Tag: avere

  • Jeff Bezos nu mai este cel mai bogat om din lume. Cine este miliardarul care a venit tare din urmă şi astăzi l-a detronat

    Elon Musk, co-fondator şi director general al Tesla, cel mai valoros producător de automobile electrice la nivel mondial, cu o capitalizare de 753 miliarde de dolari, a devenit joi cel mai bogat om din lume, cu o avere estimată la 184 miliarde de dolari.

    Astfel, pe fondul creşterii unei acţiuni Tesla cu 5% în şedinţa de joi, Elon Musk l-a detronat de pe primul loc pe Jeff Bezos, fondatorul Amazon, cu o avere de circa 181 mld. dolari, potrivit datelor Bloomberg.

    Acestea sunt datele de pe parcursul şedinţei de tranzacţionare deschisă în urmă cu puţin timp la New York, situaţia finală fiind stabilită la închiderea bursei, adică atunci când se opreşte pentru astăzi tranzacţionarea Amazon şi Tesla.

    Averea lui Elon Musk este dată de deţinerea de circa 20% din Tesla şi de 48% în SpaceX, dar şi de stock options de 57 de milioane de acţiuni la Tesla. Pe de altă parte, averea lui Bezos este dată de deţinerea de 11% din Amazon, companie de 1.600 de miliarde de dolari, adică dublu faţă de Tesla. Averea CEO-ului Tesla a crescut cu 150 mld. dolari în ultimul an pe fondul raliului de 740% al acţiunilor Tesla.

     

  • Cine este cel mai bogat om al anului 2020. Averea lui a crescut de cinci ori în anul pandemiei, dar este în continuare “sărac în cash”

    Probabil nimeni nu a avut un an mai bun – din punct de vedere financiar, desigur – decât Elon Musk, CEO-ul Tesla şi SpaceX. 

    Musk, care intrase deja ca multi-miliardar în anul 2020 – a înregistrat o creştere de cinci ori a averii sale pe parcursul anului. Averea lui a crescut cu 129 de miliarde de dolari, cu 469.9%, potrivit Indexului Miliardarilor realizat de Bloomberg. 

    Acest lucru se datorează mai cu seama creşterii preţului acţiunilor Tesla, care au bifat recorduri anul acesta. Deja cel mai valoros producător de automobile al lumii, Tesla a ajuns sa valoreze aproape 645 de miliarde de dolari în ultima zi de tranzacţionare a anului. Aceasta suma marchează o creştere de 689% de la 1 ianuarie. Musk este cel mai mare acţionar al Tesla, cu 18% din acţiunile companiei. 

     

    Dar salariul sau mic, cel putin pe hârtie, l-a lăsat pe Musk “sărac în cash”. Are în continuare ipoteci şi foloseşte creditul în viaţă de zi cu zi. “Unii oameni cred ca am foarte multi bani. De fapt nu am”, scrie Business Insider ca ar fi declarat Musk unui investitor important, Cathie Wood, într-un podcast realizat anul trecut. 

    Totuşi, în pofida unui salariu mic, Musk este în continuare cel mai bine plătit executiv al anului trecut, datorită unui pachet compensatoriu generos care îl recompensează pentru realizările Tesla, fie ca vorbim despre performante de venituri sau profitabilitate. 

    Reprezentanţii Tesla nu au răspuns publicaţiei Business Insider cu un comentariu referitor la valoarea compensatiei acordate CEO-ului companiei. 

     

    Bloomberg a calculat averea lui Musk la 158 de miliarde de dolari, au aproximativ 70% din valoare fiind adusa de Tesla, 18,7 de miliarde de dolari de SpaceX, averea lichida, casele, maşinile şi alte bunuri reprezentând circa 7 miliarde de dolari. 

    În mai 2020, Musk a declarat ca plănuieşte sa isi vânda aproape toate posesiile fizice, inclusiv multiplele case pe care le deţinea la acea vreme. 

    Pana la finalul anului şi-a respectat, cel putin parţial, promisiunea şi s-a mutat, odată cu organizatia sa caritabila, din California în Texas. Se alătură astfel unei multitudini de foşti californieni şi expati din Silicon Valley care au decis sa se mute aici în contextul pandemiei. 

    Ce se va întâmplă cu Tesla în 2021? Este certa deocamdată creşterea companiei, care şi-a atins scopul de a vinde 500.000 de unităţi în 2020, în timp ce SpacesX ar putea ajunge la o noua runda de finanţare, care ar duce valoarea companiei la 92 de miliarde de dolari. Musk a cochetat şi cu ideea de a-şi uni multiplele afaceri sub acelaşi acoperiş- inclusiv firma de neuro-inginerie Neuralink şi constructorul de tuneluri Boring Company. Loc de creştere exista însă în continuare şi pentru Tesla, spun unii analişti, care se aşteaptă ca aceasta evoluţie sa fie continuata în 2021.

  • Excepţia de la regulă: Danezii sunt mai bogaţi decât în perioada pre-coronavirus, cu o avere de 763 de miliarde de euro

    Averea totală a danezilor a depăşit nivelul de dinainte de pandemia de COVID-19, transmite Bloomberg.

    Gospodăriile au acumulat active financiare – în mare parte prin intermediul acţiunilor şi obligaţiunilor – de 5,66 trilioane de coroane, adică 763 de miliarde de euro în T3/2020, a declarat banca centrală din Copenhaga.

    În ultimele două trimestre, averea danezilor a crescut cu 709 miliarde de coroane, depăşind cu mult declinul din T1 de 541 de miliarde de coroane daneze, perioadă în care criza a răvăşit pieţele financiare din Europa.

    Banca centrală a declarat că averea totală a cetăţenilor va stabili un nou record în ultimele trei luni ale anului pe măsură ce pieţele continuă să crească, ceea ce ar trebui să şteargă efectele carantinei impuse de guvern în luna decembrie.

    Averea medie a unei gospodării este de aproximativ 2 milioane de coroane daneze, însă cele mai multe familii se încadrează sub această sumă, spune banca centrală.

     

  • Cine este şi ce avere are Florin Cîţu, premierul desemnat să formeze noul guvern

    Florin Cîţu, desemnat pentru funcţia de premier, este actualul ministru al Finanţelor Publice şi senator liberal. El a mai fost desemnat o dată pentru a forma Executivul, însă a renunţat cu câteva minute înainte de şedinţa în care Parlamentul trebuia să îi dea votul de învestitură.

    Florin Cîţu, propus de liberali pentru funcţia de premier, este actualul ministru al Finanţelor Publice şi senator PNL.
    El a mai fost propus şi desemnat o dată prim-ministru, după ce Guvernul Orban a fost demis în urma unei moţiuni de cenzură, dar cu câteva minute înainte de şedinţa în care Parlamentul trebuia să îi dea votul de învestitură a anunţat că-şi depune mandatul de premier desemnat.

    Florin Cîţu este născut pe 1 aprilie 1972 şi este senator PNL din 2016.

    El a absolvit în 1996 Grinnell College din SUA, specializarea economie/matematică, şi are un program doctoral completat, fără disertaţie, la Iowa State University.

    Premierul desemnat a fost economist şef al ING. Anterior revenirii în România, Cîţu a mai lucrat ca economist la Banca Europeană de Investiţii (2003 – 2005) şi la Banca Centrală a Noii Zeelande (2001 – 2003).
    În perioada 1997 – 2001, a fost lector la Iowa State University, în SUA. Ca limbi străine cunoscute, din CV reiese că vorbeşte engleză, franceză şi italiană.

    Conform declaraţiei de avere, el deţine o cotă parte de 1/2 din două terenuri: unul de hectar din comuna Goleşti, sat Tulei, judeţul Vâlcea, iar celălalt, de 75 de hectare, din comuna Voineasa – ambele de la părinţi. În Tulei, el are şi o cotă parte de 1/2 dintr-o clădire de 130 metri pătraţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Averea lui Elon Musk a ajuns la aproape 150 de miliarde de dolari: Tesla ajunge la o capitalizare de peste 578 de miliarde de dolari, mai mult decât JPMorgan şi Visa

    Elon Musk valorează în prezent 148 de miliarde de dolari. CEO-ul Tesla şi SpaceX, care a devenit luna trecută al doilea cel mai bogat om din lume, a depăşit acest prag în condiţiile în care acţiunile producătorului de maşini electrice au crescut constant în ultimele săptămâni şi au stabilit un nou maxim istoric, aducând capitalizarea la 578 de miliarde de dolari, conform The New York Post.

    Tesla a raportat o serie impresionantă de rezultate după ce a anunţat că va fi inclusă pe 21 decembrie în indicele S&P 500. Astfel, acţiunile companiei au crescut cu circa 50% de la jumătatea lunii noiembrie până în prezent.

    Potrivit Bloomberg Billionaires Index, Musk are o avere netă de 148 de miliarde de dolari, cu 19 de miliarde mai mult decât Bill Gates, care ocupă locul 3, şi cu 44 de miliarde de dolari mai mult decât CEO-ul Facebook Mark Zuckerberg.

    Pe primul loc se află în continuare Jeff Bezos, şeful Amazon obţinând până acum o avere netă de 183 de miliarde de dolari.

    Preţul unei acţiuni Tesla ajunge în prezent la 609,99 dolari, în timp ce valoarea de piaţă a firmei este de 578,21 miliarde de dolari, mai mult decât JPMorgan (364 mld.), cea mai mare bancă din Statele Unite, Visa (482 mld.) şi Berkshire Hathaway (530 mld.).

    În plus, Comisia Federală pentru Comunicaţii din SUA (FCC) a aprobat săptămâna trecută o subvenţie de 885 de milioane de dolari pentru a extinde divizia de sateliţi din cadrul SpaceX – Starlink.

    Compania plănuieşte să trimită pe orbită circa 42.000 de sateliţi în ideea de a furniza internet de mare viteză pe întreg teritoriul planetei, urmând să atingă un total de 1.400 până la finalul anului.

     

  • Ce avere are George Simion, liderul partidului AUR, formaţiunea politică-surpriză de la alegerile parlamentare din acest an

    George Simion este co-preşedintele Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR). AUR este elementul-supriză de la alegerile parlamentare din acest an. Surprinzătoare este şi declaraţia de avere a lui George Simion

    George Simion, reprezentantul partidului AUR se prezintă, pe paginile sale de Facebook, ca fiind antreprenor, scriitor şi politician.

    În calitate de candidat pentru Camera Deputaţilor la alegerile parlamentare 2020, acesta şi-a depus declaraţia de avere.

    Declaraţia de avere a lui George Simion

      Niciun imobil
     Un autoturism Ford Fiesta (fabricat în anul 2006), pe care l-a cumpărat
     Niciun cont bancar
     Niciun teren
     Venituri  doar în 2019, drept salariu de director de Marketing la Ideal Proiect Arhitecture & Engineering S.R.L. 38.322 lei (3.200 lei/lună)
     

  • Românul care se distrează cu ideile

    De ce prăpastia dintre bogaţii şi săracii lumii trebuie să existe în continuare şi de ce timpul pare să treacă mai repede sunt doar câteva dileme, printre altele, la care legea constructală, lansată de fizicianul Adrian Bejan, răspunde. Profesor la Universitatea Duke din Statele Unite, a primit numeroase distincţii, inclusiv medalia Benjamin Franklin, acordată în trecut şi unor cercetători precum Stephen Hawking şi Nikola Tesla. Subliniază însă că nu aceste recunoaşteri îi aduc fericirea.

    „Sunt la fel ca şi înainte. Sunt fericit fiindcă mă distrez cu ideile”, răspunde Adrian Bejan în interviul acordat Business MAGAZIN, întrebat ce înseamnă distincţiile numeroase primite de-a lungul timpului pentru lucrările sale în domeniul fizicii. Profesor universitar de inginerie mecanică la Universitatea Duke din Carolina de Nord – specializat pe studiul termodinamicii, transferului căldurii, designului naturii, evoluţiei fizicii – Adrian Bejan s-a numărat, în 2001, în rândul primilor 100 cei mai citaţi autori în domeniul ingineriei din toată lumea. Este autorul a 30 de cărţi, a 600 de publicaţii, a primit 18 doctorate onorifice de la universităţi din 11 ţări, iar anul trecut i-a fost acordată şi medalia Benjamin Franklin pentru inginerie mecanică, pentru legea constructală, acordată anterior şi altor fizicieni celebri.

    Articolele din presa internaţională îl descriu pe profesorul Adrian Bejan drept un cercetător care „pune la îndoială convenţiile şi autoritatea şi crede în conexiunile dintre teme şi discipline diferite”.

    Popularitatea sa se leagă mai ales de invenţia unui principiu din fizică denumit „legea constructală a evoluţiei şi organizării”, despre care el spune că are o aplicabilitate vastă în viaţă şi societate şi oferă o mai bună înţelegere a funcţionării lumii. Legea constructală descrie un principiu de design din natură: sistemele de flux, de toate felurile – oameni, râuri, copaci, plăci tectonice, pieţe – toate funcţionează la fel, dintr-un anumit punct de vedere. Pentru a supravieţui, toate aceste sisteme trebuie să se adapteze liber şi să acomodeze curenţii care le traversează, iar toate evoluează urmând un tipar vascular.
    „Nu am idee, s-a întâmplat, iar pasiunea a crescut de-a lungul timpului”, răspunde Adrian Bejan la întrebarea legată de modul în care s-a născut pasiunea pentru fizică. A studiat timp de 11 ani la liceul Vasile Alecsandri din Galaţi – pe care îl descrie drept excepţional din punctul de vedere al atragerii şi producţiei de talente, profesori şi elevi. „Mă descurcam bine la ştiinţe, dar îmi plăceau şi botanica, zoologia, geografia şi istoria.” De ce? Explică, simplu: „Fiindcă îmi plăcea să desenez – copaci, animale, hărţi ale reliefului şi hărţi ale ţărilor”.

    „Cine sunt se datorează în întregime părinţilor (tatălui, de profesie veterinar, mamei, farmacistă – două minţi libere educate în anii 1920 şi 1930), brutalizaţi de regimul comunist dar care au stat neclintiţi în faţa acestuia”, îşi descrie el baza evoluţiei ulterioare. La 12 ani, mama i-a oferit drept cadou de Crăciun cartea „Istoria fizicii” de Max von Laue. „Încă am această carte, pentru că-mi aminteşte de adevărul că ideile bune sunt în continuă morfogeneză. Nu sunt fixe, ca marxismul. Dimpotrivă. Sunt atât de bune, că-l invită pe ascultător să le pună la îndoială, să le îmbunătăţească, să le schimbe.” Adrian Bejan a crescut în perioada comunismului în România şi a reuşit să scape de acest regim devenind jucător profesionist de baschet; a studiat însă şi arta.

    Despre experienţa lui anterioară, ca artist şi sportiv, spune: „Sunt cine am fost, cu excepţia faptului că acum sunt mai bun. Sunt creatorul teoriei fizicii legate de evoluţia sportivă, precum şi a evoluţiei designului (desen, arhitectură)”.

    Mai târziu, în Statele Unite a studiat la Massachusetts Institute of Technology. A început să lucreze la teoria care l-a făcut cunoscut în toată lumea după ce şi-a început cariera de profesor la Universitatea Duke, pe care o descrie drept „o oază de libertate şi, mai amplu vorbind, de talent”.

    În prezent, fizicianul Adrian Bejan lucrează în majoritatea timpului: 2/3 din timp – „muncă de toate felurile”, spune el –, 1/3 din timp doarme şi nu merge niciodată în vacanţă.

    O altă părere despre cei 1% cei mai bogaţi oameni ai lumii

    Aplicată economiei, legea constructală a fizicianului român este cuprinzătoare şi controversată în acelaşi timp. Aceasta spune că cei mai bogaţi oameni ai lumii şi diferenţele dintre ei şi săraci există nu din cauza unei erori a sistemelor economice, ci pentru că trebuie să existe.

    Potrivit celui mai recent raport al Credit Suisse, 1% cei mai bogaţi oameni deţin nu mai puţin de 47% din averea lumii, cu o avere individuală care porneşte de la 871.000 de dolari. Totodată, primii 10% dintre bogaţii lumii deţin 85% din averea globală.

    Chiar dacă mulţi ar vrea ca acest decalaj să fie redus şi să fie creată o societate bazată pe egalitate, potrivit lui Adrian Bejan, acest lucru este imposibil, din punctul de vedere al fizicii. După cum reiese dintr-un eseu al său, inegalitatea socială este inevitabilă, prin prisma legii constructale. Aceasta fiindcă mişcarea tuturor lucrurilor – atât sociale, cât şi politice şi economice – e determinată de sisteme ramificate, precum cele ale ramurilor de copaci sau ale sistemului vascular.

    Inegalitatea în funcţie de avere este una care a divizat din cele mai îndelungate timpuri specia umană. Existenţa acestei inegalităţi, explică profesorul, datează de la începuturile civilizaţiei moderne, cu origini în Egiptul Antic, Europa Renascentistă, secolul al XVIII-lea din Franţa, blocul estic sovietic şi chiar din perioada Statelor Unite moderne. „Nu există un subiect mai fierbinte în contextul politic actual, după cum ne reamintesc mişcările populiste de astăzi. Celebrăm progresul economic continuu, dar liderii de peste tot sunt preocupaţi că doar o mică parte din populaţie poate să se bucure de acesta.” Aşadar, observă Adrian Bejan, ne preocupă modul în care putem să oferim celor care nu au o oportunitate egală pentru a se alătura celor care au.

    „Totuşi, puţini realizează că evoluţia înspre inegalitate este un fenomen natural, la fel ca gravitaţia sau fluxul unidirecţional dinspre căldură înspre frig (a doua lege a termodinamicii), iar acest lucru creează o discuţie despre cum să lupţi împotriva inegalităţii sau dacă aceasta poate fi combătută.”

    Totodată, constată Adrian Bejan în eseul său, această inegalitate oferă o oportunitate. „Dacă ne gândim la inegalitate ca la un fenomen fizic, acesta poate să documenteze discuţia despre cum să ne deplasăm înspre evoluţia unei societăţi care să îi conecteze pe cei cu buzunare mici spre arhitecturile de flux mare care domină totul de la copaci la corpul omului, la livrare, înspre folosirea unor unelte precum libertatea, accesul la educaţie, regula legii, instituţii religioase şi asociaţii între colegi şi vecini.”

    Profesorul Adrian Bejan explică toate aceste lucruri astfel: legile fizicii guvernează modul în care lucrurile se mişcă şi nimic nu se mişcă dacă nu este împins. „Impulsurile vin din putere, puterea vine de la combustibil pentru maşini şi din mâncare pentru animale.”

    Odată ce un sistem natural se mişcă, trebuie să se mişte în continuare şi continuă să evolueze înspre o eficienţă energetică mai mare, înspre un set de obiective.

    Pe măsură ce sistemele evoluează şi devin mai eficiente, devin şi mai complexe. De ce? Fiindcă alăturarea şi mişcarea (fluxul) împreună necesită mai puţină putere decât mişcarea lor individuală. Aceleaşi legi ale fizicii explică motivele pentru care sistemele fluviale evoluează într-o serie de afluenţi care îşi varsă apele într-un râu principal. Organizarea se întâmplă, e naturală.

    Cu cât este mai mare curentul, cu atât animalul şi vehiculul sunt mai eficiente decât unul mai mic, chiar şi unul mai complex. Prin urmare, mişcarea de pe parcursul vieţii unei economii, de pildă, va deveni mai complexă pe parcursul timpului. Cantitatea de combustibil consumată de populaţie este direct proporţională cu averea anuală, respectiv cu PIB-ul.

    „Aşadar, fizica şi economia sunt două faţete ale aceleiaşi monede. Acelaşi flux ierarhic al sistemelor este responsabil pentru amândouă”, explică el. Astfel, îşi continuă profesorul explicaţia în eseul său, ierarhia – mai multe râuri mici tributare aceluiaşi râu  ale căror ape ajung în mări şi, în cele din urmă, în oceane – există fiindcă acesta este modul în care sistemul va prospera.

    Totuşi, pe măsură ce un sistem devine mai complex, apa nu va circula niciodată prin canale de aceeaşi mărime. La fel ca o albie sănătoasă de râu sau un copac bine nutrit, un sistem eficient de transport într-o societate populată va include câteva drumuri de pământ care conduc spre altele mai mari şi abia apoi înspre o autostradă. „Ierahia se întâmplă”, concluzionează profesorul.

    Câteodată însă, legile naturii determină sistemele să supravieţuiască în moduri pe care noi nu le dorim. O economie complexă în creştere, precum cea globală, în care trăim acum, produce inevitabil inegalităţi care cresc, pe măsură ce populaţia cere mai multă egalitate. Prin intermediul guvernelor reprezentative, putem să lansăm legi care să încline sistemul înspre egalitate. Educaţia, sistemul de sănătate şi filantropia ajută. Pe măsură însă ce timpul trece, inegalitatea va reapărea, la fel şi furia, constată profesorul.

    „Inegalitatea – după cum pare uneori – este imposibil să fie ştearsă, iar cele mai dramatice încercări de a o şterge, precum experimentele comuniste şi socialiste de atunci şi chiar şi de astăzi, conduc la cele mai tragice rezultate. Iar în câteva zile, ierarhia reapare.” Profesorul subliniază că acest lucru nu ar trebui să ne împiedice să acordăm fiecărui membru al societăţii oportunitatea să joace un rol într-un sistem economic care va deveni mai complex şi mai eficient de-a lungul timpului, doar că atunci când facem acest lucru ar trebui să ne amintim că legile fizicii guvernează mişcarea tuturor sistemelor.

    Ierarhii direct proporţionale cu complexitatea organizaţiei

    Legea constructală se aplică însă şi altor sisteme sociale şi economice. Un exemplu este organizarea socială, fenomenul organizării fiind unul care a stârnit curiozităţi ale oamenilor de secole întregi, fiind un fenomen complex cu o serie de manifestări diverse: de la oraşe, guverne, economie, business, alianţe, transport, comunicaţii şi aşa mai departe. Descrieri ale acestor manifestări sunt extinse şi utile, fiind responsabile pentru numeroase volume de literatură şi ale departamentelor academice care sunt devotate studiului organizării sociale.

    „Cu ajutorul legii constructale am arătat de ce ajung indivizii să trăiască (să se mute) împreună, să se organizeze. Organizarea este o reflecţie a realităţii fizice (bio şi nonbio) care necesită mai puţină putere (energie utilă, combustibil, mâncare) pentru a mişca o unitate dintr-o cantitate înspre o cantitate mai mare”, explică Adrian Bejan.

    El a ilustrat predictibilitatea organizării şi evoluţiei acesteia prin intermediul a două modele de mişcare într-o singură zonă, unele inanimate (albii ale râurilor, generate de numeroase reguli constructale) şi altele animate (distribuţia apelor încălzite pentru folosirea lor în aşezările umane).

    Concluzia la care a ajuns este că mişcarea devine mai ierarhică pe măsura creşterii mărimii şi complexităţii arhitecturii respective. Distribuţia poate fi făcută în mod uniform (cu mai multă egalitate) prin impunerea unor canale identice distribuite uniform într-o zonă. Fluxul arhitectural devine astfel o reţea ca o plasă, în loc de o arhitectură ramificată asemeni unui copac; totodată, chiar şi în modele de design cu o egalitate impusă ierarhia persistă. Această reţea teoretică dezvăluie de asemenea înţelesul inovaţiei din punctul de vedere al fizicii: „Este schimbarea unui tip de design local care facilitează curgerea pe parcursul unui teritoriu întreg locuit de cei care se mută în mod organizat”.

    S-ul şi noile tehnologii

    De la trenduri economice, creşterea populaţiei, răspândirea cancerului sau adoptarea de noi tehnologii, anumite configuraţii par în mod inevitabil să se răspândească.

    O nouă tehnologie, de pildă, începe cu o rată de acceptare mică, aceasta fiind urmată de o creştere explozivă, urmată de o încetinire, numai pentru a se opri înainte de a „lovi zidul”, explică profesorul Adrian Bejan. Ilustrată grafic, această curbă de creştere în timp ia forma unui „S”. Fenomenul este atât de răspândit încât a generat numeroase cercetări ce par a nu avea nimic în comun – răspândirea populaţiilor biologice, a reacţiilor chimice, a contaminanţilor, a limbilor, a informaţiilor şi activităţii economice. „Am demonstrat că acest tipar poate fi prezis în întregime ca un sistem de curgere natural.”

    Curba S – cunoscută şi drept funcţie sigmoidă – reprezintă designul natural al sistemelor de flux. În exemplul noilor tehnologii, după un ritm de acceptare încet la început, creşterea poate fi imaginată mişcându-se rapid înspre canale stabilite din piaţă.

    „Aceasta este ascensiunea abruptă a S-ului.” Pe măsură ce tehnologia se maturizează, şi ritmul de penetrare a acesteia încetineşte, orice creştere sau flux se mişcă în afara canalelor iniţiale de penetrare într-un mod mai scurt şi mai încet.

    „Mi-ar plăcea să folosesc metafora degetelor care se întind pentru a reprezenta creşterea iniţială invazivă cu plasarea unei mănuşi peste acele degete, ca reprezentare a etapelor laterale de consolidare mai lentă. E ca şi cum ar exista două vieţi – prima este lungă şi rapidă, în timp ce a doua este de distanţă scurtă şi înceată. Designul începe cu o invazie rapidă, urmată de o consolidare înceată. Apoi trendul se loveşte de un zid invizibil, dar previzibil”, explică Bejan.
    Această teorie arată că nu există o coincidenţă – ambele sunt manifestări ale tendinţei constructale naturale care caracterizează sistemele de flux pentru a genera tipuri de design aflate într-o evoluţie care le permite să curgă (să evolueze), să se răspândească şi să colecteze mai uşor.

    De ce unele zile trec mai greu decât altele?

    „De ce pare că timpul trece mai repede pe măsură ce îmbătrânim? Care sunt legile fizicii care stau la baza impresiei că unele zile trec mai greu decât altele? De ce avem tendinţa să ne concentrăm pe neobişnuit (pe surpriză) şi nu pe timpul prezent şi monoton?”, sunt alte câteva întrebări cărora legea constructală le oferă un răspuns.  Adrian Bejan spune că a descoperit elementele din fizică ce răspund la aceste întrebări, în urma unor observaţii simple: „Timpul măsurabil «pe ceas» nu reprezintă acelaşi lucru cu timpul perceput de mintea omului”.

    Astfel, spune Bejan, „timpul minţii” este alcătuit dintr-o secvenţă de imagini, reflecţii din natură, care hrănesc stimulii organelor senzitive. Rata la care sunt percepute schimbările imaginilor mentale descreşte odată cu vârsta, din cauza unor proprietăţi fizice care se schimbă odată cu vârsta: frecvenţa mişcărilor ochilor, dimensiunea corpului în acord cu acea curbă S, degradarea anumitor părţi ale corpului etc. O nealiniere între imaginile timpului mental şi timpul propriu-zis stă la baza explicaţiilor acestui fenomen din literatură care e trup şi suflet cu legea constructală şi cu fizica.

    Ce face în continuare cu timpul său omul care îl percepe atât de raţional? Planurile nu fac parte din viaţa sa: „Obiectivul meu este să continui”.


    Mai multe teorii, o singură lege

    Legea constructală este legea fizicii responsabilă de fenomenul evoluţiei (configuraţie, formă, design) în natură a sistemelor de curgere animate sau neanimate. Această lege, aparţinând profesorului Adrian Bejan, a fost formulată în anul 1996.

    Există mai multe teorii constructale – una pentru fiecare fenomen natural la care cineva se poate gândi. Spre exemplu, teoria constructală a locomoţiei animalelor, a arhitecturii albiilor râurilor, teoria constructală a creşterii fulgilor de zăpadă, a respiraţiei etc.

    „O lege, mai multe teorii, la care se adaugă faptul că manifestaţiile legii în natură (peste tot) acoperă tot spectrul, bio şi nonbio. Legea fizicii uneşte cele două teritorii ale observaţiilor umane – la fel ca legea mecanicii (dinamică, legea lui Newton)”, explică profesorul Adrian Bejan.

    Astfel, „legea constructală este legea fizicii responsabilă de fenomenul evoluţiei (configuraţie, formă, design) în natură, modul în care sisteme de curgere animate şi inanimate lucrează împreună“.

    Legea constructală a fost formulată în 1996, după cum urmează: „Pentru ca un sistem de o dimensiune finită să persiste în timp (să existe), trebuie să evolueze liber într-un astfel de mod în care să faciliteze accesul curenţilor care circulă în cadrul acestuia”.

    Legea constructală descrie astfel concepte ale vieţii, evoluţiei, designului şi performanţei în fizică, care este „cea mai amplă arenă ştiinţifică”, potrivit profesorului Adrian Bejan.

    * Mai multe detalii despre Legea Constructală oferă profesorul Adrian Bejan în cartea „Fizica vieţii”, 2016

     

  • Cei mai bogaţi 50 de americani valorează mai mult decât averea a jumătate din populaţia SUA, adică 165 de milioane de oameni

    Cei mai bogaţi 50 de americani valorează mai mult decât averea a jumătate din populaţia Statelor Unite, iar pandemia de COVID-19 continuă să îi favorizeze pe miliardari, notează Bloomberg.

    Noile date ale Rezervei Federale din SUA (Fed) arată că 1% din populaţia ţării înregistrează o avere de 34,2 trilioane de dolari, iar cei mai săraci 50% – aproape 165 de milioane de oameni – deţin doar 2,08 trilioane, sau 1,9% din averea tuturor gospodăriilor.

    Între timp, cei mai bogaţi 50 de americani au raportat o creştere de 339 de miliarde de dolari de la începutul anului până acum, iar averea totală a acestora a ajuns la aproape două trilioane de dolari.

    În plus, 10% din populaţie deţine 88% din piaţa de capital din SUA. Datele publicate de Fed arată că generaţia Millennial, născută între 1981 şi 1996, controlează doar 4,6% din averea Statelor Unite chiar dacă reprezintă cea mai mare parte din forţa de muncă a ţării, cu 72 de milioane de membri. Între timp, afro-americanii deţin aproape acelaşi procent ca acum 30 de ani.

    Un studiu al băncii elveţiene UBS şi firmei de consultanţă şi audit PwC spune că averea celor mai bogaţi 2.200 de oameni ai planetei a crescut cu 10,2 trilioane de dolari în T2/2020, cu aproape două trilioane mai mult faţă de perioada de la începutul anului.

    Prin contrast, produsul intern brut al Japoniei – a treia economie la nivel mondial – este de aproape 4,9 trilioane de dolari, iar ţara are o populaţie de peste 127 de milioane de locuitori.

    Acţiunile Amazon s-au majorat cu peste 60% anul acesta. Drept rezultat, CEO-ul Jeff Bezos a raportat o creştere a averii nete de 55,2 miliarde de dolari în doar câteva luni şi a devenit primul om cu o avere de peste 200 de miliarde de dolari. Larry Page, cofondatorul Google, a devenit mai bogat cu 18 miliarde de dolari, iar averea lui Elon Musk a crescut cu 70 de miliarde de dolari, CEO-ul Tesla devenind astfel al treilea cel mai bogat om al planetei, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

     

  • Cine sunt oamenii cu averi fabuloase de care puţini ştiu, şi cine este, de fapt, cel mai bogat om de pe planetă

    În fiecare an, publicaţii internaţionale precum Forbes şi Fortune întocmesc o listă cu cei mai bogaţi oameni de pe planetă. Indicele Bloomberg este o altă modalitate de a afla care sunt miliardarii aflaţi în topul listei celor mai bogaţi. În ciuda acestui lucru, politicile interne le interzic să includă persoane din anumite categorii în lista lor.

    De exemplu, politica editorială atât pentru Forbes, cât şi pentru Bloomberg interzice includerea mafioţilor, a dictatorilor şi a membrilor caselor regale topuri. În mod similar, indexul Bloomberg îl exclude, de pildă, pe fondatorul şi proprietarul majoritar, Michael Bloomberg. Acest lucru înseamnă că averea unor oameni precum sultanul Bruneiului, Dawood Ibrahim, Bashar al-Assad şi alţii nu este cunoscută publicului larg. Şi vorbim de averi fabuloase. Iată câteva exemple oferite de cei de la in.style.yahoo.com:

    Hassanal Bolkiah

    Se spune că sultanul Bruneiului are o avere netă estimată la 20 de miliarde de dolari. Şi asta este doar o estimare făcută acum aproape un deceniu. De asemenea, anumite surse spun că Hassanal Bolkiah deţine peste 600 de maşini Rolls Royce, iar casa sa este, în acest moment, cea mai mare reşedinţă privată din lume. Cu 1.800 de camere, Palatul Istana Nurul Iman l-a costat 350 de milioane de dolari.


    Dawood Ibrahim

    După ce se presupune că a pus la cale o serie de explozii în 1993, în Mumbai, Dawood Ibrahim a stat departe de lumina reflectoarelor în toţi aceşti ani. El a început cu infracţiuni minore în anii ’70 dar, cu timpul, a ajuns unul dintre cei mai bogaţi traficanţi de droguri de pe planetă. Averea sa valorează mult peste 7 miliarde de dolari.


    Kim Jong Un

    Liderul suprem al Coreei de Nord nu apare pe niciuna dintre listele celor mai bogaţi oameni din lume, motivul principal fiind că nimeni nu poate estima de fapt cât de bogat este. Cu toate acestea, estimările neoficiale sugerează că Kim Jong Un ar putea avea o avere netă de 5 miliarde de dolari, pe care se spune că a adunat-o în urma implicării într-un război cibernetic, folosind sclavi în lagăre de muncă şi vânzând resursele naturale ale ţării sale.


    Bashar al-Assad

    Averea liderului sirian care a prezidat una dintre cele mai grave crize umanitare din timpurile moderne se spune că se ridică la 1,5 miliarde de dolari. Cu toate acestea, mulţi au sugerat că Bashar al-Assad şi-a împărţit averea în întreaga lume şi că valoarea reală ar fi de 120 de miliarde de dolari sau mai mult.


    Vladimir Putin

    Ca în cazul oricărei persoane de pe această listă, nu se poate estima cu exactitate averea preşedintelui rus Vladimir Putin. Cu toate acestea, finanţatorul american Bill Browder, într-o mărturie depusă în faţa Comitetului judiciar din Senatul SUA în 2017, a afirmat că valoarea netă estimată a lui Putin se apropie de 200 de miliarde de dolari. Browder este CEO şi fondator al Hermitage Capital Management, companie care a investit la un moment dat până la 4 miliarde de dolari în acţiuni ruseşti. Dacă afirmaţia sa ar fi adevărată, acest lucru l-ar transforma pe Putin în cea mai bogată persoană de pe planetă, depăşindu-l pe Jeff Bezos, care are o avere de 148 de miliarde de dolari.

  • Averea celor mai bogaţi chinezi a crescut cu 1.500 de miliarde de dolari în timpul pandemiei, mai mult decât ultimii cinci ani la un loc

    Cei mai bogaţi chinezi au înregistrat un plus de 1,5 trilioane de dolari în 2020, mai mult decât ultimii cinci ani la un loc, pe măsură ce comerţul digital şi industria jocurilor video au înflorit în timpul pandemiei, arată Hurun Report, echivalentul chinez al listelor Forbes.

    China a înregistrat 257 de miliardari noi între ianuarie şi august, după o perioadă de doi ani de scăderi. A doua economia a planetei are în prezent 878 de miliardari, cu 252 mai mult decât numărau Statele Unite la începutul anului.

    Raportul a scos la iveală că există 2.000 de indivizi a căror avere netă depăşea în august două trilioane de yuani (300 mil. dolari). Per total, averea acestora ajunge la aproape 4 trilioane de dolari, aproape cât produsul intern brut (PIB) al Germaniei.

    Jack Ma, fondatorul gigantului din e-commerce Alibaba, a redevenit cel mai bogat om din China, de vreme ce averea sa a crescut cu 45% la 58,8 miliarde de dolari.

    Pe locul doi s-a clasat Pony Ma (57,4 miliarde de dolari), şeful gigantului din domeniul tehnologiei informaţionale Tencent. Compania, care deţine celebra aplicaţie WeChat, a înregistrat creşteri de 50% în ciuda ameninţărilor lansate de administraţia Trump.

    Gigantul a pierdut 66 de miliarde de dolari în câteva zile în urma deciziei Statelor Unite de a le interzice cetăţenilor americani să facă afaceri prin intermediul aplicaţiei WeChat.

    Zhong Shanshan, 66 de ani, a intrat pentru prima dată în listă datorită brandului de apă îmbuteliată Nongfu şi s-a clasat pe locul 3 cu o avere de 53,7 miliarde de dolari.

    China reprezintă singura economie majoră care a raportat creşteri semnificative anul acesta. PIB-ul al ţării s-a majorat în T3/2020 cu 4,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.