BusinessMagazin

Tag: banci

  • Criza economica din China se extinde din ce in ce mai mult in ciuda eforturilor autoritatilor de la Beijing de a ascunde aceasta situatie. Băncile chinezeşti încearcă să ascundă existenţa munţilor de credite neperformante care ameninţă economia

    Cu doar o săptămână în urmă, Zhongzhi Enterprise Group Co era un nume care era aproape invizibil în China şi prea rar menţionat în general, iar în restul lumii era necunoscut cu totul, scrie Bloomberg.

    Acum, gigantul secret al sistemului bancar paralel a devenit cel mai recent simbol al fragilităţii financiare într-o economie de 18 trilioane de dolari, în care încrederea investitorilor, a întreprinderilor şi a consumatorilor se diminuează rapid.

    Zhongzhi Enterprise Group este administratorul privat a peste 1.000 de miliarde de yuani (137 de miliarde de dolari), iar filialele sale de tip trust se află sub o monitorizare intensă după ce acesta a eşuat să plătească clienţii care au băgat bani grei în produsele sale de investiţii.

    Pentru a sublinia importanţa sa, autorităţile de reglementare au format un grup operativ în încercarea de a preveni contagiunea. În spatele scenei, firma a angajat KPMG pentru a realiza ceea ce va fi probabil un proces de restructurare îndelungat. Potenţialele vânzări de active ameninţă să afecteze pieţele mai largi.

    Problemele Zhongzhi au declanşat chiar şi proteste, determinând poliţia să intervină pentru a le ordona clienţilor nemulţumiţi să nu iasă în public în disperarea lor de a-şi recupera pierderile. Pe măsură ce s-a răspândit vestea dificultăţilor Zhongzhi, activele chinezeşti s-au prăbuşit, contribuind la împingerea yuanului aproape de minimul ultimilor 16 ani.

    O reducere a ratei de dobândă a băncii centrale în această săptămână nu a contribuit prea mult la consolidarea încrederii, în timp ce îngrijorările legate de noi eşecuri în sectorul financiar naţional de 2,9 trilioane de dolari se amplifică.

    Aceste episoade reprezintă o altă provocare pentru Beijing, care se confruntă deja cu o economie slabă, o scădere a pieţei imobiliare şi tensiuni geopolitice tot mai mari cu SUA.

    Pentru Zhongzhi situaţia s-a deteriorat rapid. Totul a ieşit la iveală prin trei înregistrări la bursa din Shanghai, la sfârşitul săptămânii trecute, care au tras un semnal de alarmă cu privire la neplata unor produse de investiţii cu randament ridicat oferite de firmă şi de Zhongrong International Trust, o firmă strâns legată de Zhongzhi.

    Zhongrong este un fond din top 10 cele mai mari fonduri private din China, care adună depozite de la investitori individuali şi companii în mare parte bogaţi pentru a face investiţii în acţiuni, obligaţiuni şi alte active, acordând în acelaşi timp împrumuturi firmelor care nu au acces la băncile tradiţionale. Deşi operează în umbră, trusturile reprezintă aproape 10% din totalul împrumuturilor din China, potrivit Bloomberg Economics.

    Zhongrong are 270 de produse în valoare totală de 39,5 miliarde de yuani scadente în acest an, potrivit furnizorului de date Use Trust.

    Pentru a atrage numerar, trusturi precum Zhongrong oferă rate de până la 6% sau 8% pentru un termen de un an, aproximativ dublu faţă de ceea ce plătesc băncile comerciale pentru produse similare. În condiţiile în care acţiunile din China se prăbuşesc, iar sectorul imobiliar se află într-un declin de doi ani, aceste fonduri aparent imposibil de ratat, cu plăţi trimestriale, au atras mii de miliarde de yuani.

    Zhongzhi a fost fondată ca o afacere cu cherestea în 1995 de Xie Zhikun, care înainte de a deceda în 2021 a făcut avere în domeniul tipografiei înainte de a se extinde în domeniul activelor în dificultate, inclusiv în cel imobiliar.

    Înainte ca problemele lui Zhongzhi să iasă la iveală, acesta acţiona deja în culise. La sfârşitul lunii iulie, a angajat KPMG pentru a-şi revizui bilanţul pe fondul înrăutăţirii crizei de lichidităţi, au declarat anterior persoane familiarizate, care au cerut să nu fie identificate, deoarece subiectul este privat. Compania cu sediul la Beijing plănuieşte să restructureze datoriile şi să vândă active după această revizuire pentru a plăti investitorii.

    În ultimii ani, chiar şi în condiţiile în care trusturile rivale au redus riscurile, Zhongzhi şi afiliaţii săi, în special Zhongrong, au acordat finanţări dezvoltatorilor cu probleme şi au preluat active de la companii precum China Evergrande Group.

    Investiţiile imobiliare s-au deteriorat după ce o reprimare a împrumuturilor imobiliare şi o scădere a vânzărilor în timpul pandemiei au dus la o avalanşă de neplăţi. Chiar şi dezvoltatorii precum Country Garden Holdings Co. care au supravieţuit primului val de eşecuri se află sub presiune pe măsură ce încetinirea continuă. Luna trecută, vânzările de locuinţe din China au înregistrat cea mai mare scădere din ultimul an, iar Country Garden este pe punctul de a intra în incapacitate de plată, după ce nu a efectuat plăţile cupoanelor.

    Problemele imobiliare au creat o criză de lichidităţi pentru trusturi precum Zhongrong, care se bazează pe investiţii şi împrumuturi pentru a plăti deponenţii. Se estimează că 10% din toate activele trusturilor – aproximativ 300 de miliarde de dolari – sunt legate de sectorul imobiliar, potrivit Bloomberg Economics.

    Problemele din sectorul trusturilor nu sunt o noutate, dar mărimea Zhongzhi a sporit îngrijorările. Aproximativ 106 produse de investiţii în valoare de 44 de miliarde de yuani n-au putut fi rambursate până pe 31 iulie, potrivit Use Trust. Investiţiile imobiliare au reprezentat 74% din valoarea creditelor neperformante. Anul trecut, de asemenea, s-au înregistrat miliarde de dolari care n-au putut fi plătiţi către clienţi.

     

     

  • Probleme în industria financiară chineză: Un jucător de top din wealth management are restanţe faţă de clienţii corporativi. „Cea mai mare problemă acum este cum să izolăm riscurile asociate cu grupul Zhongzhi, astfel încât să nu provoace prăbuşirea încrederii întregii industrii”

    Unul dintre cei mai mari jucători din industria wealth management chineză a stârnit anxietate cu privire la industria bancară a ţării după ce a ratat mai multe plăţi către clienţi, scrie Financial Times.

    Problemele la Zhongzhi Enterprise Group, un conglomerat care gestionează aproximativ 138 de miliarde de dolari, au apărut după ce mai mulţi clienţi corporativi au dezvăluit plăţi restante din partea companiei.

    Deşi puţin cunoscut în afara Chinei, Zhongzhi se numără printre cei mai mari jucători din industrie, combinând sectorul bancar comercial, cel de investiţii, private equity şi wealth management.

    Acţiunile chineze au scăzut luni, indicele CSI 300 pierzând din valoare pentru a cincea oară în şase sesiuni, iar yuanul s-a depreciat spre cel mai slab nivel din acest an.

    „Cea mai mare problemă acum este cum să izolăm riscurile asociate cu grupul Zhongzhi, astfel încât să nu provoace prăbuşirea încrederii întregii industrii”, a spus Shen Meng, director la Chanson & Co.

  • Premierul Italiei, Giorgia Meloni, îşi asumă responsabilitatea politică pentru taxa de 40% pe profiturile suplimentare ale băncilor care a generat o prăbuşire a pieţei

    Prim-ministrul italian Giorgia Meloni şi-a asumat responsabilitatea politică pentru decizia de săptămâna trecută de a impune o taxă de 40% pe profiturile suplimentare ale băncilor, o măsură care a tulburat investitorii şi a distrus o valoare de piaţă iniţială de 10 miliarde de dolari a instituţiilor bancare, scrie Bloomberg.

    Controversata taxă, care a fost inclusă împreună cu o serie de alte măsuri în cadrul ultimei şedinţe a cabinetului guvernamental înainte de vacanţă, a fost iniţiativa lui Meloni, a declarat aceasta într-un interviu acordat ziarelor italiene de la reşedinţa sa de vacanţă din regiunea sudică Puglia. Premierul a insistat ca măsura să treacă prin cabinet lunea trecută pentru a evita orice întârziere în procesul de aprobare.

    „Sistemul bancar s-a grăbit să crească ratele dobânzilor la creditele ipotecare. Cu toate acestea, a lăsat neschimbate ratele pentru cei care economisesc, fapt care a creat o dezechilibru”, a declarat Meloni pentru Corriere della Sera, la Repubblica şi La Stampa în interviul publicat luni. „Este o iniţiativă pe care mi-am dorit-o de mult. Sunt de părere că măsura pe care am propus-o va transmite un mesaj ferm legat de corectitudinea statului italian”.

    Anunţul surpriză al taxei bancare făcut de vicepremierul Matteo Salvini a dus la o prăbuşire a pieţei, generând acuzaţii potrivit cărora coaliţia de guvernare a lui Meloni dăunează credibilităţii Italiei în rândul investitorilor.

    Acţiunile băncilor şi-au revenit ulterior după ce oficialii au clarificat că guvernul va limita impactul măsurii pentru mulţi creditori.

    „Nu vreau să pedepsesc băncile, dar în rândul acestora a luat naştere un dezechilibru semnificativ”, a declarat Meloni pentru cele trei ziare. „Odată cu creşterea consistentă şi prelungită a dobânzilor de către BCE, gospodăriile şi întreprinderile riscă să fie penalizate”.

  • Revolut: Patru din zece români preferă băncile digitale şi doar trei din zece clienţi cu vârsta peste 55 ani mai aleg modelul clasic de banking. ”După ce sucursala Revolut Bank din România va deveni operaţională, vom continua să oferim experienţa 100% digitală”

    Digital banking-ul atrage tot mai mulţi adepţi în România, indiferent că e vorba de GenZ, Mileniali, GenX sau Baby boomers, potrivit unui sondaj realizat de Revolut, care arată că 39% dintre respondenţi au declarat că preferă să folosească băncile digitale, în primul rând pentru flexibilitate (26%) şi pentru controlul sporit asupra propriilor fonduri (13%).

    Doar 4% dintre respondenţi au indicat că preferă băncile cu prezenţă fizică deoarece au mai multă încredere în acestea decât în băncile digitale.

    De asemenea, 9% dintre respondenţi au spus că preferă băncile cu prezenţă fizică deoarece pot cere sfatul unui consultant. 

    „ Dacă ne uităm la preferinţele publicului sub 45 de ani, vom vedea că băncile din telefonul mobil devansează ca preferinţă modelul clasic al serviciilor financiar-bancare şi tind să devină principalul furnizor de astfel de servicii pentru aceşti clienţi. Flexibilitatea, controlul crescut asupra fondurilor, la îndemâna oricui, instrumentele de analiză şi bugetare sau de monitorizare a cheltuielilor sunt ceea ce caută consumatorii activi ai zilelor noastre. Şi vor să poată face asta de oriunde, oricând”, a explicat Gabriela Simion, General Manager Revolut Bank Sucursala România şi Italia.

    Cei mai mari susţinători ai băncilor digitale sunt rezidenţii din vestul ţării (49%), în timp ce în sudul ţării (Muntenia), modelul mixt de bancă cu prezenţă fizică, dublată de o aplicaţie de digital banking, este mai popular (44%).

    Locuitorii din nord-vestul ţării sunt fani ai modelului clasic de banking la ghişeu (15%), în timp ce, la polul opus, bucureştenii şi locuitorii din Ilfov sunt cei mai mari opozanţi ai acestui model (5%).

    „Atunci când o bancă digitală oferă o experienţă excelentă clientului, nu este nevoie de o interacţiune fizică, faţă în faţă, sau de o deplasare într-un oficiu real al unei bănci. De aceea, şi după ce sucursala Revolut Bank din România va deveni operaţională, vom continua să le oferim clienţilor aceeaşi experienţă – 100% digitală. În schimb, clienţii vor putea să îşi vireze fără dificultate salariile direct în contul Revolut în lei, vor putea beneficia de şi mai multe produse clasice bancare (depozite de economii, credite, vor putea face plăţi către diverse instituţii ale statului, vor putea schimba bani în peste 30 de valute, fără să fie nevoie să se deplaseze la un oficiu bancar, să îşi modifice programul zilnic, să completeze diverse formulare. Ca şi până acum, îşi vor rezolva toate problemele legate de bani direct în aplicaţie, doar cu telefonul mobil”, a adăugat Gabriela Simion.

    Cei mai mulţi români (42%) au două conturi bancare, dar campioni în această secţiune sunt milenialii (53%).  GenX se remarcă prin numărul mai mare de conturi bancare , 28% declarând că au între 3-5 conturi bancare.

    Cei mai mulţi consumatori care nu au niciun cont bancar se regăsesc printre reprezentanţii GenZ (8%), un procent superior mediei naţionale, în timp ce la segmentul de vârstă 35-44 de ani a fost identificat cel mai mic procent de răspunsuri „niciun cont bancar” (0,9%).

    Unul din doi români din Generaţia Z preferă banca din smartphone celei cu prezenţă fizică.

    Sondajul arată clar că preferinţa faţă de digital banking este mult mai evidentă în rândul generaţiilor Z, Mileniali şi parţial GenX, cu procente care variază între 45% şi 50%.

    Respondenţii cu vârste peste 45 de ani sunt în favoarea unei soluţii mixte – serviciile bancare clasice combinate cu o aplicaţie de digital banking (cea mai mare valoare, 49%, se remarcă la categoria de vârstă 55-64 de ani).

     

     

  • Imobiliarele se prăbuşesc, iar băncile fac tot posibilul să părăsească barca înainte să se scufunde definitiv: Nume mari din industria bancară precum JP Morgan sau Goldman Sachs s-au trezit că nu pot să scape de creditele imobiliare neperformante aşa uşor şi vor să se debaraseze de ele cu orice preţ

    Băncile care încă încearcă să vândă credite pentru proprietăţi comerciale se confruntă cu o piaţă secătuită şi problematică. În ultimele luni, creditori precum Goldman Sachs Group Inc. şi JPMorgan Chase & Co. au încercat să vândă datorii garantate de birouri, hoteluri şi chiar apartamente, dar mulţi dintre ei au descoperit că nu este uşor să facă ordine în portofoliile de credite, în condiţiile în care îngrijorările legate de sectorul imobiliar comercial au crescut puternic, scrie Bloomberg

    Creşterea din acest an a costurilor de împrumut a făcut ca sectorul imobiliar comercial să fie unul dintre cele mai afectate domenii ale economiei. Vânzările de proprietăţi, în special cele de clădiri de birouri, au încetinit serios, oferind proprietarilor şi creditorilor puţine repere pentru a determina valoarea anumitor active. În absenţa tranzacţiilor, părţile interesate urmăresc îndeaproape piaţa de vânzare a creditelor pentru a vedea ce preţ pot obţine în cele din urmă băncile pentru unele dintre împrumuturi.

    Băncile au fost nerăbdătoare să vândă tot ce au putut, uneori pentru a consolida lichidităţile sau pentru a evita situaţiile complicate care pot apărea atunci când un împrumut ajunge la scadenţă şi trebuie refinanţat. Potrivit lui Gregory Hagood, preşedinte al SOLIC Capital, pentru unii creditori, o uşoară reducere a preţului poate fi mai bună decât riscul ca aceştia să fie nevoiţi să fie executaţi silit şi să rămână în cele din urmă cu proprietatea.

    Goldman şi JPMorgan, împreună cu alte bănci, inclusiv Capital One Financial Corp. şi M&T Bank Corp. au încercat să vândă datorii imobiliare în ultimele luni, căutând cumpărători atât pentru vânzări punctuale, cât şi pentru tranzacţii cu portofolii de credite, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune, care au cerut să nu fie identificate, citând informaţii private.

    Având în vedere că au loc atât de puţine vânzări, a fost dificil de estimat cât exact cât valorează împrumuturile. În plus, unii vânzători au devenit mai precauţi în privinţa ofertelor pe care le acceptă, mai ales după valul de falimente bancare de la începutul acestui an. Un preţ prea mic ar putea speria investitorii şi ar putea genera îngrijorări cu privire la sănătatea instituţiei financiare, potrivit lui Josh Zegen, cofondator al Madison Realty Capital, un creditor nebancar.
    Având în vedere precauţia băncilor de a accepta un preţ prea mic, unii creditori au ales să atragă cumpărătorii prin alte mijloace. Finanţarea vânzătorului a devenit o opţiune, în care vânzătorul îl ajută pe cumpărătorul împrumutului să finanţeze achiziţia.

    A devenit deosebit de dificil pentru datoriile legate de birouri – tipul de proprietate a cărei valoare s-a prăbuşit cel mai puternic în ultimele 12 luni. Reducerile de locuri de muncă şi creşterea numărului de locuri de muncă la distanţă au dus la un număr record de locuri de muncă vacante în marile oraşe, în timp ce costurile mai mari ale împrumuturilor au făcut ca finanţarea să fie mai dificilă.

    În unele situaţii, băncile se confruntă cu perspectiva de a rămâne cu proprităţile. Instituţii mari, cum ar fi Brookfield Asset Management Ltd., Blackstone Inc. şi un proprietar de birouri legat de Pacific Investment Management Co. au ales să îşi reducă pierderile în cazul unor clădiri, neachitând datoriile. În unele cazuri, proprietarii au înmânat cheile pentru anumite proprietăţi.

    Aareal Bank AG lucrează pentru a vinde datoriile pentru două clădiri din Manhattan unde proprietarii s-au retras . O unitate a băncii oferă credite neperformante pentru două birouri mari, unul în Financial District şi unul în prestigiosul Plaza District din Midtown.

    Chiar dacă băncile se străduiesc să se debaraseze de credite, unii creditori îşi controlează expunerea la proprietăţi imobiliare comerciale prin oprirea iniţierii de noi datorii. Bănci, inclusiv Fifth Third Bancorp, au declarat că au încetat să mai acorde credite pentru birouri.

    În lipsa unei pieţe ceva mai efervescente, apariţia unor evaluări coerente şi clare se lasă aşteptată, ceea aruncă atât imobiliarele cât şi sectorul bancar într-o mare de necunoscute.

     Pe de o parte, marii proprietari vin din spate cu credite neperformante, pe de alta băncile sunt obligate să găsească o soluţie la dilema creditelor, ca să nu provoace haos în sistemul bancar şi în economie, însă soluţiile întârzie să apară.

     

  • Acţiunile băncilor italiene, în cădere liberă după ce guvernul de la Roma anunţă noi impozite excepţionale pe profiturile excedentare ale creditorilor. Scăderi şi pe principalele bănci germane

    Acţiunile băncilor din Italia înregistrau scăderi semnificative în dimineaţa de după anunţul guvernului de la Roma prin care s-a aplicat un impozit excepţional de 40% pe profiturile „în exces” ale creditorilor, obţinute ca urmare a campaniei de înăsprire a politicii monetare.

    La începutul şedinţei de tranzacţionare de marţi, 8 august, acţiunile BPER Banca coborau cu 8%, în vreme ce Intesa Sanpaolo scădea cu 7%, iar Banco BPM, UniCredit şi Finecobank se depreciau cu 6%. Indicele de referinţă FTSE-MIB era pe minus cu 1,6%, conform CNBC.

    Efectele erau văzute şi în afara Italiei, Deutsche Bank şi Commerzbank – cele mai mari bănci din Germania – pierzând 2,5-3,5% pe Bursa de la Frankfurt.

    Vicepremierul italian Matteo Salvini declarat luni, în cadrul unei conferinţe de presă, că taxa de 40% pe profiturile suplimentare ale băncilor (windfall tax) obţinute din creşterea ratelor dobânzilor va fi folosită pentru a reduce taxele şi pentru a oferi sprijin financiar deţinătorilor de credite ipotecare, gospodăriilor şi întreprinderilor.

    „Este suficient să ne uităm la profiturile băncilor din prima jumătate a anului 2023 pentru a ne da seama că nu vorbim de câteva milioane, ci chiar de miliarde”, spune Salvini.

    Taxa unică va fi egală cu aproximativ 19% din profitul net al băncilor pentru anul în curs, estimează analiştii grupului bancar american Citi pe baza datelor disponibile în prezent.

    „Considerăm că această taxă este negativă pentru bănci, având în vedere atât impactul asupra capitalului şi profitului, cât şi asupra acţiunilor băncilor. Noul impact simulat este mai mare decât simularea pe care am efectuat-o în aprilie”, adaugă Azzura Guelfi, analist la Citi.

    Impozitul se va aplica veniturilor “excedentare” nete din dobânzi atât în 2022, cât şi în 2023, ca urmare a majorării ratelor dobânzilor, şi se va aplica asupra veniturilor nete din dobânzi care depăşesc o creştere anuală de 3% în 2022 faţă de nivelurile din 2021 şi o creştere anuală de 6% în 2023 faţă de 2022. Băncile sunt obligate să plătească impozitul în termen de şase luni de la încheierea exerciţiului financiar.

    „Introducerea acestei taxe (care a fost discutată, apoi lăsată în aşteptare) ar putea determina băncile italiene să îşi majoreze costul depozitelor, iar acest lucru vine după o rundă de rezultate în care fiecare bancă şi-a majorat previziunile pentru 2023 privind veniturile nete din dobânzi, asumându-şi o încetinire a creşterii în S2”, continuă Citi.

     

  • Ţara din inima Europei care intră în război deschis cu băncile şi introduce o taxă pe profit pentru creditori

    Cabinetul premierului italian Giorgia Meloni a aprobat o taxă surpriză pe „profiturile suplimentare” ale băncilor în acest an, scrie Bloomberg.

    Taxa a fost strecurată într-un pachet uriaş de măsuri care afectează totul de la licenţe de taxi la investiţii străine. Taxa ar putea aduce peste 2 miliarde de euro în visteria statului, potrivit Ansa newswire.

    Italia a convenit să taxeze „40% din profiturile suplimentare de miliarde de euro ale băncilor” pentru 2023, care urmează să finanţeze reduceri de taxe şi sprijin pentru creditele ipotecare pentru primii proprietari conform vicepremierului Matteo Salvini la o conferinţă de presă la Roma, unde a apărut fără Meloni.

    Mişcarea neaşteptată a avut loc în timpul ultimei şedinţe de cabinet a lui Meloni înainte ca Parlamentul să intre in vacanţă. Anunţul a fost lăsat pe seama lui Salvini, liderul partidului Liga şi cel mai vocal membru al coaliţiei de guvernare pe probleme populiste.

    Marţi, guvernul lui Meloni s-a grăbit să arate cu degetul spre Banca Centrală Europeană, pe care a criticat-o în mod constant în legătură cu deciziile privind dobânzile.

     „Spunem de luni de zile că BCE a greşit când a crescut ratele şi aceasta este o consecinţă inevitabilă”, a declarat Antonio Tajani, de asemenea vicepremier, pentru Corriere della Sera.

    Acţiunile băncilor italiene vor fi în centrul atenţiei în urma acestei măsuri venite peste noapte. Contractele futures pentru indicele de referinţă FTSE MIB au scăzut cu 1,3%, în timp ce acţiunile creditorului UniCredit SpA au scăzut cu 3,6% pe Tradegate faţă de închiderea de luni.

    Profitul băncilor italiene a urcat în primul semestru, deoarece creşterea ratelor dobânzilor a stimulat veniturile din creditare. Luna trecută, Intesa Sanpaolo SpA şi UniCredit şi-au majorat ţintele de business pentru întregul an pentru al doilea trimestru consecutiv, pe fondul înăspririi rapide a politicii Băncii Centrale Europene.

    Meloni a folosit ultima şedinţă a cabinetului pentru a ratifica diverse puncte de lucru neterminate.

    O parte a legislaţiei se referă la transferul de tehnologie în străinătate. Aceasta oferă guvernului puteri suplimentare pentru a controla ce poate fi mutat în domeniul inteligenţei artificiale, al semiconductorilor, al securităţii cibernetice, al aerospaţialului şi al energiei.

  • Planurile incredibile ale lui Elon Musk. În ce domeniu vrea să intre vijelios şi cum vrea să se folosească de Twitter pentru a face asta

    Cel mai mare şi recent proiect al lui Elon Musk este de a transforma Twitter într-un centru unic pentru servicii financiare. Încercarea miliardarului nu reprezintă primul episod când un om din spatele unei companii gigant încearcă să joace pe terenul lui Jamie Dimon, scrie Bloomberg.

    Peisajul este plin de firme de tehnologie care au urmărit să facă acelaşi lucru: Facebook a investit ani de zile într-un proiect de monedă digitală numit Libra, care ar fi trebuit să revoluţioneze plăţile, dar mecanismele de reglementare a forţat-o să abandoneze proiectul. Google a planificat de asemenea lansarea unui instrument financiar digital şi chiar a adunat 11 bănci ca parteneri pentru lansare, înainte de a renunţa brusc la întregul plan. Amazon a luat în considerare posibilitatea de a oferi conturi curente pentru consumatori, dar proiectul nu a devenit niciodată realitate.

    Companiile de tehnologie din SUA s-au luptat în încercările lor de a se confrunta cu giganţii bancari, reducându-şi adesea ambiţiile în faţa concurenţei şi a proceselor de aprobare prelungite. Dar Musk nu este ca alţi directori din domeniul tehnologiei: deciziile sale de afaceri nu tind să urmeze căi previzibile – după cum o demonstrează numeroasele sale mişcări şocante la Twitter, inclusiv renunţarea la brandul său iconic bazat pe păsări pentru litera X – şi are experienţă în domeniul tehnologiei financiare, deoarece a fondat firma cunoscută acum sub numele de PayPal.

    „Nu spun că este imposibil să realizeze acest lucru. Problema este că proiectul necesită investiţii ca să te asigură că faci lucrurile corect pentru a te alinia cu standardele globale”, a declarat Prnav Sood, CEO al platformei de plăţi Airwallex.

    Aplicaţia X imaginată de Musk – care va conecta infrastructura de bază a Twitter cu X.com, o adresă web care funcţionează acum ca un serviciu de rutare către Twitter – este una care suprapune comunicarea, multimedia şi „capacitatea de a conduce întreaga ta lume financiară”.

    În mesajele postate în sprijinul revizuirii lui Musk, directorul executiv al Twitter, Linda Yaccarino, a declarat că X va include funcţii fintech, cum ar fi plăţile şi serviciile bancare. Twitter a obţinut deja licenţe de tranzacţionare în patru state americane – Arizona, Michigan, Missouri şi New Hampshire.

    Proiectul a fost imaginat de Musk în 2022 în timp ce era prins în procesul de achiziţionare al Twitter. Încă de pe atunci intenţiile sale erau ca Twitter să semene mai mult cu WeChat al Tencent Holdings Ltd., un serviciu de mesagerie devenit o super-aplicaţie folosită zilnic de peste un miliard de persoane în China. Este, de asemenea, un titan fintech care permite utilizatorilor să îşi trimită reciproc fonduri, să plătească pentru bunuri şi servicii şi chiar să împrumute bani.

    Aceasta nu ar fi prima incursiune a lui Musk în domeniul fintech. El s-a mutat în Silicon Valley în timpul boom-ului dot-com şi a fondat o companie – cunoscută şi sub numele de X.com – care a devenit în cele din urmă PayPal.

     A făcut prima dată avere când PayPal a fost vândută către eBay. În ceea ce priveşte activitatea bancară, Musk a declarat că a refuzat „mai multe locuri de muncă bine plătite de pe Wall Street” pentru a se concentra pe tehnologie – o decizie care a funcţionat bine pentru omul de afaceri, care este acum cea mai bogată persoană din lume, cu o avere netă de 238,9 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

    Cu toate acestea integrarea funcţiilor bancare şi de plăţi va necesita ca utilizatorii să se acomodeze cu o companie cu un nume de produs nou-nouţ şi cu propriul set de probleme financiare, după ce Musk a împovărat Twitter cu datorii importante.

    „Tranziţie către lansarea de servicii financiare nu este simplă, ţinând cont de concurenţa dură de pe piaţa bancară din SUA, de mecanismele de reglementare şi de un nivel ridicat de „fidelitate” din partea clienţilor din domeniul financiar”, a declarat Jeff Tijssen, şeful global al departamentului de fintech al firmei de consultanţă Bain & Co.

  • ANPC, din nou în control la bănci: sunt vizate contractele de credit încheiate în perioada 2004-2010. Se verifică şi cum au făcut băncile publicitatea contractelor de credit

    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) anunţă că a demarat o amplă campanie de control detaliat a operatorilor economici din sistemul bancar, privind contractele de credit.

    Iniţial vor fi verificate contractele de împrumut emise în perioada 2004-2010, până la intrarea în vigoare a Ordonaţei de Urgenţă 50/2010, urmând ca, în etapele ulterioare, să fie verificate celelalte contracte de credit, spun reprezentanţii ANPC.

    Potrivit acestora, actuala tematică naţională de control urmăreşte, în principal, verificarea modalităţii prin care băncile au realizat publicitatea contractelor de credit, cu cercetarea tuturor formelor de publicitate, a felului în care acestea au încheiat contractele de credit şi au acordat şi derulat creditele, cu respectarea prevederilor legale şi a celor specifice activităţii, a celei de informare privind riscurile specifice asociate contractelor de credit care pot conduce la afectarea posibilităţii de plată, a respectării prevederilor legale în cazul elementelor de cost ale creditului (dobânzi, comisioane etc.) şi a combaterii practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii, fără a se limita la acestea.

    Aceste controale vin dupa ce Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a anunţat în luna mai că a amendat 19 bănci, acuzând instituţiile bancare de practici înşelătoare de calcul al ratelor, după ce a verificat modul în care băncile pun în practică contractele de creditare pe termen mediu şi lung, cu termen de rambursare de peste 10 ani.

    Unele bănci sancţionate de ANPC, precum Raiffeisen Bank România, BRD, Banca Transilvania şi Alpha Bank au obţinut deja in instanţă suspendarea ordinului emis de ANPC cu privire la modul de calcul al ratelor de credit.

    Initial, ANPC a transmis ca amendat în luna mai un număr de 11 bănci cu 550.000 de lei, acuzând instituţiile bancare de practici înşelătoare de calcul al ratelor, după ce a verificat modul în care băncile pun în practică contractele de creditare pe termen mediu şi lung, cu termen de rambursare de peste 10 ani, către consumatorul-persoană fizică, în lei sau valută.

    Potrivit ANPC, cei 11 operatori economici sunt ING Bank, First Bank, Credite Europe Bank, OTP Bank, Alpha Bank, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, BCR, Patria Bank, UniCredit Bank şi BRD.

    Apoi au urmat 8 operatori economici sancţionaţi de ANPC respectiv Exim Banca Românească, Procredit Bank, Intesa Sanpaolo, Techventures Bank (fosta Banca Comercială Feroviară), Libra Bank, CEC Bank, Garanti Bank şi Vista Bank.

    Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) au reacţionat la sancţiunile ANPC împotriva băncilor susţinând că rambursarea creditelor se poate face prin rate egale sau prin rate descrescătoare, iar clientul poate alege. Iar prin forţarea consumatorilor să folosească plata în rate egale a principalului şi a dobânzii, capacitatea lor de a accesa un credit ipotecar scade semnificativ, au mai spus ARB şi CPBR. Ulterior, ARB a revenit cu o nouă reacţie, susţinând că se alătură demersurilor băncilor de contestare a proceselor verbale de contravenţie decise de ANPC şi analizează pârghiile legale „pentru corectarea acestei nedreptăţi şi tragerea la răspundere a celor responsabiliì.

     

  • Elon Musk vrea să intre în arena băncilor după ce Google, Amazon şi Facebook au dat greş cu proiecte de miliarde de dolari. CEO-ul plănuieşte să transforme Twitter într-un uriaş instrument de fintech

    Cel mai mare şi recent proiect al lui Elon Musk este de a transforma Twitter într-un centru unic pentru servicii financiare. Încercarea miliardarului nu reprezintă primul episod când un om din spatele unei companii gigant încearcă să joace pe terenul lui Jamie Dimon, scrie Bloomberg.

    Peisajul este plin de firme de tehnologie care au urmărit să facă acelaşi lucru: Facebook a investit ani de zile într-un proiect de monedă digitală numit Libra, care ar fi trebuit să revoluţioneze plăţile, dar mecanismele de reglementare a forţat-o să abandoneze proiectul. Google a planificat de asemenea lansarea unui instrument financiar digital şi chiar a adunat 11 bănci ca parteneri pentru lansare, înainte de a renunţa brusc la întregul plan. Amazon a luat în considerare posibilitatea de a oferi conturi curente pentru consumatori, dar proiectul nu a devenit niciodată realitate.

    Companiile de tehnologie din SUA s-au luptat în încercările lor de a se confrunta cu giganţii bancari, reducându-şi adesea ambiţiile în faţa concurenţei şi a proceselor de aprobare prelungite. Dar Musk nu este ca alţi directori din domeniul tehnologiei: deciziile sale de afaceri nu tind să urmeze căi previzibile – după cum o demonstrează numeroasele sale mişcări şocante la Twitter, inclusiv renunţarea la brandul său iconic bazat pe păsări pentru litera X – şi are experienţă în domeniul tehnologiei financiare, deoarece a fondat firma cunoscută acum sub numele de PayPal.

    „Nu spun că este imposibil să realizeze acest lucru. Problema este că proiectul necesită investiţii ca să te asigură că faci lucrurile corect pentru a te alinia cu standardele globale”, a declarat Prnav Sood, CEO al platformei de plăţi Airwallex.

    Aplicaţia X imaginată de Musk – care va conecta infrastructura de bază a Twitter cu X.com, o adresă web care funcţionează acum ca un serviciu de rutare către Twitter – este una care suprapune comunicarea, multimedia şi „capacitatea de a conduce întreaga ta lume financiară”.

    În mesajele postate în sprijinul revizuirii lui Musk, directorul executiv al Twitter, Linda Yaccarino, a declarat că X va include funcţii fintech, cum ar fi plăţile şi serviciile bancare. Twitter a obţinut deja licenţe de tranzacţionare în patru state americane – Arizona, Michigan, Missouri şi New Hampshire.

    Proiectul a fost imaginat de Musk în 2022 în timp ce era prins în procesul de achiziţionare al Twitter. Încă de pe atunci intenţiile sale erau ca Twitter să semene mai mult cu WeChat al Tencent Holdings Ltd., un serviciu de mesagerie devenit o super-aplicaţie folosită zilnic de peste un miliard de persoane în China. Este, de asemenea, un titan fintech care permite utilizatorilor să îşi trimită reciproc fonduri, să plătească pentru bunuri şi servicii şi chiar să împrumute bani.

    Aceasta nu ar fi prima incursiune a lui Musk în domeniul fintech. El s-a mutat în Silicon Valley în timpul boom-ului dot-com şi a fondat o companie – cunoscută şi sub numele de X.com – care a devenit în cele din urmă PayPal.

     A făcut prima dată avere când PayPal a fost vândută către eBay. În ceea ce priveşte activitatea bancară, Musk a declarat că a refuzat „mai multe locuri de muncă bine plătite de pe Wall Street” pentru a se concentra pe tehnologie – o decizie care a funcţionat bine pentru omul de afaceri, care este acum cea mai bogată persoană din lume, cu o avere netă de 238,9 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

    Cu toate acestea integrarea funcţiilor bancare şi de plăţi va necesita ca utilizatorii să se acomodeze cu o companie cu un nume de produs nou-nouţ şi cu propriul set de probleme financiare, după ce Musk a împovărat Twitter cu datorii importante.

    „Tranziţie către lansarea de servicii financiare nu este simplă, ţinând cont de concurenţa dură de pe piaţa bancară din SUA, de mecanismele de reglementare şi de un nivel ridicat de „fidelitate” din partea clienţilor din domeniul financiar”, a declarat Jeff Tijssen, şeful global al departamentului de fintech al firmei de consultanţă Bain & Co.