“Informaţiile privind intensificarea luptelor în regiunile Doneţk şi Lugansk sunt extrem de alarmante, în condiţiile în care cele două părţi utilizează în zonele locuite armament greu precum artileria, tancurile şi rachetele”, subliniază comisarul pentru drepturile omului, Navi Pillay, citată într-un comunicat.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
La rândul său, şeful diplomaţiei ruse i-a “cerut lui John Kerry să le ordone subordonaţilor săi să nu mai împiedice OSCE să-şi facă treaba”, a anunţat Ministerul rus de Externe într-un comunicat.
Într-un rezumat al convorbirii, prezentat de un oficial american de rang înalt, Departamentul de Stat a arătat că Kerry l-a “îndemnat pe ministrul Lavrov să oprească atât trimiterea de armament greu, cât şi tirurile de rachete şi de artilerie din Rusia către Ucraina şi să înceapă să ajute la o dezescaladare a conflictului”.
“El nu a acceptat dezminţirile ministrului Lavrov cu privire la faptul că armament greu provenind din Rusia contribuie la conflict”, a subliniat oficialul american.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“În ultima săptămână, s-a produs redistribuirea şi consolidarea trupelor. În prezent, aproximativ 41.000 de militari ruşi se află la frontiera cu Ucraina în nord, est, în sud şi în Crimeea”, peninsula ucraineană anexată în martie de Rusia, a afirmat Parubi.
Potrivit oficialului ucrainean, 150 de tancuri, 400 de blindate şi 500 de sisteme ruse de artilerie se află în apropierea frontierei de lângă Doneţk, capitala regiunii ucrainene confruntată cu insurecţia armată prorusă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Alianţa Nord-Atlantică s-a declarat, vineri, “preocupată” cu privire la armamentul greu folosit de separatiştii proruşi în estul Ucrainei, după prăbuşirea avionului aparţinând Malaysia Airlines în regiunea Doneţk.
“Suntem preocupaţi în legătură cu numărul crescând de armament greu folosit de separatişti în estul Ucrainei, precum şi în ceea ce priveşte gradul tehnologic ridicat al echipamentelor militare”, a declarat un oficial NATO.
“Am constatat că Rusia permite în continuare trecerea mercenarilor şi a armamentului greu la graniţele cu Ucraina”, a adăugat oficialul.
Întrebat despre circumstanţele prăbuşirii avionului Malaysia Airlines în zona de conflict din Ucraina, oficialul a refuzat să comenteze în legătură cu o situaţie care ţine de “domeniul informaţiilor”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Petro Poroşenko i-a mulţumit lui Traian Băsescu pentru sprijinul constant acordat de România în această perioadă dificilă pe care o traversează statul şi poporul ucrainean şi l-a informat pe preşedintele român despre operaţiunea antiteroristă desfăşurată de trupele ucrainene în regiunile Doneţk şi Lugansk şi despre transferul de armament greu şi combatanţi dinspre Federaţia Rusă.
Şeful statului român l-a felicitat pe omologul său ucrainean pentru succesele obţinute de armata ucraineană în efortul de lichidare a teroriştilor din estul ţării şi a condamnat ferm atacul nejustificat cu rachete GRAD asupra trupelor şi cetăţenilor ucraineni.
“România este alături de Ucraina în efortul de stabilizare şi combatere a separatismului. România înţelege şi susţine politic lupta armatei şi a poporului ucrainean pentru integritatea teritorială a ţării. România este îngrijorată de concentrarea unităţilor militare ruse la frontiera estică a Ucrainei şi de alimentarea cu armament greu şi combatanţi a forţelor separatiste proruse din regiunile Doneţk şi Lugansk”, precizează comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.
Preşedintele Băsescu l-a asigurat pe Poroşenko de faptul că “România înţelege şi susţine deplin acţiunile legitime ale autorităţilor pentru apărarea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi că apreciază restabilirea păcii şi securităţii Ucrainei ca fiind un element de securitate naţională inclusiv pentru România”.
La final, Traian Băsescu i-a mulţumit lui Petro Poroşenko pentru informarea completă pe care i-a făcut-o premergător Consiliului European de la Bruxelles care va avea loc la 16 iulie.
Ministrul Economiei, Constantin Niţă, a spus, într-o conferinţă de presă, că Guvernul a anulat datoriile istorice ale companiilor din industria de apărare, însă nu doreşte ca acestea să fie “repuse în bilanţuri începând de anul viitor”, transmite corespondentul MEDIAFAX.
El a spus că a vizitat la Cugir cele două fabrici de armament, UM Cugir şi Fabrica de Arme Cugir, şi le-a transmis managerilor aşteptările pe care le are de la aceştia astfel încât cele două societăţi să aibă profit.
“Am vrut să văd la faţa locului modul în care funcţionează, să văd condiţiile de muncă, tehnologiile pe care lucrează. Am anulat datoriile istorice, va trebui ca cele două unităţi, pe această bază, să lucreze pe profit. Ăsta e un element la care ţin foarte mult. Dacă cineva îşi imaginează că noi am anulat aceste datorii ca ele să fie înapoi repuse în bilanţuri începând de anul viitor se înşeală.
Nu vor face pace bună cu mine dacă nu vor obţine profit. Au această sarcină cele două conduceri, pentru că datoriile cele mai mari din cele 1,1 miliarde de lei anulate, 550 de milioane de lei sunt la cele două fabrici. Deci, jumătate. Ceea ce presupune măcar o minimă decenţă, că după ce s-au anulat aceste datorii să-şi ia toate măsurile pentru a putea să producă pe profit”, a spus Niţă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Mai mulţi jurnalişti au denunţat arestarea lor de către servicii de securitate ruse, în Crimeea anexată de Rusia, în timp ce Moscova acuză Kievul să a reţinut doi reporteri ruşi în estul Ucrainei.
În cel de-al doilea caz, este vorba de doi jurnalişti ai site-ului rus Life News, arestaţi de militari ucraineni în apropierea oraşului Kramatorsk, provocând furia Moscovei, care cere eliberarea imediată a reporterilor.
Site-ului rus Life News menţionează că Oleg Sidiakin şi Marat Zaicenko au fost reţinuţi în timp ce filmau violenţele.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Preşedintele Băsescu l-a invitat pe vicepreşedintele american Joe Biden la Bucureşti, vizită apreciată de premierul Ponta drept un semnal “liniştitor pentru români”, iar premierul Ponta a profitat de ocazie ca să se pozeze cu reprezentanţii Lockheed Martin şi să laude programul de achiziţii de avioane americane F-16, să se bucure că uzinele de armament vor avea de acum comenzi în plus şi să decidă ştergerea datoriilor istorice din industria de apărare, cifrate la 1,1 mld. lei.
După Chuck Hagel, secretarul american al apărării, care a avertizat că membrii NATO vor fi “judecaţi aspru” dacă nu vor creşte bugetele apărării ca reacţie la criza din Ucraina, a venit rândul secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, care a certat acum câteva zile membrii NATO din Est fiindcă măsurile de austeritate din timpul crizei au inclus reduceri ale bugetelor militare de peste 20% în ultimii 5 ani. “E momentul să opriţi tăierile de cheltuieli şi să inversaţi tendinţa”, a spus Rasmussen la o conferinţă pentru securitate din Slovacia.
Ulterior, aflat în vizită la Bucureşti, Rasmussen a declarat că majorarea treptată a alocărilor bugetare este necesară noua situaţie dramatică de securitate din Europa”, în timp ce preşedintele Traian Băsescu a comentat că angajamentul recent al Guvernului de a creşte alocările bugetare pentru MApN cu 700 mil. lei este un semn bun, dar a adăugat că “poate că mai trebuie discutată cadenţa, pentru că evenimentele nu aşteaptă şi măsurile trebuie luate rapid”. Bugetul pentru apărare al României este de cca 1,42% din PIB şi ar urma să ajungă la pragul cerut de NATO – 2% din PIB – până în 2017, conform premierului Victor Ponta..
Conducerea NATO e conştientă însă că modelul clasic al relansării economice după o criză pe seama unui efort de război întârzie să-i convingă pe europeni în ritmul dorit. Dacă Suedia a anunţat încă din aprilie că majorează cheltuielile militare, iar Polonia a anunţat că va creşte ponderea în PIB a cheltuielilor de apărare de la 1,8% mai aproape de pragul de 2%, premierul slovac a anunţat însă că în următorii ani nici nu se pune problema de creşteri ale bugetelor militare, iar cehii nu intenţionează să le majoreze (ambele ţări cheltuiesc cca 1% din PIB pe apărare). Ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, a cărei ţară alocă 1,3% din PIB pe armată, chiar a declarat că prioritatea Europei este acum consolidarea stabilităţii economice şi sociale după criză, nu cheltuielile militare.
Despre speculaţiile din presă că rezerviştii urmează să fie chemaţi la vizite medicale şi că ar urma o mobilizare generală a tinerilor apţi de luptă, Victor Ponta a comentat: “România este, ca toate ţările din regiune şi ţările NATO, este într-o stare de atenţie specială atât în ceea ce priveşte pregătirea pentru securitatea teritorială, dar şi toate celelalte proceduri, însă tocmai pentru că vreau, pe de o parte, să dau asigurări că niciun cetăţean român nu este şi nu va fi niciodată în pericol, pe de altă parte vrem să ştim foarte clar ce putem face pentru românii de pe malul celălalt al Prutului, din Moldova”.
Speculaţiile au apărut după ce în Monitorul Oficial din 28 aprilie a apărut modelul certificatului medical pe care toţi tinerii sunt obligaţi să-l deţină la recrutare, în perioada stării de război. În caz de mobilizare, potrivit legii, au obligaţia de a se prezenta pentru îndeplinirea serviciului militar toţi bărbaţii apţi, în vârstă de 20-35 de ani. Ulterior, preşedintele Traian Băsescu a precizat în legătură cu acest subiect că “procedura este una standard, aplicată în toate ţările NATO”.
“Legat de apelul corect şi legitim făcut de administraţia americană, România a răspuns deja pozitiv” cu o majorare a bugetului apărării şi cu suplimentarea comenzilor către uzinele de armament din ţară, a continuat premierul Ponta, întrebat de ziarişti despre solicitarea făcută de şeful Pentagonului către prim-miniştrii UE pentru mărirea bugetelor apărării, în contextul crizei din Ucraina. Ministerul Apărării Naţionale va avea o alocare suplimentară de 700 de milioane de lei în acest an, aproape de ţinta de 2% din PIB alocare pentru cheltuieli militare.
Aflat în vizită la Târgu-Jiu, Ponta a detaliat că unul din beneficiarii acestui program de suplimentare a comenzilor militare este şi uzina de la Sadu. “Vreau să arătăm foarte clar că România este pregătită să-şi asume toate responsabilităţile care îi revin în calitate de membru NATO şi al UE, să apărăm Moldova, să avem o poziţie foarte clară alături de partenerii noştri europeni şi transatlantici, de solidaritate cu Ucraina”, a insistat şeful Guvernului.
Referitor la sugestiile site-ului Vocea Rusiei, conform cărora în caz că ar fi atacată, România nu ar rezista mai mult de 30 de minute, premierul a replicat că “România ar rezista mult mai mult decât atât, în primul rând prin capacitatea noastră naţională, dar şi prin faptul că am intra în planul de contingenţă al NATO, ceea ce presupune o interoperabilitate cu toate forţele militare NATO disponibile în zonă”.
Premierul urmează să facă luni o analiză în acest sens împreună cu ministrul apărării, în pregătirea următoarei şedinţe CSAT. Pe de altă parte însă, Ponta a reamintit că stagiul militar obligatoriu nu mai există din 2003 şi că orice conflict din secolul XXI se desfăşoară cu armate profesioniste. “Avem militari profesionişti extrem de apreciaţi şi care au avut activităţi extraordinar de importante pe teatrele de operaţiuni. Îmbunătăţim partea de tehnologie şi de tehnică militară şi, repet, niciun român nu este în pericol, dar, în acelaşi timp, investiţii suplimentare, pregătire mai bună, strategie – sunt absolut necesare”, a spus premierul.
Importurile indiene au progresat cu 111 la sută între anii 2004-2008 şi perioada 2009-2013, trecând de la 7 la sută la 14 la sută din totalul importurilor mondiale, afirmă SIPRI. Importurile pakistaneze de sisteme de arme majore au progresat în acelaşi timp cu 119 la sută şi de la 2 la sută la 5 la sută din piaţa mondială.
China (5 la sută din importuri), Emiratele Arabe Unite (4 la sută) şi Arabia Saudită (4 la sută), completează toul celor cinci ţări importatoare. Cu 14 la sută din piaţa mondială, volumul de importuri ale Indiei este astfel aproape de trei ori mai ridicat decât cel al Pakistanului şi Chinei, care urmează în clasamentul ţărilor importatoare.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro