După un an la conducerea guvernului în care popularitatea s-a prăbuşit, premierul spaniol Mariano Rajoy pregăteşte un pachet modest de măsuri de stimulare a economiei precum scutiri de taxe pentru tinerii antreprenori, deşi el a promis că va respecta ţintele de reduceri bugetare. Dar promisunea vine în condiţiile în care Comisia Europeană a indicat că ar putea permite tocmai relaxarea acestor ţinte, scrie Bloomberg.Rajoy îşi va anunţa măsurile pe 20 februarie, când va ţine primul său discurs despre starea naţiunii în încercarea de a recâştiga încrederea populaţiei după reducerile severe de cheltuieli împlementate de guvern pentru micşorarea datoriilor şi a deficitului bugetar. Austeritatea a aruncat economia într-o recesiune severă. Tot în februarie oficialii Uniunii Europene vor hotărî care este cel mai bun ritm de consolidare bugetară pentru Spania după ce vor analiza progresul făcut de guvern în atingerea ţintelor de austeritate. “Dacă se descoperă o deteriorare serioasă a economiei, putem propune extinderea drumului de ajustare. Am făcut la fel şi anul trecut”, a declarat Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri economice şi monetare.
Tag: austeritate
-
Letonia a ajuns din cel mai mare dezastru economia cu cea mai mare creştere din UE. Costul: triplarea şomajului şi exodul tinerilor
Însă preţul plătit de Letonia este enorm: rata şomajului aproape s-a triplat de la intrarea econo miei în criză, iar din 2008 ţara şi-a pierdut mai mult de 5% din populaţie din cauza emigrării. Majorita tea celor care au plecat sunt tineri.Economia letonă a scăzut cu aproape o cincime în perioada 2008-2009, în contextul crizei mondiale şi al în gheţării aproape totale a lichidităţii. Plonjonul a venit după o perioadă în care economia s-a supraîncălzit, cu creditarea şi activitatea din construcţii peste nivelul care ar fi putut fi susţinut pe termen lung. Soluţia aleasă de guvernanţi pentru ieşirea din criză a fost austeritatea strictă, adică devalorizarea internă, prin care guvernul reduce cheltuielile şi pune presiuni descendente pe preţuri şi salarii pentru refacerea competitivităţii economice, scriu ana liştii portalului de analiză economică şi financiară seekingalpha.com. O alterna tivă ar fi fost devalorizarea monedei. Dar economia a crescut cu 5,5% în 2011, iar anul trecut a avansat probabil cu 5,3%, cel mai rapid ritm din Europa. Deficitul bugetar a ajuns la 1,5% din PIB, nivel râvnit de multe dintre statele UE şi chiar din zona euro.
-
Parlamentarii trebuie să se înveţe cu „austeritatea“: banii pentru cazare scad de la 1.650 euro la 900 de euro pe lună
Creşterea cu peste 20% a numărului de parlamentari ai actualei legislaturi, comparativ cu legislatura 2008-2012 îi obligă pe cei 588 deputaţi şi senatori să se mulţumească cu mai puţini bani, în condiţiile în care guvernul a anunţat că nu va majora sumele alocate Parlamentului. Astfel că, dacă unui parlamentar îi erau alocaţi în trecut 7.500 de lei (1.650 euro) pentru cazare acesta va trebui să se mulţumească acum cu 4.000 de lei (900 de euro), iar aceşti bani vor fi obţinuţi în baza unei declaraţii că nu deţine o locuinţă în Bucureşti sau în Ilfov. Fiecare parlamentar din provincie va putea opta dacă cu aceşti bani va sta la hotel sau îşi va închiria un apartament. Plenul reunit al celor două camere va decide luni dacă va modifica statutul deputaţilor şi senatorilor astfel încât să poată fi adoptate aceste economii, pentru că statutul fixează beneficiile parlamentarilor. Soluţia la care se va ajunge nu este ştiută, dar preşedintele Comisiei de buget a Camerei, liberalul Dan Radu Ruşanu, a dat asigurări că măsura a fost agreată de şefii grupurilor parlamentare.
-
Banca centrală a Poloniei anunţă sfârşitul austerităţii şi se laudă cu o încetinire „perfectă“când economiile altora se prăbuşesc. Ce conţine reţeta succesului polonez?
Polonia şi-a redus deficitul bugetar cu mai mult de patru puncte procentuale în doi ani, iar una din urmări este că avansul economic a încetinit dramatic, la doar 1,4% în cel de-al treilea trimestru al anului trecut, în condiţiile în care cererea internă scade în tandem cu criza din zona euro, cea mai mare piaţă pentru exporturile poloneze, scrie Financial Times. “Dar ritmul consolidării bugetare încetineşte, ceea ce va aduce economiei aer de respirat. Nu încurajăm ministerul de finanţe să continue cu consolidarea fiscală excesivă”, a declarat pentru publicaţia britanică guvernatorul băncii centrale Marek Belka.
-
Lupta Americii cu austeritatea bugetară, faza I
Reducerea cheltuielilor aprobată în această săptămână de către Congresul SUA, cu un total estimat de aproape 160 mld. euro, este a doua componentă a ieşirii din criza aşa-numită a “piscului fiscal”, numit aşa fiindcă reprezintă plastic efectul expirării concomitente a mai multor facilităţi fiscale promovate de administraţiile Bush şi Obama. Prima componentă, în valoare de cca 620 mld. dolari, este cea referitoare la eliminarea unor deductibilităţi şi majorarea impozitelor pentru americanii cu venituri de peste 400.000 de dolari pe an şi familiile cu venituri de peste 450.000 de dolari pe an, ceea ce afectează cca 1% dintre americani – măsură combătută puternic de republicani şi susţinută de preşedintele Barack Obama.
Pentru moment, compromisul la care au ajuns cele două partide în privinţa evitării “piscului fiscal” s-a dovedit mulţumitor pentru pieţele financiare, care au crescut concertat, deşi majoritatea economiştilor americani tind să considere că efectul pachetului de austeritate menit să evite “piscul fiscal” va fi o reducere a creşterii economice cu cca 1,5%. Momentul din februarie al dezbaterii pe marginea tăierii cheltuielilor va aduce însă noi tensiuni, mai ales că este aproape coincident cu termenul când SUA îşi vor atinge iarăşi plafonul de îndatorare, ceea ce va atrage alte certuri politice pe tema unei noi majorări a plafonului.
-
ANALIZĂ: Afectaţi de şomaj şi austeritate, milioane de europeni au căzut pradă sărăciei în 2012
“Gaura neagră este din ce în ce mai mare”, îşi exprimă îngrijorarea Mercedes Gonzalez, o femeie în vârstă de 52 de ani din Spania, care, cu mai puţin de 800 de euro pe lună, se zbate pentru a asigura viaţa de zi cu zi a unei familii afectate de şomaj din Fuenlabrada, la periferia Madridului. În iulie, ea şi soţul ei primeau un ajutor guvernamental de 426 de euro, dar care în prezent a fost redus la 360 de euro. “În acest timp, (preţurile) alimentelor şi facturilor au crescut prin majorarea TVA-ului” din septembrie, povesteşte ea. “Lucrurile merg din rău în mai rău, suntem asfixiaţi”, afirmă ea, pe un ton pesimist.
-
Perspectivele economice ale Americii sunt mai luminoase anul viitor, dar sunt umbrite de norii austerităţii
Revenirea timidă a pieţei imobiliare, marjele record de profit ale companiilor mari, o piaţă a creditelor mai favorabilă pentru afacerile mici şi consumul care se anunţă exploziv după o perioadă în care populaţia a strâns cureaua ar putea fi factorii care vor impulsiona creşterea economică şi încuraja angajările într-o ţară în care rata şomajului de 7,7% este considerată a fi o catastrofă, scrie The New York Times.
-
GRAFICUL SĂPTĂMÂNII: De ce nu poate creşte mai mult economia europeană
Fără ele este însă de neconceput o redresare economică reală, întrucât statele nu pot suplini golul cu bani publici, din moment ce se confruntă cu presiunea datoriilor şi a reducerii deficitelor, notează economiştii de la McKinsey Global Institute. Soluţia văzută de McKinsey ar fi stimularea investiţiilor private prin dereglementarea unor sectoare ca energia şi transporturile, ţinând cont că bani privaţi există – companiile europene listate dispuneau în 2011 de rezerve de numerar de nu mai puţin de 750 mld. euro.
-
Austeritatea începe să dea roade în Grecia: exporturile au depăşit importurile pentru prima dată în 12 ani. Dar preţul este enorm
Din 2000 şi până în perioada iulie-septembrie a acestui an, importurile Greciei au fost mereu mai mari decât exporturile. Dar în al treilea trimestru exporturile de bunuri şi servicii greceşti au depăşit importurile cu 2,2 miliarde euro, potrivit datelor Institutului de Statistică din Grecia (ELSTAT). Valoarea exporturilor din trimestrul trei a fost de 13,6 miliarde euro (în preţurile din 2005), iar importurile au totalizat doar 11,4 miliarde euro. Datele ELSTAT arată că din 2000 până în prezent trimestrul trei a fost cel mai bun din punctul de vedere al balanţei de cont curent, care până anul acesta nu a mai fost excedentar.