BusinessMagazin

Tag: banca transilvania

  • Banca Transilvania vrea să facă o nouă achiziţie în Republica Moldova şi să preia Microinvest, o companie specializată pe finanţarea microîntreprinderilor

    Banca Transilvania vrea să facă o nouă achiziţie în Republica Moldova şi să preia integral Microinvest, o companie specializată pe finanţarea microîntreprinderilor, liderul pieţei financiare non-bancare din ţara vecină.

    În prezent, BT se află în etapa de solicitare a aprobării achiziţiei de către autorităţile de supraveghere din România şi de către alte autorităţi relevante.

    “Pasul pe care îl facem prin această nouă achiziţie arată angajamentul BT de a susţine cât mai mulţi antreprenori prin dezvoltarea activităţii de microfinanţare a Grupului Financiar Banca Transilvania. Este oportunitatea pe care dorim să o valorificăm în favoarea clienţilor aflaţi la început de drum. Vom face acest lucru prin combinarea modelului de business pe care îl avem în România la BT Mic, cu cel al Microinvest, precum şi prin creşterea sinergiilor cu alte companii ale Grupului Financiar Banca Transilvania din Republica Moldova – BT Leasing şi Victoriabank”, declară Ömer Tetik, Director General, Banca Transilvania.

    Microinvest are peste 25.000 de clienţi, aproape 200 de angajaţi, 13 sucursale şi a acordat până acum peste 30.000 de finanţări.

    Potrivit datelor Microinvest, principalul acţionar al firmei, cu 54,9%, Balkan Financial Sector Equity Fund Olanda, urmat de Fundaţia Soroş-Moldova, cu 24,4%, Oikocredit din Olanda, cu 12,8%, Driehaus Richard din SUA, cu 4,8% şi SIDI Franţa, cu 3,1%.

    În evaluarea şi pregătirea acestei tranzacţii, Banca Transilvania a colaborat cu case de avocatură şi consultanţi juridici din România şi Republica Moldova, echipa de proiect fiind formată în principal din Filip & Company şi Vernon Î David si asociatii. KPMG şi EY au fost, de asemenea, parteneri în proiect.

    Grupul Financiar Banca Transilvania a intrat pe piaţa din Republica Moldova în 2008, mai întâi prin BT Leasing Moldova şi din 2018 prin Victoriabank. Din acţionariatul Victoriabank mai face parte  şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), cele două instituţii deţinând peste 70% din capitalul social al băncii.

    Banca Transilvania, cea mai mare instituţie de credit după active de pe piaţa bancară româ­neas­că, a obţinut după primele nouă luni din 2019 un profit net de 1,38 mld. lei, în creştere cu 41,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Câştigul a fost influenţat de ascensiunea ve­niturilor în condiţiile majorării creditării cu circa 6,5% faţă de perioada ianuarie – septembrie 2018, într-un context caracterizat de reluarea trendului de creştere a dobânzilor.

    La nivelul întregului grup Banca Transilvania, profitul net a urcat după pri­mele nouă luni din 2019 până la 1,57 mld. lei, ponderea profitului băncii în pro­fitul grupului fiind de circa 90%. Subsi­diarele şi participaţiile de capital au contribuit cu peste 183 mil. lei la profitabilitatea grupului BT.

  • Banca Transilvania estimează în următoarea perioadă menţinerea ratei de economisire la un nivel ridicat

    Rata de economisire la nivelul populaţiei se va situa la un nivel ridicat în trimestrele următoare, pe fondul perspectivelor de consolidare fiscal-bugetară pe termen scurt şi de dezvoltare a pieţei de capital pe termen mediu, transmit reprezentanţii Băncii Transilvania.

    Estimarea vine în contextul în care rata de economisire la nivelul populaţiei s-a majorat în primele nouă luni din 2019 cu un punct procentual faţă de perioada similară din 2018, până la 14,8%, nivel superior mediei din Zona Euro, unde creşterea a fost de aproximativ 13%, potrivit datelor transmise astăzi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    “Subliniem faptul că în prezent rata de economisire la nivelul populaţiei este superioară celei înregistrate la momentul incidenţei Marii Recesiuni, dar atragem atenţia cu privire la fenomenul de polarizare”, precizează Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

    Datele INS mai indică faptul că în T3/ 2019, veniturile gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 2,3% faţă de trimestrul precedent şi cu 9,4% faţă de perioada similară din 2018, la 4.872 lei -nivel record, evoluţie determinată de climatul pozitiv din piaţa forţei de muncă şi de politica Administraţiei de creşterea veniturilor.

    În acelaşi timp cheltuielile gospodăriilor populaţiei au urcat cu un ritm trimestrial de 3,8% şi cu 8% an/an la 4.202 lei lunar în penultimul trimestru din 2019, evoluţie influenţată şi de nivelul ridicat al inflaţiei (aproximativ 4% an/an, pe indicele armonizat UE). Astfel, rata de economisire la nivelul gospodăriilor populaţiei s-a diminuat de la 15% în T2/2019 la 13.8% în T3/2019, nivelul minim din T4/2018.

     

  • Andrei Rădulescu, Banca Transilvania: Consumul privat, principala componentă a PIB, îşi va tempera creşterea la 5% în 2020

    Consumul privat, principala componentă a PIB, îşi va încetini ritmul anual de creştere de la 7,3% în 2018, la 5,3% în 2019, respectiv 5% în 2020, pe fondul perspectivelor de rebalansare a politicii economice interne, este de părere Andrei Rădulescu, director Analiza Macroeconomică la Banca Transilvania.

    “Pe de altă parte, prognozăm o redinamizare a consumului privat la 6% în 2021 şi 2022”, spune Andrei Rădulescu într-o analiză a băncii.

    Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat astăzi datele cu privire la dinamica comerţului cu amănuntul (barometru pentru consumul privat) , principala componentă a PIB) în luna noiembrie 2019.

    Statisticile indică încetinirea ritmului anual de creştere spre cel mai redus nivel din iunie, evoluţie care exprimă creşterea gradului de prudenţă în contextul provocărilor din sfera echilibrului macroeconomic.

    “Cu toate acestea, comerţul cu amănuntul a evoluat la un ritm peste potenţial pentrua patra lună la rând în noiembrie, confirmându-se climatul pozitiv din sfera consumului, susţinut de mix-ul relaxat de politici economice”, susţine Andrei Rădulescu.

    Astfel, conform INS volumul vânzărilor din comerţul cu amănuntul a crescut pentru a şasea lună consecutiv în noiembrie, cu un ritm lunar de 0,8%, în atenuare de la 0,9%, nivelul înregistrat în octombrie.

    Se evidenţiază creşterea vânzărilor de bunuri nealimentare cu o dinamică lunară de 3,5%, cea mai bună evoluţie din ianuarie.

    De asemenea, vânzările de bunuri alimentare, băuturi şi tutun au consemnat un avans lunar de 0,3%. Pe de altă parte, vânzările de carburanţi în magazine specializate s-au ajustat cu un ritm lunar de 2,7% în noiembrie.

    Datele INS mai indică o încetinire a ritmului de creştere anuală a comerţului cu amănuntul de la 6,8% în octombrie la 6,5% în noiembrie -minimul din iunie.

    Evoluţia afost determinată de temperarea vânzărilor de carburanţi în magazine specializate, de la 6,2% în octombrie la 1,8% în noiembrie, cea mai slabă evoluţie din iunie.

    De asemenea, ritmul anual al vânzărilor de bunuri alimentare, băuturi şi tutun a încetinit de la 8,1% în octombrie la 7,0% în noiembrie (minimul din septembrie). Pe de altă parte, dinamica anuală a vânzărilor de bunuri nealimentare a accelerat de la 6,1% în octombrie la 8,5% în noiembrie, evoluţie susţinută de climatul pozitiv din piaţa forţei de muncă şi din piaţa creditului.

    Prin urmare, în perioada ianuarie-noiembrie 2019 volumul vânzărilor din comerţul cu amănuntul a urcat cu 7% an/an, evidenţiindu-se majorarea componentei bunuri nealimentare cu 8,5% an/an, pe fondul creşterii venitului real disponibil al populaţiei şi nivelului redus al costurilor reale de finanţare.

    De asemenea, vânzările de carburanţi în magazine specializate au consemnat un avans de 6,6% an/an, evoluţie influenţată şi de declinul cotaţiilor internaţionale la ţiţei. Nu în ultimul rând, vânzările de bunuri alimentare/băuturi/tutun au urcat cu 5,6% an/an la 11 luni din 2019.

    “Conform estimărilor econometrice elaborate dinamica anuală a comerţului cu amănuntul s-a poziţionat peste potenţial pentru a patra lună consecutiv în noiembrie. Pe de altă parte, se evidenţiază tendinţa de încetinire a dinamicii anuale a componentei structurale a comerţului cu amănuntul spre minimul din septembrie 2014, aspect care confirmă maturitatea ciclului post-criză”, concluzionează  Andrei Rădulescu.

     

  • Cum funcţionează Visa Token Service, primul portofel digital care utilizează serviciul de tokenizare Visa

    Descrierea inovaţiei:
    În industria plăţilor, mişcarea fundamentală dinspre plastic spre digital s-a accelerat, context în care compania globală de tehnologii de plată Visa lucrează în mod constant la dezvoltarea de produse şi elemente de securitate, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Serviciul Visa Token Service, realizat împreună cu Banca Transilvania, reprezintă cea mai avansată tehnologie de criptare a datelor, care înlocuieşte informaţiile sensibile de pe card (cum ar fi codul de 16 cifre sau data expirării cardului) cu un identificator digital unic folosit pentru procesarea plăţilor, astfel încât datele cardului nu sunt expuse în timpul tranzacţiei de plată, care se realizează prin infrastructura de procesare a plăţilor existentă. Persoanele responsabile de dezvoltarea proiectului sunt Elena Ungureanu, country manager al Visa România, şi Adrian Trache, digital product senior manager pentru România, Croaţia, Slovenia şi Malta.

    Elementul de noutate:
    Lansarea primului portofel digital din Europa de Sud-Est reprezintă un punct de referinţă pentru piaţa românească, întrucât marchează introducerea serviciilor de plată mobile, care au pus telefonul mobil şi ulterior ceasurile inteligente în centrul experienţei de plată pentru consumator.

    Efectele inovaţiei:
    Plăţile mobile cu Visa înregistrează un ritm mediu de creştere de circa 10% pe lună, iar Visa încheie constant noi parteneriate pentru extinderea plăţilor digitale. De la introducerea BT Pay anul trecut, au fost lansate pe piaţă alte servicii de plată cu telefonul mobil care folosesc tehnologia de tokenizare Visa, precum ING Pay, Apple Pay, Orange Pay, George Pay, Garmin Pay şi Fitbit Pay. În plus, 1 din 10 plăţi în magazine este realizată cu Visa prin intermediul portofelelor digitale, ceea ce poziţionează România printre primele ţări la nivel global în privinţa adopţiei plăţilor mobile.   
    Peste 2 milioane de posesori de carduri Visa emise de Banca Transilvania îşi pot utiliza telefoanele mobile pentru plăţi rapide şi sigure la milioane de comercianţi din întreaga lume care acceptă tranzacţii contactless.

  • Banca Transilvania a raportat un profit net de 1,4 mld. lei după nouă luni, în creştere cu 41,5%. Ömer Tetik, directorul general: Am avut un trimestru bun, cu creşteri pe creditare, tranzacţii şi operaţiuni

    Banca Transilvania, cea mai mare instituţie de credit după active de pe piaţa bancară româ­nească, a obţinut după primele nouă luni din 2019 un profit net de 1,38 mi­liarde de lei, în creştere cu 41,5% compa­rativ cu aceeaşi perioadă din 2018.

    Câştigul a fost influenţat de ascensiunea veniturilor în condiţiile majorării creditării cu circa 6,5% faţă de 2018, într-un context caracterizat de reluarea trendului de creştere a dobânzilor.

    Banca Transilvania avea după nouă luni din 2019 venituri operaţionale de peste 2,9  mld. lei, cu 30,6% peste nivelul încasărilor din aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „Planul Băncii Transilvania de a susţine economia, antreprenorii şi populaţia şi la bine, şi la greu dă roade. În continuare ne con­centrăm toate eforturile pe finanţarea Româ­niei, pe experienţa clienţilor, efi­cien­tizarea ope­raţiunilor şi pe investiţiile în teh­nologie. Am avut un trimestru bun, cu creşteri pe cre­ditare, tranzacţii şi operaţiuni“, declară Ömer Tetik, director general al Băncii Transilvania.

    La nivelul întregului grup Banca Transil­va­nia, profitul net a urcat după primele nouă luni până la 1,57 mld. lei.

    Soldul creditelor nete acordate de Banca Tran­silvania înregistra la finele lunii septem­brie 2019 un salt de circa 6,5% faţă de finalul anului 2018, ajungând la 38,7 mld. lei. Întreg grupul BT gestionează în România credite de 40,3 mld. lei. Creşterea creditării a influenţat ascen­siu­nea acti­velor Băncii Transilvania până la 82,2 mld. lei.

    Cotaţia acţiunilor Băncii Transilvania a înregistrat ieri o scădere de circa 0,2%, până la 2,45 lei/acţiune, iar capitalizarea băncii din Cluj a ajuns la aproape12,8 mld. lei.

    Taxa pe activele Băncii Transilva­nia, cal­cu­lată la sfârşitul primului semestru din acest an şi achitată în 25 august, a fost de 90,5 mil. lei.

  • Banca din România care a renunţat la peste 2.400 de angajaţi în ultimii ani

    Banca Transilvania, care a de­ve­nit în 2018 cea mai mare bancă de pe piaţa În cazul BCR, a doua cea mai mare bancă după active, cheltuielile de personal au scăzut cu 18%, până la 685 mil. lei. BCR avea la sfâr­şi­tul anului 2018 un număr mediu de salariaţi de 6.010, în scădere cu 2.416 de persoane comparativ cu 2009.

    La Alpha Bank, cheltuielile de personal s-au ajustat cu 6% la 171 mil. lei, banca având la finele anului trecut 2.513 angajaţi, numărul angajaţilor scăzând cu 701 în ultimul deceniu. după cum reiese din datele de la Registrul Comeţului.

    La nivelul întregului sistem bancar, în ultimul deceniu se observă că odată cu dispariţia mai multor bănci din statistici, o treime din sucursale s-au închis (peste 2.200) şi un sfert dintre angajaţi au plecat (mai mult de 17.800).

    Banca din România care a renunţat la peste 2.400 de angajaţi în ultimii ani 

  • Surpriză de la Banca Transilvania. Se întâmplă pentru prima oară de când este în piaţă

    Banca Transilvania (BT), cea mai mare ban­că de pe piaţa locală, a dezvoltat un banco­mat la care clienţii băncii pot face re­trageri de numerar contactless cu telefonul, acce­soriile BT Play, cardu­rile constact­less şi cu NEO private beta.

    „Clienţii Băncii Transilvania au ocazia să îşi gestioneze banii inclusiv printr-un ATM de ultimă generaţie, 100% contactless, fără fantă pentru card. Acesta se află în Bucureşti, la Prome­nada Mall. Banii se pot re­trage cu telefonul, prin aplicaţia BT Pay şi Apple Pay, cu oricare dintre ac­cesoriile colecţiei BT Pay şi cu cardurile BT contactles. Noutatea este valabilă, de asemenea, pentru clienţii BT care folosesc aplicaţia NEO private beta“, a transmis banca. La finalul lunii iulie, Banca Transilvania a devenit prima bancă din România de la care clienţii pot retrage contactless bani de la bancomat cu telefonul sau cu cardul fără a fi introdus în fantă. În circa de trei luni, clienţii Băncii Transilvania au făcut peste 600.000 de retrageri contactless de la ATM.

    Accesul contactless la bancomate oferă clienţilor aceleaşi funcţionalităţi ca şi până acum, cu excepţia activării cardului şi personalizării PIN-ului din motive de siguranţă.

    Banca Transilvania oferă, prin co­lecţia BT Pay, o serie de alternative de plată contactless, de tip wearables: ceas, brăţară, sticker, aplicaţia BT Pay, Garmin Pay, Fitbit Pay şi tastatu­ra/extensia BT Pay.

    Banca Transilvania a raportat un profit net de 848 mil. lei în primul semestru (S1) al anului 2019, în creştere cu 28% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. 

  • Viitorii pensionari ai României controlează 16% din Banca Transilvania, adică au investiţii de 1,9 mld. lei

    Spre comparaţie, la final de decembrie 2018 investiţia acestora, prin intermediul Pilonului II, era de 1,4 miliarde de lei, adică o deţinere de 14,05%. La BRD Soc Gen, Pilonul II are 870 milioane de lei, adică o participaţie de 10%, în urcare în S1/2019 de la 7,6%.

    Viitorii pensionari ai României au 15,8% din Banca Transilvania prin intermediul fondurilor de pensii private obligatorii Pilon II şi au astfel investiţii de 1,9 miliarde de lei la S1/2019 la cea mai tranzacţionată acţiune de la Bursa românească, potrivit calculelor realizate de ZF din rapoartele semestriale.
    Spre comparaţie, în decembrie 2018 fondurile Pilon II aveau 1,4 miliarde de lei investite la cea mai mare bancă din România şi aveau o participaţie de 14,05% din capitalul social, potrivit datelor agregate de ZF.

    Cititi mai mutle pe www.zf.ro

  • ​Banca Transilvania se extinde pe piaţa pensiilor private şi cumpără Certinvest Pensii: „Prin această achiziţie, interesul BT se îndreaptă spre stimularea economisirii de termen lung prin Pilonul III de pensii”

    Grupul Financiar Banca Transilvania îşi extinde serviciile financiare printr-o investiţie în domeniul  pensiilor administrate privat, potrivit unui comunicat al companiei publicat pe bursă.

    BT Asset  Management S.A.I.(BTAM) şi BT Investments achiziţionează 100% din Certinvest Pensii, care administrează peste 75 de milioane de lei într-un fond de pensii facultative care are peste 9.500 de participanţi.

    „Prin această achiziţie, interesul BT se îndreaptă spre stimularea economisirii de termen lung prin Pilonul III de pensii, variantă opţională, dar cu căutare tot mai mare în rândul persoanelor active. Ne dorim ca viitoarea companie de pensii BT să devinăun jucator cât se poate de relevant inclusiv pe acest segment de piaţă,  pe  modelul companiilor  pe  care  le  avem  deja  în  Grupul Financiar Banca Transilvania”, a spus Ömer Tetik, Director General, Banca Transilvania.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Banca Transilvania atinge o valoare record la Bursă ajungând la 2,7 mld. euro, datorită includerii în indicele FTSE Global All Cap

    Companiile ale căror acţiuni sunt incluse în structura indicelui FTSE Global All Cap Index au o capitalizare bursieră de 51.000 de miliarde de dolari.

    Banca Transilvania (TLV), cea mai tran­zacţionată acţiune de la bursa ro­mâ­nească, se tranzacţiona vineri după-amiză la maximul istoric de 2,44 lei pe ac­ţiune, preţ ajustat cu cele mai recente re­mu­nerări către acţionari, ceea ce înseamnă că cea mai mare bancă din România a ajuns la o valoare de piaţă de 12,7 miliarde de lei (2,7 mi­liarde de euro), po­tri­vit da­telor agregate de ZF din plat­forma BVB.

    Pe de altă parte şi acţiunile Romgaz (SNG) dar şi cele ale BRD SocGen (BRD) urcau la finalul săptămânii trecute cu 1,6%, respectiv 1,4% în contextul în care cele două cât şi Banca Transilvania vor face parte de anul viitor din structura FTSE Global All Cap, indice bursier care ur­măreşte evoluţia a circa 8.800 de acţiuni ale pieţelor dezvoltate şi emergente.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro