Colecţionarii închipuiţi au şi ei parte de serviciile unor persoane specializate în alcătuirea de colecţii, că doar trebuie să dea bine în filmele şi serialele în care apar, scrie New York Times. Asemenea specialişti au rolul de a selecta opere de artă care să se potrivească cu personajele şi atmosfera dintr-un film sau serial, încercând să înţeleagă cum doresc aceste personaje să se prezinte lumii, precum şi obţinerea permisiunii de utilizare a unei lucrări sau alteia de la reprezentanţii artiştilor, acolo unde este cazul. Ei mai trebuie şi să se asigure că lucrările care apar în colecţiile din film nu sunt prea scumpe pentru posibilităţile financiare ale personajelor sau că nu sunt mai noi de anul în care se petrece acţiunea.
Tag: asigurare
-
Câteva idei care vor răsări după această criză
Cele mai multe idei vor fi catalogate ca fiind socialiste, pentru că vor implica o mult mai mare intervenţie a statului în economiile capitaliste, în sectorul privat, care are limitele lui.
Fără stat, niciun capitalist nu poate rezista unei crize majore şi mai ales urmărilor pe care le aduce.
Sutele de milioane de şomeri care vor rezulta pe termen scurt din această criză – 40 de milioane în SUA, 60 de milioane în Europa, de exemplu vor avea un cuvânt greu de spus în privinţa viitorului, în privinţa modului de reconfigurare a lumii, a economiilor, a priorităţilor naţionale şi individuale.
Naţionaliştii vor câştiga teren, pe ideea că trebuie să ne apărăm ţara din punct de vedere economic şi politic în faţa unor crize mondiale, unde deciziile se iau în altă parte. Chiar şi în ţările occidentale se discută tot mai mult despre problema naţională şi mai puţin despre problemele globale.
Vechile sisteme, administrate de instituţii mondiale, vor fi contestate, mai ales când se va pune problema unor restructurări, unor noi reforme care încep şi nu ştii când se sfârşesc.
Establishmentul, adică liderii politici, economici, va fi zguduit, mai ales dacă economiile nu-şi vor reveni rapid.
1. La nivel mondial, se vorbeşte despre introducerea unui venit minim garantat pentru fiecare locuitor al unei ţări, pentru a asigura o plasă de siguranţă în cazul în care apar crize economice majore. În această criză a COVID-19, deşi este sanitară, impactul cel mai mare va fi la nivel economic şi de aceea se discută această soluţie, pentru a asigura un venit minim în cazul apariţiei unor crize, indiferent de natura lor.
Nu toată lumea agreează această idee, dar cei aflaţi la putere ar putea să fie nevoiţi să apeleze la această soluţie, mai ales dacă vor reveni crizele.
2. La nivelul economiilor puternice, Uniunea Europeană şi chiar SUA, se va repune în discuţie introducerea salariului minim pentru angajaţi, pentru a da satisfacţii şi a asigura liniştea pe piaţa muncii.
În SUA, Jeff Bezos, cel care a creat Amazon şi a ajuns cel mai bogat om din lume, pledează pentru introducerea şi creşterea salariului minim în SUA, peste nivelul actual. La nivelul companiei pe care o conduce, a introdus un salariu minim care este peste salariul federal, iar Jeff Bezos pledează ca şi statele americane fie să introducă, fie să majoreze salariul minim. Dacă şi cel mai bogat capitalist discută acest lucru, înseamnă că este o problemă care trebuie rezolvată cândva, şi cât mai repede.
La nivelul Uniunii Europene, se va relua discuţia introducerii unui salariu minim, o variantă pe care nu toate statele o agreează, dar probabil se va ajunge la un consens, pentru că presiunea de pe piaţa muncii va cere acest lucru.
În România, salariul minim ar trebui să crească de la 1.286 de lei spre 2.000 de lei net, dacă s-ar introduce un nivel european.
3. Criza a scos la iveală faptul că sistemul privat, acest capitalism privat are limite şi nu poate sta în picioare când vin crize majore.
Mari companii, cum ar fi Lufthansa, au implorat intervenţia statului pentru a nu intra în insolvenţă, întrucât grupul nu are suficiente resurse pentru a supravieţui.
În astfel de crize, sistemul bancar, care este în mare majoritate privat, nu a fost dispus să intervină cu linii de finanţare fără să aibă susţinerea şi garanţia unui stat.
În Franţa, Renault discută o linie de finanţare de 5 miliarde de euro cu statul, pentru a nu avea probleme de lichidităţi.
De asemenea, Airbus, mândria Uniunii Europene în războiul cu americanii de la Boeing, sunt în aceeaşi situaţie, de a avea nevoie de linii de finanţare de miliarde de euro de la stat, întrucât nu pot accesa pieţele financiare private.
Niciun stat puternic nu-şi poate permite să lase companiile naţionale, care sunt private, să intre în faliment.
Capitalismul privat este bun până vine criza. Când vine criza, pierderile se naţionalizează, iar profiturile se privatizează.
4. Situaţia sistemului medical, ca infrastructură, va câştiga teren în opinia publică, iar guvernele vor fi nevoite să investească mult mai mulţi bani pentru a da confort populaţiei când apar astfel de crize.
În România sistemul medical privat are limitele lui, iar acest lucru s-a văzut.
5. Sistemul de educaţie se va digitaliza tot mai mult, mai repede sau mai târziu, iar profesorii şi programele şcolare va trebui să se reformeze şi să se adapteze tehnologiilor prezente.
6. Globalizarea, care a fost trendul în ultimii 30 de ani, va intra într-un trend de deglobalizare, mai ales că opinia publică se va adapta sloganurilor şi lozincilor de genul „Trebuie să ne apărăm ţara, pentru că în criză nu ne ajută nimeni!”.
Deglobalizarea va fi economică şi politică, iar cei care vor ridica steagul naţionalismului vor câştiga teren. Nu va mai conta dacă în spatele acestei lozinci se va afla ceva real.
La nivelul marilor puteri, SUA şi Uniunea Europeană, se pune deja problema delocalizării capacităţilor de producţie, din China cel puţin, pentru a da satisfacţie locuitorilor că ţara de la care a pornit virusul SARS-CoV-2 este pedepsită.
Dar această deglobalizare va pune statele şi guvernele în situaţia de a vedea dacă pot produce local tot ce au nevoie, dacă au oameni şi know-how.
Globalizarea a şters multe cunoştinţe şi statele au pierdut ramuri întregi din economie, pe care acum nu pot să le reconstruiască chiar atât de uşor.
Toate aceste idei şi teme care vor câştiga adepţi şi teren în următorul deceniu trebuie finanţate, au un cost foarte mare, pe care cineva trebuie să-l plătească.
Acest cost va fi plătit de state, bănci centrale, prin printarea de bani în prima fază, apoi vor urma taxarea bogaţilor, fie că sunt companii, fie că vor fi persoane fizice, iar apoi vor veni inflaţia, deprecierea monedelor naţionale şi schimbări de regim la nivel politic. -
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a doua declaraţie după izbucnirea crizei: Obiectivul BNR este să asigure lichidităţile pentru finanţarea cheltuielilor statului şi a economiei reale, stabilitatea relativă a cursului valutar şi reducerea dobânzilor la lei. Pentru prima dată, guvernatorul dezvăluie câţi bani a injectat în economie
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a ieşit luni, 18 mai, ora 17.00, cu a doua declaraţie oficială de la izbucnirea crizei, dezvăluind cifrele pe care BNR le-a injectat în economie pentru a asigura indirect finanţarea bugetului, scăderea dobânzilor la lei şi stabilitatea cursului.
„ BNR a sporit considerabil volumul operaţiunilor repo efectuate pe baze bilaterale (al căror stoc mediu zilnic a ajuns în perioada 1 aprilie-15 mai 2020 la aproximativ 13 miliarde lei) şi a iniţiat, continuând apoi, cumpărarea de titluri de stat de pe piaţa secundară (stocul lor însumând la mijlocul lunii mai 3,1 miliarde lei). Amploarea acestor infuzii de lichiditate este reliefată şi de faptul că în luna februarie a.c. BNR a efectuat operaţiuni de absorbţie de lichiditate, media zilnică fiind de cca 3 miliarde de lei”, a spus Isărescu în declaraţie.
Datorită injecţiilor de lichiditate, ministerul Finanţelor a putut să se împrumute în perioada 1 aprilie-15 mai cu 11 miliarde lei.
Mai jos aveţi declaraţia oficială a guvernatorului BNR:
„ După depăşirea, la finele lunii martie 2020, a vârfului tensiunilor generate de criza COVID-19 pe piaţa financiară internă, obiectivul imediat al BNR a fost păstrarea stabilităţii recâştigate şi asigurarea lichidităţii necesare finanţării în bune condiţii a sectorului public, firmelor şi populaţiei. În acest scop, BNR a sporit considerabil volumul operaţiunilor repo efectuate pe baze bilaterale (al căror stoc mediu zilnic a ajuns în perioada 1 aprilie-15 mai 2020 la aproximativ 13 miliarde lei) şi a iniţiat, continuând apoi, cumpărarea de titluri de stat de pe piaţa secundară (stocul lor însumând la mijlocul lunii mai 3,1 miliarde lei). Amploarea acestor infuzii de lichiditate este reliefată şi de faptul că în luna februarie a.c. BNR a efectuat operaţiuni de absorbţie de lichiditate, media zilnică fiind de cca 3 miliarde de lei. După ajustarea descendentă consemnată ca reacţie la reducerea de la 2,50 la sută la 2,00 la sută a ratei dobânzii de politică monetară, cotaţia ROBOR3M a coborât de la 3,24 la sută (20 martie a.c.) la 2,61 la sută (23 martie a.c.), iar apoi la 2,44 la sută (15 mai a.c.). În acelaşi timp, cursul de schimb leu/euro şi-a atenuat fluctuaţiile, oscilând într-un interval restrâns (de 0,4 la sută), cu implicaţii favorabile asupra serviciului datoriei în valută şi a costului importurilor, precum şi asupra aşteptărilor privind evoluţiile macroeconomice.
Pe acest fond, în perioada 1 aprilie-15 mai, Ministerul Finanţelor Publice a lansat cu succes pe piaţa primară internă a titlurilor de stat un număr de 14 emisiuni, în valoare totală de circa 11 mld. lei, majoritatea fiind consistent suprasubscrise, mai cu seamă cele din prima parte a lunii mai. Cotaţiile de referinţă de pe piaţa secundară a titlurilor de stat şi-au accentuat mişcarea descendentă de la debutul lunii aprilie până în prezent. Astfel, în cazul maturităţilor de până la 1 an, acestea au revenit recent în preajma valorilor prevalente anterior izbucnirii turbulenţelor pe piaţa financiară internaţională. Cele aferente maturităţii de 10 ani au rămas cu doar 0,5 puncte procentuale deasupra nivelurilor înregistrate în prima decadă a lunii martie, iar în raport cu luna decembrie 2019, aceste cotaţii au scăzut cu 0,15 puncte procentuale. Pe segmentul primar al pieţei titlurilor de stat avansul randamentelor medii acceptate la cele mai recente licitaţii faţă de perioada imediat premergătoare declanşării tensiunilor financiare s-a redus la circa 0,5 puncte procentuale în cazul titlurilor cu maturitate reziduală de aproximativ 11 ani (randament de 4,77 la sută) şi la 0,25 puncte procentuale în cazul celor pe 5 ani (3,82 la sută).
Pentru perioada următoare, obiectivul imediat al Băncii Naţionale a României rămâne asigurarea lichidităţii necesare finanţării cheltuielilor statului şi economiei reale în condiţii de stabilitate relativă a cursului de schimb al leului şi de reducere graduală şi sustenabilă a ratelor de dobândă. Vom urmări evoluţia situaţiei sanitare şi a măsurilor întreprinse de autorităţi în scopul adoptării deciziilor adecvate. Raportul asupra inflaţiei corespunzător trimestrului I al anului curent va fi dat publicităţii la sfârşitul acestei luni”.
-
Un business la cald şi la rece: cum poţi să ajungi la venituri de peste 1,1 milioane de euro cu o firmă de sisteme de ventilaţie
Originar din Republica Moldova, Dorin Şalamac a venit în România în urmă cu mai bine de două decenii. După absolvirea Facultăţii de Transporturi din cadrul Universităţii Politehnică din Capitală, s-a angajat în cadrul grupului Renault ca inginer de testare şi dezvoltare soft, unde a rămas timp de 5 ani. Înainte de a porni filiala locală a companiei cehe Atrea, antreprenorul a mai avut o serie de contacte cu sistemele de încălzire electrice prin pardoseală. Astfel, la o analiză a soluţiilor şi trendurilor pieţei de termice, a ajuns să studieze sisteme de ventilare cu recuperare de căldură de pe site-uri din alte ţări europene.
„Acum 7 ani România era o piaţă foarte mică şi se vedea în mod clar potenţialul acestor sisteme, ţinând cont că trendurile în construcţii erau spre sistem regenerativ, eficiente din punct de vedere energetic”, îşi aminteşte el. Primul contact cu Atrea l-a avut la începutul lui 2013, odată cu vizita lui Ondrej Kolman, directorul de export din Cehia, la Bucureşti, unde avea o întâlnire cu o societate mare din domeniul instalaţiilor. „Norocul a fost să fie deja aici, în Bucureşti, când i-am contactat eu. Următorul pas a fost stabilirea unei întâlniri. Colegii din Cehia au continuat disucuţiile atât cu mine cât şi cu societatea de instalaţii respectivă, însă în cele din urmă au decis să dezvoltăm împreună acest business, aşa că m-am apucat de treabă. Pe timp de zi îmi făceam treaba la Renault, iar seara şi în weekend lucram la bussinesul propriu”, îşi aminteşte antreprenorul.
În 2019, Atrea România a înregistrat o cifră de afaceri de 1,1 milioane de euro, iar aşteptările iniţiale pentru anul acesta vizau o creştere de până la 1,5 milioane, în baza proiectelor discutate. „În contextul crizei COVID este însă greu de spus dacă vom reuşi să menţinem aceste ţinte. Aş putea spune că deocamdată, la nivel de cifră de afaceri nu suntem foarte afectaţi, fiindcă în mare parte ne bazăm pe proiectele vechi, aflate deja în derulare, însă mă aştept la o scădere în următoarele 6-7 luni. Cred că la nivel de contracte ne putem aştepta la o anulare sau scădere de 30-40% din cauza pandemiei”, spune Dorin Şalamac. După o lună şi jumătate de când s-a declarat stare de urgenţă, adaugă el, domeniul rezidenţial s-a restrâns destul de mult. „Oamenii preferă să ţină banii la ciorap şi să vadă cum evoluează situaţia. De asemenea, se vede o scădere a cererilor pentru proiecte noi. Marile firme de construcţii se gândesc bine dacă e cazul acum să deschidă un şantier nou sau să aştepte până vom avea o direcţie clară în ceea ce priveşte normalizarea situaţiei.”
Businessul s-a conturat în piaţa locală două etape. Prima s-a întins pe durata a trei ani, între 2013 şi 2016, antreprenorul pornind la drum cu o investiţie iniţială de aproximativ 2.000 euro, „din ceva economii”, bani necesari pentru realizarea siteului şi promovare pe Google. „Anul 2013 a fost unul de sacrificiu, în care s-a lucrat la site, la pregătirea cataloagelor de produs, în special cele tehnice. Din 2015 au început primele vânzări, iar în 2016 am ajuns la o cifră de afaceri de aproximativ 250.000 de euro”, povesteşte Şalamac. Pentru a ajunge până aici, i-au fost alături soţia sa şi un inginer de proiectare pe HVAC. Etapa a doua a venit odată cu decizia de a-şi uni forţele cu colegii din Cehia pentru a înfiinţa societatea Atrea România, cu capital mixt româno-ceh. În acel moment s-a mărit echipa, au fost făcute angajări atât pe zona comercială cât şi pe cea tehnică şi s-a ajuns la o echipă formată din şapte persoane, cu două birouri: unul în Bucureşti şi altul în Cluj. „Au fost făcute investiţii în spaţii de birouri, maşini, personal, dar fiind deja într-o piaţă în care aveam un istoric oarecum lucrurile au curs firesc. Practic a fost nevoie de o injecţie de capital de aproape 30.000 de euro, după care s-a intrat într-un flux normal de venituri.”
De-a lungul anilor de activitate, Şalamac spune că provocarea cea mai mare a fost, de departe, aceea de a crea şi de a creşte o echipă de oameni competenţi şi responsabili. În prezent, echipa numără 12 specialişti, inclusiv personalul tehnic. Businessul activează pe trei segmente: rezidenţial (case, blocuri de apartamente), comercial (clădiri de birouri, restaurante, şcoli, grădiniţe şi orice altă clădire publică sau privată unde aerul este viciat de oameni) şi ventilaţii pentru bucătării profesionale. Clienţii companiei sunt în mare parte (70%) firme de instalaţii şi proiectare HVAC, iar restul de 30% provin din zona rezidenţială şi HoReCa. „Pe comercial targetăm oameni tehnici, specialişti în domeniul instalaţiilor. Pe rezidenţial sunt clienţii casnici. Aici am observat că cei care îşi montează astfel de sisteme sunt în general oameni cu un nivel de educaţie crescut, cei care se documentează mult şi care înţeleg beneficiile unui astfel de sistem”, explică Dorin Şalamac. Printre firmele de construcţii şi instalaţii cu care compania colaborează se numără: Strabag, Aplind, TIAB, LSG, Ergocon, iar din rândul beneficarilor Şalamac menţionează: Therme Bucureşti, Grupul Ana Hotels prin clădirea de birouri Ana Tower, Amber Residence, Lidl, spitalul Câmpulung, Hotelul Atlas Timişoara, Aeroportul Suceava, Stadionul Arcul de Triumf sau bucătăria Fru Fru.
Portofoliul Atrea este alcătuit din circa 150-170 de produse importate din Cehia, dintre care 20-25% sunt orientate către domeniul casnic, 15-20% către HoReCa şi restul către domeniul comercial. Pe zona casnică, preţurile produselor variază între 1.000 şi 3.000 euro, pe sectorul echipamentelor adresate zonei comerciale preţurile pleacă de la 4.000- 5.000 euro şi pot ajunge şi la 30.000 euro în cazul centralelor de tratare a aerului, iar pe zona de HoReCa preţurile pornesc de la 8.000 de euro şi ajung la ordinul zecilor de mii, fiind soluţii complexe: hote, centrale de tratare şi sisteme de filtrare şi curăţare aer prin lămpi UV-C. Anual, compania încheie, în medie, între 130 şi 150 de contracte, perioada cea mai aglomerată fiind a două jumătate a anului. Pentru anul acesta, compania are în plan lansarea unei noi linii de aparate care vor putea funcţiona ca sursă unică de ventilaţie la cald şi rece.
Pe măsură ce piaţa se va maturiza, nu doar în România, dar şi în ţările din jur, Şalamac crede că se vor putea gândi în mod serios la deschiderea unei linii de producţie şi/sau furnizare de subansambluri pentru unităţile Atrea. „Următorul pas firesc este să ne extindem echipa pentru a putea acoperi cât mai bine ţară. Cred că putem ajunge în 2-3 ani la operaţiuni de 3-3,5 milioane de euro cu o echipă de 30 de specialişti, inclusiv personalul tehnic.”
-
Ecosistemul start-up-urilor, faţă în faţă cu criza
De la mijlocul lunii martie, adaptarea a devenit cuvântul de ordine în mediul antreprenorial românesc, întrucât businessurile se confruntă cu măsurile de carantină şi distanţare socială. Start-up-urile şi afacerile la început de drum sunt printre cele mai afectate, în contextul în care au mai puţine de arătat investitorilor şi clienţilor dacă nu au deja un produs, însă pentru celelalte, această criză s-ar putea dovedi furtuna perfectă pentru a veni cu un produs sau serviciu disruptive.
„Mulţi s-au adaptat, au reuşit să se adapteze. Ne uităm încontinuu atât în baza noastră de clienţi, cât şi la ceea ce învăţăm de la companiile care nu sunt clienţii noştri şi încercăm să înţelegem cum îşi continuă activitatea. Mulţi au schimbat total modelul de afaceri. Unii fac acelaşi lucru ca şi până acum însă servesc de la distanţă clienţii. Alţii şi-au adaptat modelul de afaceri folosind resursele disponibile pentru a avea activitate”, a spus Ovidiu Ghiman, director executiv comercial business segment la Telekom România, într-o intervenţie în cadrul videoconferinţei ZF IT Generation.
Din perspectiva finanţatorilor din ecosistemul românesc de startup-uri, această criză este cea mai mare din acest secol, fiind precedată în istoria recentă doar de Marea Depresie din anii `30 ai secolului trecut. La acel moment, industria fondurilor de investiţii de tip venture capital nu exista, ceea ce înseamnă că acesta este primul test major prin care trec jucătorii din piaţă. „Criză aşa cum este aceasta noi nu am mai văzut, este una mult mai violentă şi va fi mai adâncă şi mai lungă decât cea din 2007-2009. O criză similară a fost Marea Depresie, dar atunci nu exista industria de venture capital, pentru că aceasta s-a născut acum 60 de ani, deci noi ca industrie nu ştim cum este o astfel de criză, sunt teritorii necunoscute”, a explicat Dan Mihăescu, fondator şi managing director al GapMinder, unul dintre cele mai mari fonduri de acest tip din România, cu un portofoliu total de 45 milioane dolari.
În baza calculelor de până acum, fondurile din România estimează că efectele măsurilor de carantină şi distanţare socială vor mai dura câteva luni, iar revenirea completă ar putea dura chiar şi trei ani. „Ştim că situaţia actuală nu este ceva simplu şi scurt. Va dura mult. E ceva ce va influenţa foarte mult ce se întâmplă la nivel macroeconomic, inclusiv ecosistemul de start-up-uri. Estimăm că va mai fi o perioadă de distanţare de 6 luni, poate, după care credem că va începe o perioadă de relansare cam de un trimestru. Şi apoi revenirea poate merge cel puţin patru trimestre, iar acesta este un scenariu mediu. Am citit studii care arată chiar şi o prelungire a crizei undeva până în T3 2023 în Europa. Normal că va influenţa ecosistemul de start-up-uri. E liniştea dinaintea furtunii. Cred că este o perioadă foarte bună pentru ajustări, oportunităţi de a ne evalua şi de a fi puţin mai umili”, a spus Mihăescu.
Cu toate acestea, ecosistemul de start-up-uri este conectat la zona hi-tech şi la transformarea digitală, ceea ce ar putea ajuta la decuplarea parţială faţă de condiţiile macroeconomice generale. Şeful GapMinder a subliniat că în ultimii 10 ani activitatea fondurilor de tip venture capital şi a start-up-urilor în Europa a crescut de 7 ori, iar acest trend ar putea continua, chiar dacă la o altă intensitate pentru moment.Radiografia declinului
În urma unui studiu realizat în rândul propriilor clienţi şi parteneri din mediul antreprenorial, Telekom România a descoperit că peste 40% dintre start-up-uri reclamă deja o încetinire a ritmului de înrolare de clienţi noi, în timp ce 20% au început deja să piardă clienţi şi peste 25% au deja probleme cu finanţările pe care le au sau cu atragerea de noi finanţări.
„Problema cea mai mare este scăderea veniturilor, întrucât peste 35% dintre ele au deja o scădere a veniturilor. Mai mult, am observat că în T1 avem cu 35% mai puţine noi companii înfiinţate. Dacă sumarizez, principala nevoie a companiilor şi a start-up-urilor este legată de reducerea costurilor, începând cu cele neesenţiale. Principala provocare este mutarea activităţii în online, utilizarea instrumentelor de colaborare cât mai optim , cât mai eficient pentru a putea deservi clienţii mai departe”, a spus Ghiman. Pentru a se adapta, aproximativ 75% dintre start-up-uri şi-au continuat activitatea cu noi instrumente de lucru, în timp ce 30% dintre ele resimt deja un impact în activitatea lor, iar circa 25% dintre start-up-uri au fost nevoite să trimită o parte dintre angajaţi în şomaj tehnic.
Early Game Ventures, alt fond de venture capital important din România, atrage atenţia asupra declinului înregistrat la nivelul volumului de tranzacţii care se îndreaptă spre finanţatori.
„Indiferent de declaraţiile din presă, se vede în piaţă o încetinire a ritmului de tranzacţii, o frică a start-up-urilor de a veni spre investitori. S-a schimbat atitudinea. Foarte mulţi fondatori evită astfel de discuţii în momentele de incertitudine maximă pentru că nu au un răspuns la întrebările câţi bani ridici şi la cât evaluezi. Probabil folosesc acest timp să se gândească, dacă e momentul oportun să ridice o finanţare acum ori să amâne un an sau mai mult. Noi constatăm o reducere a numărului de start-up-uri care ne contactează în această perioadă”, a explicat Cristian Munteanu, managing partner Early Game Ventures.Ce nu caută marii investitori
Incertitudinea fără precedent care se aşterne în mai multe colţuri din economia globală îi determină pe marii investitori din ecosistemul de start-up-uri să ia o poziţie prudentă şi să nu investească în proiecte sensibile la crize. În acelaşi context, cele două fonduri de investiţii de tip venture capital vânează în continuare proiectele de tip big tech, care aduc o inovaţie tehnologică reală, poate chiar disruptivă. Mai mult, finanţatorii atrag atenţia asupra necesităţii unui plan solid, de la care start-up-ul nu ar trebui să se abată nici în perioade de criză, ci doar să-l adapteze. Unele dintre proiectele pe care le evită fondurile sunt cele care întorc tot proiectul în loc doar pentru a obţine profituri în mod oportunist. „Ce nu ne place să vedem sunt nişte pivotări premature. Nu ne place ca o companie să reacţioneze într-un mod panicat la o schimbare de context. Am investit mereu în companii cu un plan solid, care ştiu ce vor să facă. Indiferent ce criză apare, ele trebuie să continue pe drumul pe care îl au. Să ai o strategie înseamnă să ştii să spui nu – nu să spui da la fiecare microoportunitate laterală care apare pe drum. În venture capital există mereu o doză de oportunism. Dacă o să vină mâine un start-up care pare o investiţie solidă, o să o facem. Noi avem totuşi nişte teze de investiţii, căutăm activ start-up-uri în industrii care sunt de interes pentru noi”, a spus şeful Early Game Ventures.
Dan Mihăescu, şeful GapMinder, a adus în discuţie şi subiectul aşa-numitelor „fake tech”, referindu-se la companii care încearcă să se vândă drept companii de tehnologie, dar nu aduc de fapt inovaţie, ci doar au integrat tehnologia în activitatea lor. Cu toate acestea, unele dintre ele pot aduce valoare în economie, iar acelea ar trebui să îşi găsească finanţatorul potrivit în ecosistem. „Există şi fake tech, cum e WeWork, un business din imobiliare care s-a agăţat de zona de tech. Fundamentele nu se schimbă. Nu ne uităm la fake tech, nu ne uităm la magazine online care livrează hârtie igienică doar pentru că a crescut consumul, nu căutăm asta. Nu toate start-up-urile trebuie să caute bani de la noi. Noi suntem la 45 milioane de dolari. După care există fonduri mai mici, bune şi agile cu care lucrăm , după care există angel investors. Există oportunităţi pentru start-up-uri să vorbească şi cu astfel de investitori. E o mişcare forţată din offline în online, e clar că noi nu prioritizăm astfel de lucruri, dar ele pot fi bune pentru investitori care au alt model. Ar fi bine să îşi caute acolo finanţări. Existe organizaţii de angel investors foarte bune”, a explicat Mihăescu.
Aroganţa este unul dintre principalele aspecte la care trebuie să fie atenţi jucătorii din industrie pe măsură ce criza avansează, întrucât unii ar putea plăti pentru concluziile pripite chiar cu businessul. „Este important de spus că noi facem evaluările în funcţie de cum se comportă în business, dar evaluările se vor face în următoarele runde şi aici trebuie să fim foarte raţionali. „Businessurile cresc şi asta este o veste foarte bună, noi le ajutăm să trecem cu toţii prin această perioadă dificilă de cam 18-24 de luni. Pericolul cel mai mare acum este să fim aroganţi toţi cei din ecosistem, start-up-uri, angels, fonduri şi să credem că va fi simplu”, a adăugat Dan Mihăescu. -
Un produs căutat în vremuri de criză
În această perioadă sunt multe schimbări în legătură cu riscurile acoperite de poliţele de asigurare. Acestea nu numai că trebuie menţinute, dar trebuie revizuite pentru a reactualiza programul de asigurare cu noile riscuri, crede CEO-ul societăţii de brokeraj în asigurări Marsh România.
„Noi susţinem că în perioadă de criză asigurarea este şi mai necesară decât în condiţii normale. Din punct de vedere financiar, pentru companie poate reprezenta un cost, dar beneficiul poliţei este infinit mai mare în perioada de criză. Dacă companiile au un risc care nu este asigurat, problemele sunt destul de mari, pentru că se adaugă la alte probleme existente, iar capacitatea financiară devine mult mai redusă, băncile sunt reticente în perioada aceasta, mai ales cu businessurile care sunt în picaj, iar asigurarea este foarte importantă.”
Cristian Fugaciu, care se află în cadrul companiei de brokeraj în asigurări Marsh România de circa 23 de ani, din anul 1997, susţine că asigurările trebuie adaptate pentru a acoperi riscurile de COVID-19 şi trebuie neapărat protejat prin asigurare ce poate fi protejat prin asigurare, precum riscul de neplată, de faliment sau de insolvabilitate. „Există asigurarea care despăgubeşte în momentul în care un partener nu plăteşte factura, serviciile, produsele altui partener. Asigurarea ajută ca ciclul economic să continue. Dacă nu ar exista asigurarea, unul nu ar plăti, celălalt ar da faliment, sau cel care nu poate să plătească deja a dat faliment şi automat îi bagă şi pe alţii în situaţie de insolvenţă sau faliment. Toate aceste lucruri sunt ca piesele de domino”, a explicat CEO-ul Marsh.
Criza provocată de pandemia de COVID-19 a forţat toate companiile din toate industriile să se digitalizeze 100% în timp record pentru a putea face faţă restricţiilor impuse de autorităţi.
„S-au întâmplat lucruri la care piaţa nu se aştepta să se întâmple din punctul de vedere al digitalizării. În această perioadă este clară nevoia de flexibilitate pe piaţă. Lucrurile trebuie corelate cu contextul în permanenţă. Totul trebuie corelat cu profilurile de risc care sunt în continuă schimbare”, a adăugat Cristian Fugaciu.
El a spus în continuare că această criză a creat o dificultate interesantă, unde anumiţi asigurători nu fac faţă cererilor, ceea ce ar însemna că munca de acasă creează anumite dificultăţi şi din această cauză răspunsurile din partea asigurătorilor sosesc mai greu.
În ceea ce priveşte măsurile pe care majoritatea companiilor de asigurări le-au luat de la izbucnirea pandemiei se numără posibilitatea angajaţilor de a munci de acasă, actualizarea şi dezvoltarea sistemelor digitale pentru a putea oferi în continuare servicii clienţilor, dar şi amânarea plăţilor la anumite poliţe de asigurare.
„Sunt oarecum solicitaţi asigurătorii în perioada asta şi durează puţin mai mult să transmită ofertele, dar este bine că merge businessul. Iniţial au solicitat anumiţi clienţi amânări, iar asigurătorii au dat dovadă de flexibilitate şi au răspuns pozitiv. Acestea sunt amânări binevenite şi demonstrează că asigurătorii nu strâng cu uşa într-un moment dificil. Cu toate acestea, amânările nu sunt făcute la modul general, ci prin analize în funcţie de fiecare client”, a mai spus Cristian Fugaciu.
Starea de urgenţă a contribuit la adăugarea unui nou risc în poliţele de asigurare de sănătate, acela de COVID-19. Printre alte riscuri care s-au intensificat în această perioadă, dată fiind utilizarea intensă a serviciilor online, este securitatea cibernetică.
„Cyber-security este un risc care în ultimii ani a crescut foarte mult. În perioada asta în care mulţi s-au mutat spre digital, riscul este şi mai mare. Aici există consultanţă, dar şi un produs de cyber-insurance care acoperă acest risc în creştere. De trei ani încercăm să îl promovăm, dar deocamdată nu vedem un apetit mare din partea companiilor, iar noi punem acest lucru pe o lipsă de înţelegere a companiilor, dar şi pe lipsa mediatizării unor daune destul de mari care au avut loc din cauza diferitelor metode de atac cibernetic. Aşa cum ne asigurăm maşina, putem să ne asigurăm şi de evenimente cibernetice, iar impactul la companii poate fi fatal. Dacă sunt sistemele atacate şi nu funcţionează, pot fi probleme mari”, a mai spus CEO-ul Marsh.
El a mai adăugat că poliţa cyber nu este standardizată, iar pentru fiecare companie se realizează o analiză şi se creează o poliţă customizată.
Cu toate că pandemia de COVID-19 nu s-a încheiat pentru a putea realiza o comparaţie între criza din prezent şi cea din 2008, Cristian Fugaciu susţine că încă nu consideră că aceasta este cea mai dificilă perioadă a companiei pe care o reprezintă.
„Încă nu consider că este cea mai grea perioadă pe care o traversează Marsh, pentru că am trecut şi prin criza din 2008, care la noi s-a concretizat prin anul 2010, atunci s-au văzut rezultatele. Atunci a fost o perioadă mai dificilă pentru că efectele au fost destul de ample, iar companiile şi piaţa de asigurări nu erau destul de solide şi bine pregătite. Acum premisele sunt altele. Atunci era totul mult mai şubred, iar impactul a fost puternic. Eu vorbesc neştiind cum o să arate criza asta după ce se va încheia, ca să pot să fac o comparaţie, dar cel puţin din cum se vede până acum, din punctul de vedere al lichidităţii din piaţă şi al stării companiilor, acum
12 ani companiile din România erau mult mai puţine, mult mai mici, oamenii aveau mai puţini bani în bancă şi PIB-ul era mult mai mic.”
În prezent, piaţa asigurărilor a înregistrat la finalul anului 2019 un volum al primelor brute subscrise de aproape 11 mld. lei, în creştere cu 8% faţă de anul 2018. Volumul primelor intermediate de brokeri a depăşit pragul de 7 mld. lei, în creştere cu 13% la finalul anului 2019 comparativ cu anul precedent.
Pentru Marsh România, unul din liderii clasamentului de brokeraj de pe piaţa locală, anul 2019 a adus un volum al primelor intermediate de circa 503 mil. lei, în creştere cu 14% faţă de anul 2018.
„Anul 2019 a fost un an extraordinar pentru noi, nu la fel de bun cum se prefigura anul 2020, dar mai bun decât 2018. Ne-am consolidat, am reuşit să atragem colegi şi clienţi noi. Avem aproximativ 750 de clienţi companii din toate industriile, din toata România”, a subliniat Cristian Fugaciu. -
Ce măsuri propune Tarom pentru reluarea activităţii de transport aerian: reconfigurarea spaţilor destinate pasagerilor în aeroporturi, testarea temperaturii pasagerilor la îmbarcare şi teste rapide de COVID-19 la debarcare
Compania de stat Tarom, unul dintre transportatorii aerieni afectaţi de restricţiile de călătorie în această perioadă, propune Ministerului Transportului, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, mai multe măsuri prin care transportul aerian s-ar putea realua în condiţii optime, conform unui document văzut de ZF.
Mai jos sunt câteva dintre măsurile propuse de Tarom:
1. MÂSURI DE NATURÂ TEHNICO-LOGISTICÂ
A.La nivel aeroportuar, la îmbarcare
- Reconfigurarea spaţiilor destinate pasagerilor şi persoanelor, altele decât pasagerii în zonele cu acces restricţionat.
În vederea asigurării distanţei de protecţie între persoane, operatorii aeroporturilor trebuie să reconfigureze atât traseele de deplasare a persoanelor, cât şi suprafeţele de staţionare temporară, în zonele cu acces restricţionat, cum sunt ghişeele de înregistrare (check-in), restaurante, baruri, cafeele,oficii de informare etc.
- Reconfigurarea punctelor de control de securitate
- Reconfigurarea punctelor de control al trecerii frontierei
- Reconfigurarea punctelor de control vamal, unde este cazul
- Reconfigurarea spaţiilor de grupare a pasagerilor în vederea îmbarcării
- Asigurarea mijloacelor de transport/acces la aeronavă
- Configurarea /reconfigurarea traseelor asigurate pentru persoanele cu mobiitate scăzută
B. La nivelul aeroportuar, de debarcare
- Asigurarea mijloacelor de transport/acces de la aeronavă la terminalul de sosiri
Operatorul aeroportuar asifură, în sens invers îmbarcării, autobuze suficiente configurate cu spaţii şi marcaje de păstrare a distanţei de protecţie
- Reconfigurarea punctelor de control al trecerii frontierei
- Reconfigurarea punctelor de recuperare de către pasageri a marcajelor de cală
Operatorul aeroportuar trebuie să asigure spaţii /marcaje de păstrare a distanţei de protecţie la recuperarea bagajelor de cală
- Reconfigurarea punctelor de control vamal, unde este cazul
- Înfiinţarea spaţiilor de carantinare
C. La nivelul transportatorilor aerieni
- Reconfigurarea fizică a cabinei de pasageri
Deşi este puţin probabilă, mădura reamplasării scaundelor din cabina aeronavei poate fi o soluţie. Cu toate acestea, orice schimbare în configuraţia constructivă a aeronavei presupune o operaţiune iniţiată de producător şI nu poate fi realizată într-un interval scurt de timp.
- Asigurarea de materiale de protecţie la îmbarcare (care vor intra în costul călătoriei)
- Asigurarea dezinfecţiei şi dezinsecţiei aeronavelor
- Asigurarea măsurilor de minimizare a expunerii pentru echipaj
2. MÂSURI DE NATURÂ OPERAŢIONALÂ
A. La nivel aeroportuar, anterior procedurii de îmbarcare
- Asigurarea trasabilităţii controlate încă din zonele publice, altele decât zona restricţionate ale aeroportului
În măsura în care este posibil, cel puţin cazul grupurilor organizate pentru zborurile charter, în colaborare cu organizatorii grupurilor ( de ex: agenţii de turism, loturi sportive, agenţii de forţă de muncă) accesul îm zonelle cu acces restricţionat al aeroporturilor de face numai cu prevenirera formării grupurilor necontrolate de pasageri.
- Asigurarea trasabilităţii controlate în zonele nerestricţionate ale aeroporturilor
- Screening de sănătate al pasagerilor
Pasagerii vor fi măsuraţI de la distanţă în ceea ce priveşte temperatura şI vor fi efectuate teste rapide de identificare a pasagerilor contaminaţi.
- Curăţenia, dezinfecţia, protecţia persoanelor şi comunicare cu pasagerii
B. La nivel aeroportuar, la îmbarcare
- Asigurarea controlului deplasarii în zona cu acces restricţionat din terminal
- Asigurarea controlului deplasării la aeronavă şi îmbarcării
C. La nivelul transportatorilor aerieni
- Efectuarea analizei de risc şi modificarea procedurilor pentru asistenţa pasagerilor în timpul zborurilor
Transportatorii aerieni trebuie să modifice procedurile de operare, cu analiza de risc aferentă, în cazul intervenţiei medicale de prim-ajutor cu masca de oxigen asupra pasagerilor care poarte mască de protecţie sau în caz de depresurizare
- Modificarea procedurilor operaţionale şi de instruire a personalului
- Screening de sănătate la debarcare
Pasagerii vor completa chestionare la debarcare, vor fi măsuraţi de la distanţă în ceea ce priveşte temperatura corpului şi vor fi efetuate teste rapide de identificare a pasagerilor contaminaţi
- Alocarea slot-urilor
Crearea unor comitete locale între transporatorii aerieni şi operatorii aeroportuari pentru a agrea un plan de operare care permite respectarea tuturor condiţionărilor şi a restricţiilor de capacitate
- Desemnarea aeroporturilor cu trafic semnificativ ca aeroporturi cu facilităţi orare conform prevederilor Regulamentul (UE) nr. 95/93 şi HG 631/2018
-
Euro, sub umbra pandemiei
BCE a indicat că dobânzile de politică monetară, deja la niveluri minime, pot fi duse mai jos decât sunt acum dacă va fi nevoie. De asemenea, instituţia condusă de franţuzoaica Christine Lagarde va plăti băncile pentru ca acestea să se împrumute de la ea şi să-şi întărească în acest mod capacitatea de a credita economia şi guvernele. BCE a fost obligată să facă ceva, măcar pentru a demonstra pieţelor că nu şi-a epuizat resursele. BCE nu s-a angajat în manevre noi de amploare, dar a transmis un semnal puternic că îşi va folosi tot armamentul din dotare şi va improviza pentru a permite guvernelor europene să-şi scoată economiile din criză. O improvizaţie ar fi aruncarea în luptă a unui program destinat băncilor numit de BCE „PELTROS“ – operaţiuni de refinanţare de urgenţă pe termen mai lung pe timp de pandemie.
„Zona euro se confruntă cu riscul unei contracţii economice de o magnitudine şi viteză nemaivăzute niciodată pe timp de pace. Dată fiind marea incertitudine privind impactul economic al pandemiei, scenariul BCE sugerează o scădere a PIB-ului între 5% şi 12% anul acesta. Reducerea activităţilor economice în aprilie sugerează că impactul probabil va fi mai sever în al doilea trimestru.”
Christine Lagarde, preşedintele BCE, citată de Le Figaro
-
Wizz Air a anunţat care sunt regulile pentru a putea zbura după izolare. Vezi care este cea mai importantă măsură. Dacă nu o îndeplineşti, nu te poţi urca în avion
Operatorul aerian low cost Wizz Air a anunţat astăzi într-un comunicat de presă că începând cu 1 mai introduce măsuri adiţionale de igienă pentru a asigura sănătatea şi binele clienţilor şi echipajelor.
Wizz Air implementează noi protocoale – în conformitate cu reglementările oficiale – pentru a asigura sănătatea pasagerilor şi a echipajului şi pentru a sprijini distanţarea fizică în timpul îmbarcării şi curăţenia sporită la bord. Ca parte a măsurilor de protecţie a sănătăţii clienţilor şi a echipajului, pasagerii ar trebui să facă check-in şi să efectueze orice achiziţii de servicii online, cum ar fi plata pentru bagaje suplimentare, pentru a reduce interacţiunea neesenţială la aeroport. Utilizarea punctelor autonome de predare a bagajelor – acolo unde sunt disponibile – şi verificarea rapidă de securitate pe aeroporturi sunt recomandate cu tărie de către compania aeriană pentru a creşte şi mai mult distanţarea fizică în etapa premergătoare îmbarcării. În încercarea de a limita răspândirea posibilelor infecţii, pasagerii sunt rugaţi să adopte noile reguli de distanţare fizică atât în timpul îmbarcării, cât şi al debarcării.
Deşi filtrele HEPA ale tuturor aeronavelor Wizz Air filtrează 99,7% dintre virusurile şi bacteriile din aerul din cabină, echipajul, precum şi pasagerii vor avea obligaţia să poarte măşti pe tot parcursul zborului. Echipajul de cabină va distribui şerveţele de igienizare fiecărui pasager, în timp ce eliminarea revistelor de la bord şi încurajarea plăţii cu mijloace contactless în timpul cumpărăturilor la bord sunt măsuri introduse pentru minimizarea contactului fizic. Pe zborurile unde gradul de încărcare permite, echipajul va supraveghea distanţarea locurilor între pasageri.
Wizz Air va continua programul său de curăţenie zilnic strict pentru toată flota în exploatare, toate aeronavele fiind dezinfectate peste noapte, în conformitate cu instrucţiunile oficiale.
„Sănătatea şi binele pasagerilor şi a echipajului au fost întotdeauna de o importanţă maximă pentru Wizz Air. Pe măsură ce primim din ce în ce mai mulţi pasageri pe zborurile noastre şi extindem operaţiunile noastre, măsurile de protecţie pe care le implementăm vor asigura cele mai bune condiţii sanitare posibile. Încurajăm clienţii să vizioneze noul nostru videoclip pentru mai multe detalii despre noile măsuri de securitate şi sănătate. Credem că noul protocol de sănătate al Wizz Air îi va ajuta pe pasageri să se simtă mai liniştiţi atunci când călătoresc cu noi, în timp ce noi continuăm să răspundem nevoilor clienţilor noştri, acum cu măsuri de igienă îmbunătăţite”, a comentat József Váradi, CEO al Wizz Air.