Tag: autostrazi

  • Comoara cu bani de la CNADNR: Cum să nu faci infrastructură cu un şef de serviciu care câştigă 19.000 de lei net pe lună?

    Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a terminat anul trecut cu un număr mediu de 5.900 de oameni, fără niciun semn de restructurare, păstrând astfel tendinţa ultimilor ani când întregul sector a tăiat „la sânge“ din numărul de angajaţi, în timp ce CNADNR a păstrat efectivele intacte.

    Dintre cei aproape 6.000 de angajaţi ai CNADNR, aproape jumătate sunt muncitori, fiind un adevărat nucleu de „şefi“, având în vedere că un angajat din şase are funcţie de conducere, potrivit celor mai recente date. Deşi are 6.000 de angajaţi, CNADNR trebuie să facă licitaţie publică şi să aleagă un proiectant şi un constructor privat pentru orice groapă care apare pe autostrăzile şi drumurile naţionale din România.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Proiectele imobiliare care ar fi trebuit să schimbe faţa Bucureştiului. De la autostrăzi suspendate la zgârie-nori în Dorobanţi

    De-a lungul ultimilor 25 de ani, am citit despre numeroase proiecte care ar fi trebuit să modifice peisajul din Capitală. De la autostrăzi suspendate până la zgârie-nori, aceste proiecte au fost abandonate îaninte de a se pune măcar prima cărămidă.

    Autostrăzile suspendate

    Unul dintre cele mai controversate proiecte din ultimii zece ani a fost, fără îndoială, cel al autostrăzilor suspendate; se vorbea despre traseul inelului median de circulaţie, vestita “autostradă suspendată a lui Oprescu”, pentru zona de Nord a Capitalei între şoseaua Colentina şi strada Virtuţii, până la noua arteră de legătură cu autostrada Bucureşti-Piteşti. Drumul ar fi trebuit să aibă trei benzi pe sens, iar viteza maximă de străbatere a acestuia ar fi fost de 80 km/oră. Cea mai ieftina variantă ar fi costat 603 milioane de euro, iar cea mai scumpă aproape două miliarde de euro. Inelul median ar fi avut în total o lungime de 55 km.

    Muzeul din metrou

    Vestigiile găsite în timpul săpăturilor la parcarea subterană de la Universitate, provenind fie de la temeliile Bisericii Sfântul Sava, refăcută de Constantin Brâncoveanu şi demolată în jurul anului 1870, fie de la zidurile unor pivniţe boltite, deasupra cărora tronau odată case boiereşti, ar fi trebuit expuse în staţiile de metrou de pe Magistrala 5 (Drumul Taberei-Pantelimon). Proiectul depinde, evident, de evoluţia extrem de înceată a lucrărilor la magistrală. “Vestigiile de la Universitate ne afectează puţin pentru că noi trecem cu tunel în zona staţiei. Chiar dacă vor fi nişte întâlniri în zona vestigiilor, vom încerca să realizăm un punct muzeal sau ceva de genul acesta astfel încât vestibulul staţiei să aibă rezervat un loc pentru ceea ce intră la interferenţa dintre vestigiile respective şi staţia de metrou. Le vom conserva pentru a putea fi văzute de public. Costurile de încastrare sunt minime şi nu afectează în niciun fel valoarea proiectului”, a precizat la acel moment pentru B365.ro Gheorghe Udrişte, directorul general al Metrorex SA.

    Proiectul Esplanada

    O altă investiţie de aproape un miliard de euro a fost anunţată în 2004 şi prevedea construirea un mall, a unor clădiri de birouri şi rezidenţiale, în apropiere de Piaţa Unirii, pe un teren de 10,7 ha. Proiectul Esplanada a rămas doar la stadiul de machetă frumoasă, după ce dezvoltatorul TriGranit Development Ro-mânia a anunţat în 2011 că şi-a suspendat activitatea pentru trei ani. „Proiectul este în stand-by pe o perioadă nedeterminată, după ce a rămas să fie avizat de mai multe ministere”, a declarat recent Vlad Vâlcea, director de dezvoltare la compania Trigranit, potrivit politici.weebly.com.

    Dorobanţi Tower

    Biroul de arhitectură al celebrei Zaha Hadid plănuia în 2008 să ridice în Bucureşti o clădire numită Dorobanţi Tower. Construcţia ar fi avut 200 de metri înălţime şi forma unui diamant înclinat. Clădirea a fost anunţată în 2008, iar planul era ca  turnul să aibă o suprafaţă desfăşurată de 100.000 de metri pătraţi, găzduind un hotel de 5 stele, un cazino, apartamente de lux, o zonă comercială, şi ar fi fost amplasat pe strada Mihai Eminescu, la intersecţia cu Calea Dorobantilor. Proiectul a fost abandonat.

    Cea mai mare tranzacţie cu terenuri din Bucureşti

    O companie irlandeză, care a plătit 53 de milioane de euro pe un teren în Titan lui Eduard Ioan Dan Romalo, a depus în 2007 documentaţia la Primăria Sectorului 3 pentru a construi pe acel teren un mall şi circa 1.000 de apartamente. “Când irlandezii au venit la primărie săptămâna trecută, pentru a solicita certificatul de urbanism, în documentele prin care atestă că sunt proprietarii terenului, am văzut că tranzacţia prin care aceştia l-au cumpărat s-a ridicat la 53 de milioane de euro. Este cea mai mare tranzacţie cu un teren din sectorul 3 şi cred că este, totodată, cea mai mare tranzacţie cu un teren din Bucureşti”, a declarat la acea vreme agenţiei Mediafax Ştefan Dumitraşcu, arhitect şef la Primăria Sectorului 3.

    Casa Radio

    Nici aici lucrările nu au fost terminate. Proiectul de peste 700 milioane de euro a intrat în stand-by după ce Primăria Sectorului 1 a atacat în instanţă planul urbanistic zonal (PUZ), potrivit politici.weebly.com.

  • CNADNR: Traficul va fi închis parţial sâmbătă pe DN1A

    Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a transmis că restricţia se impune pentru a permite desfăşurarea competiţiei automobilistice Raliul Braşov, ediţia 45.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ”Ţara NIMĂNUI!”. Deputatul Remus Cernea a oferit luni imaginea zilei din Parlament – FOTO

    Deputatul susţine faptul că au fost în jur de 30-35 de aleşi prezenţi în sală, deşi dezbatarea a fost una extrem de importantă pentru toţi românii.

        „Pentru ca, desi tema de dezbatere de azi era importanta (constructia de autostrazi) iar sala de plen a Camerei Deputatilor era aproape goala, am luat cuvantul si pe fondul temei, dar am facut si aceste doua selfie-uri pentru a arata ca sala este dezolant de nepopulata cu deputati (doar vreo 30-35 de alesi fiind prezenti)…
        Politicienii si partidele vor cere votul cetatenilor in acest an, dar iata ca dupa ce il obtin, nici macar nu participa la sedinte!”, a transmis Remus Cernea pe pagina lui de Facebook.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Sistemele de inteligenţă artificială ale maşinilor autonome ale Google pot fi considerate şoferi

    Autorităţile SUA de reglementare a siguranţei traficului auto au afirmat că sistemele de inteligenţă artificială ale maşinilor autonome ale Google pot fi considerate şoferi conform legilor federale americane, potrivit Reuters.

    Decizia reprezintă un pas important către obţinerea aprobării finale ca maşinile autonome să circule pe drumurile publice.

    Autoritatea pentru Siguranţa Traficului pe Autostrăzile Naţionale a informat Google în privinţa hotărârii săptămâna trecută, dar decizia a fost publicată pe site-ul instituţiei săptămâna aceasta.

    O divizie a Google a propus în noiembrie proiectul unei maşini autonome, care “nu necesită şofer uman”.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • CNADNR: Este posibilă apariţia ploii îngheţate şi putem închide circulaţia în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea

    Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a anunţat astăzi printr-un comunicat de presă că îşi poate face apariţia ploaia îngheţată, care mai apoi se poate transforma în polei, afectând reţeaua de drumuri naţionale şi autostrăzi din Oltenia, Muntenia şi Dobrogea.

    “În acest sens CNADNR împreună cu Poliţia Rutieră pot lua măsura restricţionării sau închiderii circulaţiei pentru evitarea producerii de evenimente rutiere şi acţionarea imediată cu material antiderapant”, se arată în comunicatul de presă al CNADNR.

    Reprezentanţii CNADNR îndeamnă participanţii la trafic să circule cu prudenţă şi să respecte indicaţiile Poliţiei Rutiere.

  • Cum se poziţionează România pe harta globală a economiei. Suntem pe locul 86 din 158 în topul celor mai fericite ţări din lume

    România ocupă primul loc la capi­to­lul costuri pentru construirea unei autostrăzi, la nivelul de aglomerare a locuinţelor şi la evoluţia vân­ză­rilor din retail. Aceşti indicatori sunt printre cei foarte puţini cu care economia locală se poa­te „lăuda“ pe scena euro­peană sau globală, pen­tru că la majoritatea reperelor care dau valoa­re unei ţări din punctul de vedere al competitivi­tăţii România încă este codaşă.

    Doar retailul mai oferă puţină speranţă pieţei locale, semn că puterea de cumpărare a românilor a crescut sau că au căpătat siguranţă în mersul so­cietăţii. De altfel, economia locală a avut a şasea cea mai bună evoluţie economică din UE în tri­mes­trul al doilea al acestui an (faţă de 2014), respectiv de 3,4%, devansând ţări precum Slovacia şi Spania.

    Totuşi, România încă se află pe poziţia pen­ulti­mă a topului ţărilor UE în funcţie de salariul mi­nim brut pe care angajaţii îl primesc (de peste 230 de euro/lună), în timp ce, în medie, un luxem­bur­ghez câştigă aproa­pe 2.000 de euro brut pe lu­nă. Aceeaşi poziţie o ocu­păm şi în funcţie de PIB-ul pe cap de locuitor (de 7.500 de euro în 2014) şi nici măcar pe agri­cul­tură nu ne mai putem baza, cel puţin nu în prezent. În ur­mă cu doi ani România era cel mai mare producător de floa­rea-soa­relui din Uniunea Europeană, iar acum volu­mul de floarea-soarelui produs ne duce pe locul trei, în mare parte şi din cauza vremii nefavorabile.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • În timp ce la noi se surpă, alţii îşi fac autostrăzile să cânte – VIDEO

    Unul dintre mijloacele de a atrage atenţia unui şofer pe şosea este zgomotul pe care îl fac roţile maşinii atunci când trec peste denivelările speciale din preajma trecerilor de pietoni sau din apropierea locurilor periculoase.

    Pentru a determina şoferii să circule cu viteza legală, americanii au făcut denivelări care emit muzică, la trecerea roţilor maşinii peste ele. Nu este o tehnică tocmai nouă, unii o aplică din 2007; ideea este că au şi drumuri care se pretează la aşa ceva, adică executate impecabil.

  • Drumurile din România făcute de mântuială. Şoferi sunt în pericol chiar daca ele abia ce au fost terminate şi sunt încă în garanţie

    Viaductul de un kilometru de la Aciliu, parte din autostrada  Sebeş-Sibiu, a intrat în reparaţii la mai puţin de un an de la inaugurare. Nu este vorba de o simplă întâmplare. În România, există nenumărate cazuri în care drumuri noi sunt închise ori intră într-un regim de trafic restricţionat când sunt încă în perioada de garanţie, potrivit TirMagazin

    Trebuie spus că autostrăzile au termene de garanţie care variază între 2 şi 4 ani, potrivit contractelor existente la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.

    Sursa citată a realizat clasamentul celor mai de mântuială lucrări din infrastructura rutieră a României. 

    1. Autostada Sebeş-Sibiu, unde  lucrările de consolidare au început la 9 luni de la inaugurare. Lucrările sunt estimate să dureze 60 de zile, iar măsura a fost luată după ce, luni de zile, presa şi specialiştii au arătat că bucata de autostradă este un pericol pentru şoferi, având numeroase probleme de construcţie.

    2. Podul Calafat–Vidin, unde s-au făcut lucrări de consolidare după doar 15 luni de la inaugurare. La doar un an şi trei luni de la inaugurarea podului Calafat-Vidin, suprafaţa de asfalt de pe o parte a podului a trebuit să fie înlocuită în întregime

    3. Autostrada Arad-Timişoara, lucrări de reabilitare, cu un an înainte de finalizarea lucrărilor.  În stilul pompieristic foarte cunoscut, cei 32 de kilometri de autostradă au fost daţi în folosinţă în luna decembrie a anului 2011. Din lipsă de parapeţi, spaţii parcare, garduri etc, autostrada nu a putut fi recepţionată decât în luna august 2013.

    Citiţi mai multe pe www.tirmagazin.ro

  • Ambasadorul SUA: Dacă nu ar fi existat corupţie în România, s-ar fi construit mai repede autostrăzi

    “Trebuie să felicit România pentru lupta împotriva corupţiei, pentru că această corupţie este furt din resursele publice care sunt disponibile României. Dacă acea corupţie nu ar fi apărut, acele resurse poate că ar fi mers în direcţia construirii mai rapide de autostrăzi. (…) Am văzut statisticile potrivit cărora numărul de kilometri de autostradă este în continuare foarte mic, comparativ cu alte ţări ale UE, inclusiv vecinii României”, a declarat ambasadorul, în timpul unui tur ghidat prin centrul Capitalei.

    De asemenea, ambasadorul a spus că România primeşte asistenţă financiară din partea Uniunii Europene şi că este necesară dezvoltarea capacităţii administrative pentru folosirea resurselor care sunt puse la dispoziţia României.

    “România este în mare parte, în continuare, în dezvoltare, se recuperează după dictatura sub care a trăit pentru o perioadă de timp atât de mare, după al Doilea Război Mondial. Au trecut doar 25-26 de ani de la Revoluţie. România primeşte asistenţă din partea Uniunii Europene, fonduri structurale care vor permite în timp să îşi îmbunătăţească infrastructura. Ca să folosească aceste fonduri, trebuie să dezvolte capacitatea administrativă, serviciul public cu aptitudini şi talentat, capabil să folosească în cea mai bună şi eficientă manieră resursele care sunt disponibile României”, a mai spus diplomatul.

    Întrebat dacă a mers şi în afara Bucureştiului, Klemm a spus: “Nu, dar voi merge foarte curând. Luna viitoare merg cu maşina la Craiova, la Timişoara, înapoi la Sibiu şi Braşov. Astfel voi avea ocazia să vizitez o parte mai mare din România, să experimentez pe cont propriu infrastructura rutieră”.

    Hans Klemm a avut, joi, şi o întâlnire cu conducerea CSM, respectiv cu preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului, Marius Badea Tudose şi Bogdan Gabor, în cadrul căreia a reafirmat sprijinul SUA în identificarea şi dezvoltarea unor mecanisme de susţinere a independenţei justiţiei, luptei împotriva corupţiei şi a statului de drept în România.

    “În cadrul vizitei, prilejuită de numirea Excelenţei Sale, domnul Hans Klemm, în calitate de ambasador al Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, acesta a reafirmat sprijinul Statelor Unite ale Americii în identificarea şi dezvoltarea unor mecanisme eficiente de colaborare care să susţină independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi statul de drept în România”, se arată într-un comunicat de presă, transmis agenţiei MEDIAFAX, de CSM.

    Conform sursei citate, conducerea Consiliului a făcut o prezentare generală a rolului, structurii şi atribuţiilor instituţiei, accentuând priorităţile stabilite pentru această perioadă: garantarea independenţei sistemului judiciar şi responsabilizarea acestuia, evaluarea impactului intrării în vigoare a noilor coduri civile şi penale, formarea profesională a magistraţilor, luarea măsurilor pentru buna funcţionare a instanţelor şi parchetelor, formularea propunerilor de modificări legislative cu privire la legile justiţiei şi demersuri privind recuperarea bunurilor provenite din infracţiuni.

    “Conducerea Consiliului a apreciat preocuparea şi sprijinul constant al misiunii diplomatice la Bucureşti în susţinerea acţiunilor de reformare a sistemului judiciar din România, fiind subliniată în mod deosebit colaborarea instituţională, inclusiv prin programe de formare şi schimb de experienţă dedicate judecătorilor şi procurorilor români. De asemenea, în cadrul discuţiilor, s-a evidenţiat buna colaborare dintre instituţiile reprezentative ale sistemului judiciar din România, dar şi dintre Consiliu şi celelalte puteri ale statului, în scopul continuăriinreformelor legislative din România, cu precădere cele vizând continuarea luptei împotriva corupţiei”, au precizat reprezentanţii CSM.