BusinessMagazin

Tag: angajare

  • Cum a reuşit un angajat al Land Rover care a avut un concediu medical de 808 zile sa câştige procesul cu compania după ce a fost concediat din cauza absentei

    Potrivit publicaţiei Birmingham Live, Vic Rumbold, un angajat al companiei Jaguar Land Rover nu venea la munca în diverse ocazii şi invocând varii motive. Printre acestea, cele legate de sănătate, răni cauzate de locul de munca şi chiar şi un atac. Prin urmare, conducerea companiei a decis sa îl concedieze. Totuşi, Jaguar Land Rover nu a urmat procedurile corecte înainte de concedierea lui Rumbold, în decembrie 2018. 

    Astfel, el a dat în judecata compania, iar judecătorul din Birmingham i-a dat câştigat de cauza, în contextul în care “nu ar fi ajuns la un stadiu în care compania sa poată decide concedierea”. 

    Compania ar fi trebuit ca mai întâi sa îl avertizeze pe angajat in legătură cu absentele sale astfel încât sa se corecteze. 

    Angajatul pare ca într-adevăr avea probleme de sănătate – avea dureri puternice, astfel ca chiar nu a putut lucra între 12 martie şi 13 august în 2018, iar ulterior a avut nevoie de o operaţie de înlocuire de sold. 

     

    După ce au aflat de situaţia sa, reprezentanţii companiei i-au atribuit noi sarcini, descrise de aceştia drept construite în special pentru ca el sa se întoarcă la munca.

    Jaguar Land Rover a explicat ca “nivelul acesta de absenta în ultimii 18 ani costa compania aproximativ 130.000 de dolari”. 

     

    Din moment ce angajatului bolnav nu i s-au oferit condiţiile sa lucreze, Vic Rumbold va primi compensaţii de la angajator – suma urmând a fi decisă anul următor.

  • Antreprenoarea care şi-a transformat pasiunea într-o afacere de milioane de euro în Bucureşti

    Printre realizările recente ale Alinei Sudriu, fondator, Grace Couture Cakes, al cărei profil a fost inclus în anuarul 105 Cele mai puternice femei din business realizat de magazin, se numără lansarea la începutul anului 2020 a unui cake shop online al companiei, primul magazin online din România dedicat deserturilor couture, dar şi „noul nivel la care a ajuns compania, nu doar din punctul de vedere al rezultatelor finaciare, ci şi operaţional, luând în calcul dezvoltarea echipei, a procedurilor, a tuturor sistemelor ce ţin de producţie şi logistică, precum şi în ceea ce priveşte capitalul de imagine.” În 2020 şi-a propus să stabilizeze creşterea din anii precedenţi.

    Antreprenoarea spune că, de-a lungul carierei, nu a simţit că lucrurile ar fi fost diferite dacă era bărbat. „Ce am simţit însă a fost nevoie de a demonstra, atunci când am ales antreprenoriatul într-un domeniu de lifestyle considerat feminin, precum cofetăria, că nu este doar un capriciu de moment, ci o idee de afaceri serioasă şi, apoi, un business solid.”

    În opinia sa, intuiţia poate fi o unealtă de business valoroasă, atunci când este cultivată şi folosită corect, la fel şi capacitatea de adaptarea şi abilităţile de multi-tasking. „În plus, în domeniile de lifestyle, este importantă dezvoltarea simţului estetic, către care femeile sunt poate mai înclinate.

    Pentru Alina Sudriu, echilibrul între viaţa personală şi profesională a fost un obiectiv şi spune că acum este în acest echilibru în cea mai mare parte a timpului, deşi îşi aminteşte că în primii ani de antreprenoriat părea mai degrabă un mit. „Sfatul pe care l-aş da oricărui tânăr, indiferent dacă îşi începe cariera ca angajat sau are o idee antreprenorială, este: să studieze cu atenţie piaţa şi oportunităţile, să fie întotdeauna atent la mesajele primite din mediu, să îşi seteze obiective realiste, să le urmărească, şi să trateze eşecul ca parte din proces”, spune ea.

    CITESTE AICI MAI MULTE DESPRE ALINEA SUDRIU FONDATOAREA GRACE COUTURE CAKES

  • Pentru 1 euro pe lună

    Una dintre cele mai interesante discuţii pe care le-am avut în ultimul timp la ZF Live a fost cu Adrian Dinu de la Creasoft, un antreprenor român, care pe lângă businessul din IT mai are afaceri cu automate care fac pe loc suc din portocale, la care se adaugă şi o spălătorie auto automată.

    Subiectul de discuţie a fost monitorizarea angajaţilor care lucrează de acasă sau de oriunde altundeva, dar nu de la birou, Adrian Dinu dezvoltând o soluţie pe care a cumpărat-o de la unul dintre programatorii lui.

    Având în vedere că în acest context adus de pandemia de Covid-19 mai mult de 50% dintre angajaţii care lucrează în clădirile de birouri au fost trimişi sau au decis să lucreze remote, soluţiile de monitorizare a activităţii din noul mediu au căpătat o altă atenţie.

    Iar monitorizarea nu înseamnă la ce oră deschizi calculatorul, ca şi cum intri pe uşa de la birou şi la ce oră pleci, ci la ceea ce faci în acest timp în faţa calculatorului, cât lucrezi efectiv pentru firma care te plăteşte, cât te uiţi pe alte site-uri sau aplicaţii (monitorizarea îşi poate da seama chiar şi când te uiţi pe un calculator alăturat, al tău, personal, pe Netflix, să zicem), cum munceşti în funcţie de cum tastezi, etc.

    Monitorizarea îşi poate da seama dacă eşti tu cel care tastezi sau dacă pui o carte pe tastatură, sau dacă ai pus un robot sau o aplicaţie să tasteze pentru tine.

    Metodele de înşelare a sistemului sunt destul de prezente.

    Apropos de asta, la Sibiu există o firmă – TypingDNA, care este acum pe lista celor mai valoroase firme din România, având în vedere potenţialul imens de creştere, care a dezvoltat o aplicaţie prin care confirmă cine tastează la un calculator, pentru că modalitatea de tastare a fiecăruia dintre noi este unică. Adică aplicaţia îşi poate da seama dacă tu ai scris un text sau altcineva, în funcţie de modul cum ai tastat. Monitorizarea lucrului de acasă este de-abia la început, iar această activitate se va dezvolta exponenţial. Aceste monitorizări
    sunt şi la birou, dar nu atât de sofisticate.

    Adrian Dinu spune că pe baza analizelor, din 8 ore de lucru plătite de companie, practic, un angajat lucrează 6 ore.

    Nu multă lume se va simţi confortabil cu această monitorizare, dar ea va face parte din pachetul salarial al fiecărui angajat şi, din „păcate”, monitorizarea activităţii va deveni din ce în ce mai extinsă, ceea ce va declanşa adevărate revoluţii în normarea muncii şi, în final, în plata ei.

    Companiile vor strânge şurubul pentru a-şi reduce costurile, pentru a-şi creşte profitabilitatea, pentru a avea o productivitate mai mare, pentru a justifica reducerile de personal şi astfel vor avea nevoie de rapoarte cât mai detaliate privind activitatea fiecărui angajat: cât a muncit, cum şi cât de eficient a fost.

    Chiar şi la introducerea unor facturi în calculator există diferenţe între cei care fac această operaţiune.

    Aceste rapoarte există şi acum, dar nu sunt atât de detaliate.

    Pentru România, această monitorizare va deveni un coşmar, având în vedere că nu suntem atât de organizaţi, că nu vrem o normare extrem de riguroasă a muncii, justificând că prin această supraveghere se pierde din creativitate, că Facebook, Instagram, Netflix sunt prietenii noştri etc.

    Dar acesta va fi viitorul, monitorizarea activităţii va deveni din ce în ce mai complexă, vor apărea mii de aplicaţii care ne vor urmări, vom avea mai mulţi ochi, impersonali, care îşi vor da seama dacă ne gândim la binele companiei pentru care lucrăm şi ne plăteşte sau ne gândim în altă parte.

    Iar toată această monitorizare costă doar 1 euro, plus TVA, pe lună, de angajat.

  • Nestlé Needs Youth

    Nestlé

    Motivaţie:
    Deoarece 71 de milioane de tineri din întreaga lume sunt şomeri, în timp ce peste jumătate de miliard sunt angajaţi în locuri de muncă incerte, precare sau pe perioadă determinată, în 2014 Nestlé a lansat iniţiativa Nestlé Needs YOUth,  dedicată tinerilor la nivel global, căreia i s-a alăturat şi piaţa locală. Sub umbrela acestui pilon a fost lansată, în acelaşi an, campania „Alliance for YOUth”, care are ca principal obiectiv dezvoltarea unor serii de iniţiative profesionale pentru a oferi tinerilor o experienţă de muncă semnificativă şi stagii de pregătire şi din care fac parte mai multe companii.

    Descrierea proiectului:
    Pentru a facilita tranziţia din mediul educaţional pe piaţa muncii, Nestlé colaborează cu universităţi, colegii cu profil economic şi organizaţii studenţeşti pentru a organiza evenimente de dezvoltare adresate liceenilor, studenţilor sau proaspeţilor absolvenţi. Zeci de specialişti Nestlé contribuie anual la dezvoltarea competenţelor sutelor de tineri care participă la workshop-urile companiei, prin organizarea de sesiuni de consiliere în carieră la ateliere de specialitate pe teme de marketing, finanţe, supply chain, seminarii de autodezvoltare pe teme de leadership, inteligenţă emoţională şi time management, precum şi prin intermediul şcolii de vară Summer’s Cool. Celelalte companii care fac parte din program îşi mobilizează, de asemenea, angajaţii pentru a fi activi în comunitate şi a-i ajuta pe tineri să se pregătească pentru locul de muncă prin oferirea de sfaturi practice, informaţii cu privire la CV şi pregătire pentru interviul de angajare. Partenerii „Alliance for YOUth” sunt membri activi ai Alianţei Europene pentru Ucenicie a Comisiei Europene, promovând programele de ucenicie şi stagiu din poziţia de ambasadori activi ai formării vocaţionale în Europa. În România, Nestlé organizează pe durata Săptămânii Europene a Competenţelor Profesionale workshop-uri de gestionare a timpului şi de marketing, în care participanţii află secretele liderului din industria alimentară. Totodată,  Nestlé a lansat campania Clinica de CV-uri, prin care studenţii sunt invitaţi să-şi transmită CV-urile, iar recrutorii şi specialiştii în resurse umane ai companiei le oferă sfaturi de optimizare şi îmbunătăţire pentru creşterea şanselor de a obţine un loc de muncă. În cadrului program, prin implicare şi transfer de cunoştinţe, punem la îndemâna tinerilor instrumentele potrivite pentru viitorul lor job.

    Efecte:
    Prin această iniţiativă, Nestlé şi-a luat angajamentul de a oferi 230.000 de oportunităţi de angajare şi formare profesională în intervalul 2017 – 2020 pentru tinerii din zona EMENA. Până în 2022, 15 milioane de tineri se vor bucura de susţinere din partea Global Alliance for YOUth, având oportunitatea de a dezvolta abilităţi profesionale pentru viitor: digital, soft skills, STEM, consiliere în carieră şi antreprenoriat. Acest angajament reprezintă o creştere semnificativă de la planurile anunţate anul trecut, de 6 milioane de oportunităţi oferite. Până în prezent, 340 de companii din Europa s-au alăturat „Alliance for YOUth”. Nestlé şi „Alliance for YOUth” au oferit mai mult de 215.000 locuri de muncă şi oportunităţi de formare profesională în ultimii trei ani. În România, din 2014 şi până la finalul anului 2018, compania a reuşit să atingă prin acţiunile efectuate peste 4.000 tineri: a angajat 540 tineri profesionişti, a oferit 177 stagii de internship şi traineeship şi a organizat 93 evenimente de dezvoltare la care au participat peste 3.200 de tineri. Reprezentanţii companiei spun că nu au avut costuri pentru aceste proiecte, implementarea fiind făcută cu ajutorul voluntarilor Nestlé, iar anul acesta, prin intermediul interfeţelor digitale.

  • Reducerea consumului de plastic

    Lidl România

    Motivaţie:
    Pentru pilonul „mediu”, una dintre cele cinci arii pe care Lidl îşi concentrează activităţile de CSR, compania s-a angajat să protejeze mediul înconjurător, luând măsuri pentru a reduce consumul de resurse şi a materialelor plastice, urmând o abordare în trei paşi: prevenire, reducere, reciclare. Toate iniţiativele companiei în domeniul reducerii cantităţii de deşeuri din plastic fac parte din REset Plastic, strategia de reducere a plasticului a Grupului Schwarz, la care a aderat şi Lidl România, care şi-a setat ca obiective ca, până în 2025, să reducă cu 20% cantitatea de plastic din ambalajele produselor marcă proprie şi să facă trecerea către plasticul reciclabil pentru toate ambalajele mărcilor proprii ce utilizează acest material.

    Descrierea proiectului:
    Pentru a-şi atinge obiectivele, Lidl a dezvoltat un plan de acţiune pe termen lung care cuprinde atât măsuri ce vizează procesele interne, cât şi demersuri realizate în colaborare cu ONG-uri, ţintind astfel adoptarea unui comportament responsabil pentru întreaga societate românească. Astfel, în paralel cu reducerea plasticului din activitatea de business, unul dintre demersurile companiei este să reducă cantitatea de deşeuri din plastic care ajunge în mediul înconjurător, prin susţinerea iniţiativelor cu impact puternic asupra României. În 2019 Lidl a eliminat din magazine articolele din plastic de unică folosinţă. De asemenea, compania a introdus pungi de plastic compostabile în Piaţa Lidl şi pungi de hârtie cu fereastră din plastic compostabil în Brutăria Lidl. A investit totodată în programe de impact care acţionează în domeniul protecţiei mediului, precum programul strategic
    „Cu apele curate”, dezvoltat de Lidl alături de MaiMultVerde, CeRe, ARC şi Bloc0, care are ca scop combaterea poluării cu plastic din apele Dunării, contribuind la 6 din cele 17 ODD-uri. În cadrul programului a fost achiziţionată drona WasteShark, care navighează pe suprafaţa apei şi colectează până la 500 de tone de deşeuri în opt ore. În 2020, Lidl a introdus săculeţi reutilizabili pentru cântărirea şi transportul fructelor şi legumelor din Piaţa Lidl. Pentru a sprijini clienţii în angajarea unui comportament responsabil prin reducerea consumului de plastic, Lidl va dona 0,10 lei proiectului „Cu apele curate”, pentru fiecare pungă de unică folosinţă pe care clienţii aleg să nu o folosească. În proiect au fost implicate echipa de comunicare şi echipa de CSR Lidl România, campania fiind desfăşurată în intervalul 2019 – 2020.

    Efecte:
    Efectele programului sunt cuantificabile atât la nivel intern, cât şi la nivel extern, asupra comunităţii, a calităţii mediului, dar şi a societăţii în ansamblu. În primul rând, în urma eliminării articolelor de plastic de unică folosinţă de la raft, anul trecut 63 de tone de plastic nu au mai intrat pe piaţa locală, conform unei analize făcute de Lidl în 2017, pe această categorie de produse. Prin schimbarea ambalajelor de la raioanele de legume-fructe şi brutărie, 535 tone de plastic au fost eliminate de pe piaţă în cursul anului, conform aceleiaşi analize. Iar prin programul „Cu apele curate”, încă din prima etapă la acţiunile de salubrizare au participat 550 de voluntari şi au strâns
    6,5 tone de plastic.

  • Soluţia ingenioasă găsită de un român pentru companiile ale căror angajaţi lucrează remote. Spania şi Germania o vor folosi


    Pluria, aplicaţia dezvoltată de Andrei Creţu, facilitează găsirea unor spaţii de lucru (zone de coworking, lounge-uri, cafenele, librării, biblioteci) care să dispună de diferite facilităţi şi cu acoperire geografică mare la nivelul fiecărui oraş din portofoliu, pentru companiile interesate să îşi reducă costurile pe care le presupune asigurarea unui birou fix, tradiţional, pentru fiecare angajat, oferindu-le în schimb aceste alternative în diverse zone ale oraşului, în care angajaţii pot lucra remote, full time sau ocazional, şi pe care le pot schimba de la o zi la alta în funcţie de necesităţile apărute: întâlnirea cu un client, cu colegii de departament pentru diverse proiecte de echipă, sau pentru evadarea din biroul de acasă, contra unui contract lunar în regim on-demand (se achită doar când spaţiile de lucru sunt utilizate), pentru întrebuinţări ocazionale, ori a unui abonament personalizat după nevoile angajatorilor.

    „Trendul macro este acela de remote work, iar lucrul de acasă este doar o componentă a acestuia. Încă din ultimii ani toată această mişcare avea o dinamică foarte bună. Anul trecut, nişte studii la nivel internaţional  arătau că în Europa şi America de Nord, 3% din angajaţi au lucrat în 2019 şi remote, iar aşteptările erau ca această cifră să se transforme în 15% până în 2025. Pandemia a accelerat foarte mult adopţia acestui regim de muncă. Simţim pe propria piele că această tendinţă se accelerează. Acum se vehiculează ideea că 30% din angajaţi îşi vor petrece parţial timpul şi în regim remote până în 2025. S-a dublat astfel estimarea iniţială”, spune Andrei Creţu, fondatorul aplicaţiei Pluria. În plus, notează el, citând un studiu realizat de Founder Forum, 98% dintre persoane susţin că şi-ar dori să aibă la job opţiunea de a lucra remote, iar că 86% dintre directorii generali şi fondatorii businessurilor au implementat deja o de o politică de remote work în firmele pe care le administrează. În opinia lui, principala barieră prepandemie, care oprea managerii să îşi lase angajaţii să lucreze de acasă, era incertitudinea legată de nivelul de performanţă pe care îl vor avea aceştia, incertitudine care a fost însă spulberată în ultimele luni, companiile realizând totodată că este inutil să ocupe spaţii mari de birouri când ar putea apela la o alternativă. Creţu spune că în prezent businessurile se află în diverse etape: fie funcţionează încă integral într-un sediu central, fie au sediu central şi lucrează şi remote, fie se duc doar ocazional la birou, iar în unele cazuri au trecut complet la lucrul în regim remote. „Cei mai conservatori renunţă la minimum 30% din suprafaţă, alţii mai agresivi vor să rămână cu doar 20-30%, dar sunt câteva exemple care vor să renunţe total.”

    Ideea dezvoltării aplicaţiei i-a venit în urmă cu circa trei luni şi a pornit de la o problemă pe care Andrei Creţu spune că a identificat-o în piaţă, aceea a faptului că majoritatea businessurilor, în noul context de piaţă, au fost prinse între două extreme – chemarea sau nu înapoi, la birou, a angajaţilor. „Noi nu am văzut în niciuna dintre ele o soluţie sustenabilă pe termen lung, luată individual. Întorsul la birou de luni până vineri, la acelaşi program, nu pare să fie fezabil, pentru că ne-am dat seama cât de bine este să nu petreci atât de mult timp în trafic, pentru că la o oră – o oră şi jumătate pierdută zilnic în trafic iroseşti o zi, când ai putea să asimilezi acel timp la nivel personal. Nici să lucrezi de acasă pe termen lung nu e însă sustenabil – fie nu putem să ne concentrăm, pentru că avem copii, de exemplu, fie ne concentrăm prea mult pe muncă şi nu mai delimităm timpul de lucru de cel liber. Mai e un segment prins la mijloc, angajaţii nu pot sta acasă, însă companiile vor să îşi reducă pe viitor spaţiile de birou. Aici ne-am poziţionat noi.” În plus, varianta Pluria e mult mai flexibilă, spune el. „Dacă angajezi 100 de oameni şi apoi trebuie să restructurezi e foarte greu să scalezi biroul tradiţional, rămâi cu un spaţiu nefolosit, pe când cu Pluria doar activăm şi dezactivăm nişte conturi, ca atunci când s-a migrat de la servere la cloud.”

    Preţul contractelor diferă în funcţie de frecvenţa cu care angajaţii unei companii folosesc spaţiile respective, costul mediu pe ziua de lucru fiind de 12 euro/angajat, în funcţie de particularităţile fiecărei companii în parte. „Noi am făcut o simulare de costuri – cât îl costă pe angajator, în varianta tradiţională – biroul de tip A, calculând câţi metri pătraţi se alocă per angajat, care e chiria medie în Bucureşti, plus costurile de securitate, pentru cafea sau alte facilităţi şi ne-a rezultat că în momentul de faţă un angajat presupune un cost lunar de 450-600 de euro, din punct de vedere al costurilor aferente infrastructurii. Dacă se optează pentru varianta Pluria, reducerea poate fi semnificativă, dacă se reduce din spaţiul de birou tradiţional  – un cost de 5-7 ori mai mic, de maximum 170 de euro/lună în cazul achiziţionării unui abonament nelimitat. Abonamentele variază de la câteva zile de acces în reţea, lunar, până la varianta de acces nelimitat. În cazul oraşelor Madrid şi Berlin, antreprenorul spune că tarifele pentru serviciile businessului vor fi similare, poate cu 10-15% mai mari, deoarece şi costurile din respectivele pieţe sunt mai ridicate decât în România.

    Pentru început, aplicaţia, care va fi lansată luna aceasta şi va fi disponibilă în GooglePlay şi AppStore, va acoperi oraşele Bucureşti, Cluj, Madrid şi Berlin. Antreprenorul a ales Spania pentru că acolo a urmat masterul, şi a rămas „cu o afinitate pentru această ţară”, iar Germania, pentru că un model dezvoltat în Berlin „e uşor de replicat şi în alte oraşe europene”. „Londra, de exemplu, este destul de volatilă acum, ca urmare a Brexitului”, notează el. Pentru sucursalele din Berlin şi Madrid, planurile de dezvoltare vizează atragerea unui număr de 50 de companii în portofoliul de clienţi şi a unui număr de 100 de spaţii până la finalul anului 2021.

    Cum funcţionează Pluria? Potrivit lui Creţu, angajaţii vor avea aplicaţia instalată pe telefon şi vor rezerva prin intermediul acesteia locul unde vor să lucreze în ziua următoare. La începerea programului fac check-in, angajatorul având astfel posibilitatea de a vedea de unde lucrează fiecare angajat. „Oferim companiilor această opţiune pentru o mai bună transparenţă şi pentru securitatea muncii – companiile ne-au spus că le este util să ştie din ce loc lucrează oamenii, unde se află aceştia, ca măsură de siguranţă.”

    În prezent, portofoliul businessului cuprinde aproape 50 de spaţii de lucru în cele patru oraşe. Pentru spaţiile de lucru disponibile în aplicaţie au fost încheiate parteneriate cu diverse companii, printre care lanţuri hoteliere, de pildă Accor, care a şi intrat cu patru hoteluri în reţea, dar şi cafenele, unul dintre partenerii din HoReCa fiind cafeneaua Beans & Dots din Bucureşti, zone de coworking (Commons Unirii, Impact Hub Universitate) şi alte spaţii neconvenţionale: librării, biblioteci sau muzee. „Dincolo de această reţea compusă din spaţii deja disponibile vedem o mare oportunitate în viitor din partea proprietarilor de clădiri de office care sunt convins că vor fi deschişi să aloce o parte din aceste clădiri, măcar un etaj, unui astfel de spaţiu flexibil.” El spune că fiecare partener va putea să se diferenţieze în felul său de celelalte spaţii de lucru. „Unii oferă o cafea bună, cappuccino, ceai, snacksuri, fructe, alţii dispun de videoproiectoare, TV, flipchart, ori de zone de relaxare, bibliotecă, terasă, spaţii outdoor, parcări. În aplicaţie vom lista toate facilităţile, vom trece inclusiv parola de la wi-fi. Aplicaţia este destinată exclusiv segmentului B2B, deoarece, potrivit antreprenorului, „e mai bine să fii specializat şi să te adresezi unui segment ţintă”.

    Potrivit lui Creţu, clienţii-companii nu vor interacţiona direct cu respectivele spaţii, ci facturile pentru consumul fiecărui angajat vor fi plătite de Pluria. „Fiecare intrare ne costă diferit. Prin platforma noastră  agregăm toată cererea din partea companiilor şi plătim noi accesul oamenilor pentru fiecare persoană în parte. Lunar, plătim o factură aferentă utilizării fiecărui spaţiu”. Ca şi în cazul 7card, aplicaţie fondată de Andrei Creţu alături de Iulian Cîrciumaru, „partea statistică joacă un rol foarte important care ne ajută să ne menţinem în zona profitabilă. Ţintim volume mari, nu vrem un profit mare la nivel de utilizator. Dar pentru că funcţionăm cu marje subţiri e foarte riscant să cazi în zona neprofitabilă – trebuie să fim foarte atenţi în tot ceea ce înseamnă partea de statistică/analiză.” De pildă, adaugă el, vor urmări zonele frecventate de cei mai mulţi utilizatori, pentru a se axa în jurul centrelor de interes ale acestora.

    În lansarea Pluria s-au investit până acum în jur de 200.000 de euro, dar Creţu spune că investiţiile nu se vor opri aici, ci vor continua în următorii ani, atât în direcţia dezvoltării produsului şi a acoperirii unui portofoliu mai mare de clienţi şi de pieţe, dar şi în consolidarea echipei, obiective pentru îndeplinirea cărora vrea să aplice, anul următor, pentru obţinerea unei noi runde de investiţii.

    În momentul de faţă, deşi nu au fost semnate contractele cu primii clienţi deoarece aplicaţia nu a fost încă lansată, antreprenorul spune că se aşteaptă, după lansare, să concretizeze discuţiile cu circa 5-10 companii de diverse dimensiuni din IT şi tehnologie, atât din Bucureşti cât şi din Cluj, urmând ca ulterior să fie semnate contracte şi cu clienţi din Madrid şi Berlin. „Sunt atât firme mici, cu 20 de angajaţi, cât are cea mai mică companie, cât şi businessuri cu 2.000 de angajaţi. E foarte posibil, şi asta a fost şi recomandarea noastră, să începem cu un program pilot, în care să folosească nelimitat serviciul nostru. Deocamdată, în afară de această idee, solicitările se îndreaptă spre două direcţii – în cazul firmelor mai mici, care au reuşit să iasă de sub contractele de chirie, acestea sunt interesate de abonamente nelimitate pentru că nu mai au un birou, iar cealaltă categorie, de abonamente de o zi, maximum două zile pe săptămână, pentru că vor să şi păstreze o parte din sediu, dar să aibă o alternativă şi pentru angajaţii care se simt confortabil în a lucra de acasă.” Aşteptările sale minime personale, sunt de a ajunge, până la finele anului, la un portofoliu de 20 de clienţi corporate şi de a include cât mai mulţi angajaţi ai companiilor respective.
    Creţu spune că cereri de parteneriere au venit deja şi din alte oraşe, precum Sibiu, Iaşi sau Timişoara, şi speră ca într-o lună de la lansare să extindă aria de acoperire în toate oraşele principale din România, importante pentru mediul corporate, iar ulterior să includă în portofoliul extern şi alte pieţe europene. De altfel, în viziunea sa, reţeaua va putea fi accesată de angajaţii unei companii în orice oraş şi ţară în care aplicaţia va avea acoperire, acest aspect fiind important mai ales pentru cei care călătoresc în interes de serviciu. Antreprenorul spune că momentan nu au un competitor similar deoarece majoritatea companiilor cu model de business asemănător se adresează segmentului B2C, de aici şi decizia de a se lansa şi pe alte pieţe europene. „Pentru început, în străinătate vom avea un soft launch, urmând să turăm motoarele la începutul anului viitor. Vom avea echipe în Madrid şi Berlin, susţinem acum interviuri pentru alegerea managerilor locali. Intenţia noastră este să dezvoltăm Pluria în hub-urile de afaceri ale Europei. E o presiune pe noi să ne mişcăm cât mai repede pentru a avea avantajul primului sosit. Vrem să fim un Airbnb al birourilor.” Echipa Pluria este în proces de formare şi numără în prezent şase persoane, însă multe dintre servicii sunt externalizate – alţi şase oameni lucrează, de pildă, în echipa unui furnizor care se ocupă de componenta tehnică, deoarece, spune Andrei Creţu, „nu vrem să creştem nejustificat echipa internă.

  • Cum face de fapt McDonald’s miliarde de euro. Un fost angajat din conducere spune adevărul: „De fapt, businessul de bază nu este cel cu mâncare”

    Chiar dacă lanţul de restaurante fast food serveşte miliarde de clienţi din toată lumea, cea mai mare parte a profitului nu este genrată de vânzările de mâncare, scrie Reader’s Digest.

    Aceeaşi publicaţie scrie că lanţul ar vinde mai mult de 75 de burgeri la fiecare secundă.

    Acest lucru nu ar trebui să fie surprinzător, în contextul în care McDonald’s este cel mai mare lanţ de restaurante fast food al lumii.

    Totuşi, nu meniul acestuia este cel care generează cea mai mare parte a profitului, ci imobiliarele.

    Există mai mult de 36.000 de unităţi McDonald’s în toată lumea, dar doar 5% sunt deţinute de companie. În rest este vorba despre francize, adică de indivizi care au fost contractaţi de McDonald’s pentru a opera restaurantele respective. În acele situaţii, compania cheltuie bani doar pe locaţia respectivă. Francizatul este responsabil de toate costurile operării unui restaurant, în timp ce plăteşte chirie către McDonald’s. Plăteşte de asemenea o taxă de francizat de 45.000 de dolari şi o taxă de serviciu de 4% din vânzările brute, scrie Business Insider.

    „Nu suntem de fapt parte din businessul cu mâncare” a spus fostul CFO al companiei, Harry J. Sonneborn, investitorilor. „Suntem de fapt în businessul de real estate. Singurul motiv pentru care vindem hamburgeri cu 15 cenţi este că sunt cel mai mare generator de venituri prin care chiriaşii noştri ne pot plăti chiria.”

    Cititi aici materialul integral

  • Ţara unde dacă lucrezi de acasă compania îţi plăteşte chiria . Angajatorii sunt obligaţi prin lege să facă acest lucru

    În urmă cu un an, Curtea Supremă elveţiană, prin decizia din 23 aprilie 2019, prevedea ca, dacă un angajat trebuie să lucreze de acasă, compania trebuie să plătească o parte din chirie, scriu cei de la BBC. În acest caz, angajatul nu va fi nevoit să închirieze un apartament mai mare sau să suporte alte costuri suplimentare pentru lucrul de la distanţă, având dreptul la o rambursare lunară de 150 de franci elveţieni (157 de dolari), bani pe care compania i-a putut economisi.

    „Angajatorul trebuie să compenseze faptul că angajaţii lucrează pentru afacere din apartamentului lor”, spune Martin Müller, partener la firma de avocatură Pestalozzi din Elveţia, citat de BBC. El compară acest beneficiu cu cel oferit de companiile care rambursează banii angajaţilor care îşi folosesc maşina personală în folosul firmei. „Angajatul plăteşte asigurarea auto şi altele, dar legea spune că angajatorul trebuie să preia o parte”.

    Decizia privind acoperirea unui cost parţial al chiriei a fost pusă acum în lumina pandemiei de COVID-19. Cu o mare parte din forţa de muncă elveţiană care lucra de acasă în timpul pandemiei, hotărârea a stârnit dezbateri considerabile. Înseamnă că fiecare angajat care lucrează acum de la masa de bucătărie din cauza coronavirusului ar trebui să se aştepte să primească o subvenţie?

    Nu exact, spune Müller. Hotărârea nu le dă în mod automat tuturor celor care lucrează de acasă dreptul compensaţii, explică el. Un factor decisiv este dacă un angajat este nevoit să lucreze de la distanţă sau alege singur să facă acest lucru; dacă ar putea lucra şi de la birou, atunci cheltuielile nu ar trebui să fie rambursate.

    În Zürich, o companie se poate aştepta să plătească, anual, pentru fiecare angajat, între 3.000 şi 5.000 de franci (3.148 – 5.247 de dolari) pe chiria biroului. Dar Müller spune că nu costul spaţiului de birou este cel care decide valoarea compensaţiei pentru angajatul care lucrează la domiciliu, ci mai degrabă salariul acestora. El a întocmit contracte care prevăd rambursări de chirii în trecut (inclusiv înainte de hotărâre), deseori pentru companii străine care angajează angajaţi în Elveţia, dar nu au un birou acolo. „Trebuie să fie oarecum proporţional cu salariul sau riscaţi ca autorităţile fiscale să califice compensarea ca venit”, spune el. „Pentru un angajat cu normă întreagă, suma este de obicei între 250 şi 500 de franci.

    Consensul general în cadrul comunităţii juridice a fost, însă, ca hotărârea nu se aplică situaţiei unice actuale. Deşi mulţi angajaţi elveţieni nu au avut de ales decât să îşi mute biroul acasă când ţara a intrat în lockdown. „În cazul COVID-19, angajatorii au păstrat birourile şi locul de muncă al angajaţilor lor, aşa că angajatorul nu a economisit bani prin faptul că nu a furnizat un birou”, adaugă Müller.

  • Prima companie din lume care trimite teste de coronavirus direct acasă la angajaţi

    Angajaţii Apple care lucrează în regim remote pot face acum testul de coronavirus fără să părăsească locuinţa, deoarece gigantul tech le va livra acestora testele acasă, scriu cei de la CNN.

    Reprezentanţii Apple au fost precauţi în legatură cu redeschiderea birourilor şi a magazinelor, deoarece cazurile de infecţie cu noul coronavirus continuă să se înmulţească în mai multe state. Compania a redeschis peste 100 de magazine din SUA la începutul lunii martie, însă a luat rapid decizia de a le închide din nou. În unele unităţi a pus la dispoziţia clienţilor doar puncte de ridicare a coletelor, cerând o verificare atentă a temperaturii angajaţilor şi a clienţilor în unităţile care permit accesul în incină.

    Compania a raportat, de asemenea, că a început să ofere teste angajaţilor care se întorc la lucru în sediul central din din also reportedly began offering Covid-19 nasal swab Cupertino, California, în mai.

    Apple nu este singurul jucător din domeniu care îşi testează angajaţii. Compania Amazon, care a fost criticată pentru că nu a asigurat condiţii optime pentru ca angajaţii săi să lucreze în siguranţă, a declarat în aprilie că se află în proces de dezvoltare a unui laborator de testare pentrunCOVID-19, si că va începe testarea unui număr mic de angajaţi.

  • Viitorul sună tot mai rău pentu angajaţi. Mai multe companii vor să folosească un sistem în care să îşi monitorizeze tot timpul angajaţii, chiar şi când lucrează de acasă

    De câte ori vă opriţi pentru o gustare, pentru a vă plăti facturile sau, poate, într-o zi mai relaxată, să urmăriţi ultimul episod din serialul preferat pot fi informaţii la îndemâna oricărui angajator. În Marea Britanie se vorbeşte deja despre tehnologii de recunoaştere facială care să identifice orice moment în care angajatul nu se află în faţa laptopului, dar nici şefii din România nu sunt în totalitate „relaxaţi” când vine vorba de munca la domiciliu a colegilor lor. 

    Firma de consultanţă şi audit PwC a stârnit critici în presa internaţională din cauza dezvoltării unui software de monitorizare a angajaţilor din City-ul londonez care lucrează de acasă. Potrivit The Times, patru bănci de investiţii şi o companie de administrare de active discută cu firma în legătură cu adoptarea noii aplicaţii, care, prin intermediul tehnologiei de recunoaştere facilă, ar putea să monitorizeze câte pauze de gustări – sau chiar şi de toaletă – îşi iau angajaţii.

    Aplicaţia, descrisă iniţial în publicaţia Financial News, ar avea ca scop întrunirea standardelor de compliance referitoare la angajaţii care lucrează de acasă. Totuşi, criticile stârnite de aceasta se leagă de intruziunea în viaţa privată a angajaţilor – această tehnologie fiind asociată cu un Big Brother al vremurilor moderne.
    PwC esta una dintre cele mai mari companii de consultanţă şi audit – aşa numitele „Big Four” – iar paşii făcuţi de aceasta ar putea genera o adevărată revoluţie în direcţia monitorizării angajaţilor care lucrează în regim remote.
    Cum stau lucrurile în România?

    Potrivit informaţiilor acordate anterior într-un interviu publicat în varianta digitală a Business MAGAZIN de avocaţii Alexandra Dunăreanu şi Alexandru Moraru, care lucrează pentru casa de avocatură Filip&Company, în România angajatorii au atât dreptul, cât şi obligaţia de a monitoriza activitatea salariaţilor care lucrează de acasă în această perioadă. Potrivit legii, fiecare angajator trebuie să ţină o evidenţă a orelor de muncă prestate zilnic de către salariaţi, pentru a o pune la dispoziţia inspectorilor de muncă în eventualitatea unui control. Omisiunea de a ţine această evidenţă poate atrage amendarea angajatorului cu până la 3.000 de lei.

    „În contextul actual, în care majoritatea angajaţilor lucrează de acasă, devine incidentă legislaţia privind telemunca, situaţie în care o monitorizare legală va avea de asemenea în vedere şi dreptul angajatorilor de a verifica activitatea salariaţilor (i.e., telesalariaţilor), în condiţiile stabilite prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă sau regulamentul intern”, spuneau avocaţii în perioda stării de urgenţă.

    Monitorizarea angajaţilor poate fi văzută şi ca o activitate aflată în strânsă legătură cu îndeplinirea obligaţiei angajatorilor de a verifica şi întreţine echipamentele de muncă necesare telemuncii (de exemplu, laptopurile puse la dispoziţia angajaţilor), dar şi a verificării respectării de către angajaţi a anumitor reguli existente la nivelul companiei. În acest context, monitorizarea ar putea viza inclusiv activitatea efectuată de telesalariaţi prin intermediul acestor echipamente şi modalitatea de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu, observau ei.

    Pe de altă parte, monitorizarea telesalariaţilor trebuie privită şi din perspectiva protecţiei datelor cu caracter personal, fiind susceptibilă a atrage responsabilităţi şi provocări suplimentare pentru angajatori, deoarece poate genera riscuri semnificative privind confidenţialitatea telesalariaţilor dacă activităţile de monitorizare sunt excesive în raport de drepturile şi libertăţile lor sau nu sunt susţinute de existenţa unui interes de afaceri legitim, echilibrat, motivat şi proporţional.

    „Angajatorii trebuie să respecte principiile cheie prevăzute de regulamentul general privind protecţia datelor (RGPD) referitoare la prelucrarea datelor salariaţilor în mod legal, echitabil şi transparent cu asigurarea integrităţii, exactităţii şi confidenţialităţii datelor, precum şi colectarea acestora cu respectarea principiilor limitării legate de scop, stocare şi reducerii la minimum a datelor, cu respectarea dreptului salariaţilor la viaţă privată şi de familie. Anterior desfăşurării activităţilor de prelucrare, angajatorii  va trebui să efectueze un test de echilibru prin care să documenteze faptul că respectivele prelucrări se află în echilibru cu drepturile şi libertăţile angajaţilor şi că nu sunt în măsură a reprezenta o încălcare a acestora”, precizează avocaţii.

    Silviu Stahie, specialist în securitate informatică la Bitdefender, observă şi el că angajaţii pot fi monitorizaţi de companii, iar acest lucru este perfect legal.
    Cum se face însă, mai exact, monitorizarea angajaţilor prin dispozitivele de serviciu?

    „Angajatorii pot folosi metode proprii de monitorizare a angajaţilor, precum aplicaţiile software dedicate sau chiar prin corelarea activităţii cu orele de program – de exemplu, când s-au conectat calculatoarele la serverul VPN al companiei, când s-au trimis e-mailuri sau când şi cum au fost folosite aplicaţiile de business.”

    De cele mai multe ori, conectarea la reţeaua companiei se face printr-un serviciu VPN aprobat şi agreat. O astfel de soluţie de VPN oferă acces la resursele companiei, dar e posibil ca nu tot traficul generat să fie rutat prin reţeaua companiei.  „Este de reţinut că un serviciu VPN nu anonimizează traficul între angajat şi companie, ci doar asigură un coridor sigur de comunicare între cei doi. În general, în funcţie de profilul companiei, o problemă mult mai stresantă decât timpul petrecut de angajaţi lucrând de acasă sau activitatea lor efectivă este securitatea infrastructurii”, crede specialistul în securitate informatică.

    Componenta de securitate a datelor e abordată în general prin instalarea unor instrumente specifice, gestionate de la distanţă de echipele de IT. Soluţiile de securitate pentru mediul business protejează laptopurile companiilor de atacuri malware, de spam şi phishing. Soluţiile de protecţie a datelor şi soluţiile de criptare protejează informaţiile companiei în eventualitatea distrugerii sau pierderii sistemului. „Un exemplu simplu ilustrează riscurile la care îşi supun companiile angajaţii. După ce o persoană îşi termină activitatea profesională, foloseşte laptopul de la serviciu pentru a verifica e-mailul propriu şi deschide un mesaj cu malware care infectează sistemul. Acum, potenţialii atacatori pot folosi sistemul compromis pentru infiltrarea în reţeaua companiei”, explică el un scenariu prin care datele companiei pot fi puse în pericol.

    Adrian Dinu, fondator al firmei axate pe pontaj electronic, control acces wireless şi monitorizare de active la distanţă Creasoft, oferea într-un interviu anterior exemplul firmelor de IT, în care era o practică obişnuită ca angajaţii să lucreze acasă o zi pe săptămână chiar şi înainte de contextul pandemic. În cadrul acestui program, verificarea angajaţilor care lucrau de acasă se făcea prin sondaj: „Şeful unui departament îi suna prin sondaj pe angajaţi, organiza conferinţe audio sau la anumite ore, în încercarea de a afla dacă angajaţii sunt măcar acasă şi implicit dacă măcar pe perioada conferinţei/apelului deschid proiectele la care lucrau ca să prezinte date despre evoluţia muncii lor”.

    De asemenea, în situaţia unora dintre ei, se cereau şi rapoarte de activitate, în care angajatul completa ceea ce a lucrat. „Cam acesta erau mijloacele de control, limitate la timpul managerului, care mai avea şi el şi alte sarcini.
    Au existat însă şi companii care implementau altfel de modalităţi de monitorizare: „Au existat şi companii care implementau programe de monitorizare de activitate pe PC, fără pontaj, mai degrabă de semispionaj, în sensul că se instalau aceste aplicaţii de către administratorii de reţea pe PC-urile angajatorilor, de obicei fără să fie informaţi angajaţii. Acest tip de aplicaţii de monitorizare se intercalau între aplicaţiile care pornesc odată cu PC-ul şi se efectua un transfer de date netransparent la o bază de date, din care rezultau anumite rapoarte legate de ce a scris sau ce a butonat angajatul, pe ce site-uri a navigat, la ce film s-a uitat, dacă a copiat vreun fişier, dacă a trimis pe e-mail vreun fişier de pe un black list etc.”, observă Adrian Dinu.

    Creasoft a dezvoltat o aplicaţie de monitorizare care permite angajatului să ştie când este monitorizat de angajator. „Transparenţa este dată şi de faptul că angajatorul face cunoscut angajatului care sunt acele activităţi pe PC (de divertisment de exemplu) care nu vor intra în calculul orelor pontate. Scopul nu este de a-l prinde pe angajat cu lecţia neînvăţată. Rezultatul muncii este însă cel care contează pentru fiecare angajator, aşa că cei care nu performau înainte de această schimbare nu vor fi cei care vor aduce cele mai multe rezultate nici acum, indiferent de cât de multe ore vor ponta, dar vor fi forţaţi să lucreze un minim necesar. Cum, de altfel, există angajaţi care sunt performanţi într-un timp mult mai scurt şi apoi se pot uita la Netflix”, descrie el raţiunea aplicaţiei companiei sale.

    În ceea ce priveşte bugetele direcţionate de companie în acest tip de produse, Adrian Dinu spune că preţurile pentru licenţa software în condiţiile situaţiei de urgenţă în care ne aflăm sunt de 0,5 euro/lună/angajat timp de minimum două luni sau până la încheierea stării de urgenţă. Or, bugetul alocat de companii în această direcţie nu este unul consistent: la un număr mediu de 200 de angajaţi/companie, efortul financiar al unei companii va fi de
    100 de euro/lună, sumă care include şi TVA.