va face declaraţii publice ce nu sunt reale, care privesc săvârşirea de către judecător sau de organele de urmărire penală a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legată de instrumentarea respectivei cauze, având drept scop să influenţeze soluţia sau să intimideze pe cei care sunt răspunzători pentru soluţia pronunţată, nu va mai răspunde penal, potrivit noii legi. Considerăm că prin abrogarea acestei infracţiuni este eliminată protecţia ce se acordă justiţiei, necesară pentru ca aceasta să fie imparţială şi înfăptuită de judecători independenţi, astfel cum prevede Constituţia”, se mai arată în sesizare.

    Băsescu a explicat “raţiunile” care au vizat introducerea acestei infracţiuni în Codul penal, acestea fiind “asigurarea şi protejarea imparţialităţii şi libertăţii judecătorilor şi organelor de urmărire penală în exercitarea atribuţiilor judiciare conferite de lege faţă de încercările de intimidare sau influenţare a acestora”.

    “Faptele incriminate sunt inspirate din realităţile practicii judiciare, dar mai ales de frecvenţa, intensitatea şi de modul de manifestare a acestor fapte în ultimii ani, constând în încercările de influenţare sau intimidare din partea părţilor sau a reprezentanţilor acestora, în modalităţile arătate, pe durata desfăşurării unui proces, obţinându-se astfel o atmosferă de natură să vicieze grav imparţialitatea judecătorilor sau procurorilor, atmosferă care poate fie să profite celor ce recurg la asemenea mijloace în cazul obţinerii efectului scontat, fie să-i dezavantajeze prin obţinerea unei atitudini ostile din partea magistraţilor”, conform sursei citate.

    Preşedintele a mai arătat că existenţa statului de drept implică acţiuni din partea statului prin care să se garanteze buna funcţionare a autorităţilor publice, inclusiv a autorităţii judecătoreşti.

    “Justiţia este imparţială, fiind strâns legată de independenţa judecătorului. Totodată, justiţia trebuie să hotărască în cauzele aduse în faţa ei pe baza faptelor şi în conformitate cu legea, fără restricţii, fără influenţe nedorite, amăgiri, presiuni, ameninţări sau amestecuri, directe ori indirecte, ale nimănui, indiferent de motiv”, se mai menţionează în sesizare.

    Preşedintele a mai arătat în sesizare că imparţialitatea fără independenţă nu poate exista, iar “un judecător imparţial este cel care menţine balanţa şi judecă fără frică sau favoare”. În consecinţă, împiedicarea justiţiei de a-şi îndeplini rolul său în societate, în condiţii de imparţialitate şi independenţă, se impune a fi sancţionată, iar Codul penal reprezintă instrumentul juridic adecvat.

    Preşedintele Traian Băsescu invocă în argumentele sale Decizia Curţii Constituţionale nr.70/2000, dar şi punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii adresat Parlamentului în care “subliniază importanţa menţinerii acestei incriminări, precizând că actuala infracţiune prevăzută la Art. 276 din Codul penal are în vedere doar declaraţiile publice nereale făcute cu scopul de a influenţa sau intimida, ceea ce echivalează cu o distorsionare a realităţii, operată cu rea-credinţă care, astfel cum a statuat şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), depăşeşte limitele unei critici acceptabile”.

    Potrivit lui Băsescu, incriminarea anumitor fapte ce au rolul de a influenţa sau intimida magistratul este în acord cu recomandarea Comisiei Europene privind introducerea unui cadru clar privind interdicţia de a critica hotărâri judecătoreşti şi de a submina activitatea magistraţilor sau de a face presiuni asupra acestora.

    “Libertatea de exprimare trebuie să se exercite în limitele bunei-credinţe, sens în care considerăm că menţinerea în Codul penal a infracţiunii de «presiuni asupra justiţiei» ar avea un efect descurajant pentru posibilele încercări de a influenţa sau a intimida magistraţii, prin declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze pe durata unei proceduri judiciare în curs”, se mai arată în sesizare, adăugându-se că abrogarea articolului 276 ar intra în contradicţie cu articolul 30 din Constituţie.

  • Udrea: Singura funcţie pe care ar putea să o aibă Traian Băsescu în PMP este cea de preşedinte

    “Eu cred că singura funcţie de conducere ar fi de preşedinte al partidului (pentru Băsescu n.r.). Adică nu-mi imaginez că o să vină secretarul general al cuiva sau vicepreşedintele cuiva, Doamne fereşte, dar dacă Traian Băsescu va dori să conducă acest partid, la Congres se poate înscrie să candideze“, a precizat Udrea, răspunzând unei întrebări.

    Ea a arătat că la începutul anului viitor va avea loc Congresul partidului pentru că după prezidenţiale, conform statutului, “PMP avea oricum Congres” şi cei care vor dori să candideze pentru orice funcţie o pot face.

    Udrea a spus că a vorbit cu preşedintele Traian Băsescu după rezultatele obţinute de ea în turunul I al prezidenţialelor.

    “Am vorbit cu domnul preşedinte şi sigur se putea şi mai bine, însă şi domnia sa, având în vedere condiţiile în care ne-am luptat, apreciază ca fiind onorabil acest rezultat“, a spus Udrea despre discuţia ei cu Băsescu.