BusinessMagazin

Tag: amenzi

  • Este oficial: De astăzi poţi primi o amendă de 10.000 de lei dacă parchezi pe locurile rezervate celor cu handicap

    De astăzi, intră în vigoare noile modificări la legea privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap şi care aduc sancţiuni cuprinse între 2.000 de lei şi 10.000 de lei, precum şi ridicarea mijlocului de transport, pentru cei care parchează parchezi pe locurile rezervate celor cu handicap.

    Mai exact, este vorba despre Legea nr. 145/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, care a fost publicată în Monitorul Oficial din data de 22 iulie şi care intră în vigoare de la data de 25 iulie.

    Noile modificări, prevăd majorarea sancţiunilor pentru cei care parchează pe locurile rezervate persoanelor cu handicap, de la un minim de la 1.000 de lei la un minim de 2.000 de lei şi de la un maxim de 2.000 de lei la un maxim de 10.000 de lei.

     Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzii contravenţionale se face de către agenţii de circulaţie sau de către personalul de control cu atribuţii în acest sens.

     

     

  • Vă mai aduceţi aminte de GDPR? Românii sunt în top în UE când vine vorba de numărul amenzilor plătite. Care au fost cauzele şi valoarea acestora

    „Am observat o creştere a gradului de conştientizare asupra aspectelor legate de protecţia datelor, atât la nivelul companiilor, dar şi la nivelul cetăţenilor. Acest lucru a determinat şi o atenţie sporită din partea operatorilor economici care prelucrează date, în sensul de a revizui politicile existente şi a de investi în programe de conformitate, pentru a se asigura că modul în care îşi desfăşoară activitatea corespunde cerinţelor legislaţiei în domeniu”, descrie Raluca Puşcaş, partener şi head of data protection în cadrul Filip & Company, evoluţia asupra GDPR în ultimii ani. Ea observă că acesta este un proces continuu, în care operatorii economici au parcurs etape importante, cum ar fi, de pildă, transparentizarea operaţiunilor de prelucrare a datelor.
    De la la aplicarea GDPR (25 mai 2018) şi până în prezent, România a ajuns pe locul doi în UE la numărul total de amenzi aplicate (31 de amenzi în România, în valoare totală de aproximativ 517.000 de euro), pe locul I fiind Spania, cu 96 de amenzi, urmată apoi de Ungaria (cu 28 de amenzi), Germania (26 de amenzi), Bulgaria (20), potrivit datelor publicate pe platforma enforcementtracker.com, citate de specialist. Potrivit aceleiaşi surse însă, ca valoare totală a amenzilor, pe primele locuri sunt Marea Britanie, care a ajuns la o valoare totală a amenzilor de peste 300 de milioane de euro (unele dintre acestea fără o decizie definitivă), Franţa (cu aproximativ 51 milioane de euro), Italia (aproximativ 39 de milioane de euro), Germania (aproximativ 26 de milioane de euro), Austria (aproximativ 18 milioane de euro).
    Anul trecut, românii au adresat 5.808 de plângeri, iar motivele cele mai frecvente ale acestora se leagă de dezvăluirea datelor cu caracter personal fără consimţământul persoanelor vizate, încălcarea drepturilor şi a principiilor prevăzute de GDPR, primirea de mesaje comerciale nesolicitate,  nerespectarea condiţiilor privind consimţământul în mediul online sau încălcarea măsurilor de securitate şi confidenţialitate. Au existat de asemenea şi alte sesizări şi notificări privind incidente de securitate, observă specialista de la Filip & Co.
    Cea mare mare amendă aplicată unui operator din România a ajuns la 150.000 de euro şi a fost aplicată unei bănci în octombrie 2019 pentru neaplicarea măsurilor tehnice şi organizatorice adecvate pentru a asigura securitatea datelor. La polul opus, cea mai mică amendă a fost de 500 de euro şi a fost aplicată unei asociaţii de proprietari pentru utilizarea unui sistem de supraveghere video fără informarea adecvată şi fără a aplica măsurile de securitate necesare. 
    Atât în România, cât şi în celelalte state membre ale Uniunii Europene, au fost aplicate amenzi pentru încălcări ale legislaţiei privind protecţia datelor, iar cele mai frecvente motive pentru aplicarea sancţiunilor includ, potrivit Ralucăi Puşcaş: neimplementarea măsurilor tehnice şi organizatorice adecvate care să asigure securitatea datelor cu caracter personal (fapt care a determinat divulgarea sau accesul neautorizat al datelor de către terţi), lipsa sau nevalabilitatea temeiului legal al prelucrării (de exemplu, nu a existat un consimţământ informat sau valabil exprimat pentru transmiterea unor mesaje comerciale, ori au fost transmise astfel de mesaje ulterior dezabonării de către persoana vizată, utilizarea unor căsuţe prebifate de acordare a consimţământului), nerespectarea drepturilor persoanelor vizate (de exemplu autorităţile de supraveghere au identificat situaţii în care operatorii nu au dat curs solicitărilor persoanelor vizate privind accesul de date) etc. 
    Raluca Puşcaş observă că există mai multe paliere asupra cărora regulile de protecţie a datelor au un impact, printre care transmiterea mesajelor de marketing (prin e-mail sau SMS), dar şi în utilizarea social media, a studiilor de satisfacţie a consumatorilor, programelor de loialitate, instrumentelor de monitorizarea sau prelucrare automată, care pot folosi şi construirea unor profiluri ale consumatorilor sau campaniilor de marketing în diverse forme. „Mesajul cheie în această privinţă este că GDPR nu trebuie privit ca un obstacol sau interdicţie de a folosi aceste instrumente, ci ar trebui ca cerinţele de privacy să fie analizate de la început, de la momentul designului strategiei de marketing sau campaniei respective, astfel încât să poată fi găsite soluţiile corespunzătoare.”
    Cum poate şti un business dacă este sau nu aliniat standardelor impuse de GDPR? „Ar trebui să pornim de la principiul conform căruia protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal este un drept fundamental. Orice consumator sau angajat al unei companii doreşte să ştie că datele sale sunt protejate conform legii şi că drepturile sale sunt respectate. Derivând din aceste principii, conformitatea cu cerinţele GDPR este de fapt un proces continuu, care trebuie inclus în activitatea zilnică a companiei”, descrie Raluca Puşcaş modul în care orice business ar trebui să se poziţioneze faţă de alinierea la standardele impuse de GDPR.
    Cel mai recent motiv pentru care GDPR-ul a revenit din nou în atenţia publicului larg este dat de contextul stării de alertă, în care proprietarii de terase sunt obligaţi să deţină un registru cu evidenţa clienţilor care fac rezervare, context în care operatorii de restaurante trebuie să fie atenţi la potenţialele amenzi pe care le-ar putea aduce standardele GDPR. În acest sens, Raluca Puşcaş îi sfătuieşte să nu prelucreze mai multe date decât sunt necesare pentru realizarea scopului avut în vedere, datele trebuie păstrate strict pentru acest scop şi stocate şi prelucrate în condiţii de siguranţă. Instruirea angajaţilor este esenţială, fiindcă, potrivit avocatului deseori expunerea operatorilor la amenzi conform GDPR a avut la bază neglijenţa sau lipsa de conştientizare din partea angajaţilor. Stocarea datelor trebuie făcută doar pentru perioada de timp necesară îndeplinirii acestui scop şi, nu în ultimul rând, clienţii trebuie prelucraţi cu privire la această prelucrare de date, prin comunicarea unei note de informare conform cerinţelor GDPR. 
    Raluca Puşcaş subliniază şi oportunităţile aduse de acest regulament european, considerat deseori o piedică în desfăşurarea activităţilor operatorilor economici: „Înainte de GDPR, unele activităţi de prelucrare de date se desfăşurau în mod netransparent, de multe ori fără ca persoana vizată să ştie în ce scop sunt prelucrate datele sau ce terţe părţi au acces la ele. GDPR a restabilit controlul persoanelor asupra datelor. Prin urmare, respectarea acestor cerinţe de către companii este importantă în stabilirea unei relaţii de încredere cu clienţii lor, ceea ce facilitează dezvoltarea de noi produse şi servicii, folosind tehnologii inovatoare şi care se bazează în mare măsură pe prelucrări de date.”

  • Galaţi: Nouă cadre medicale au fost amendate pentru că nu purtau măşti de protecţie în spital

    Nouă cadre medicale de la Spitalul Judeţean şi două de la Spitalul de Copii din Galaţi au fost amendate pentru că nu purtau măşti de protecţie în spital..Printre persoanele sancţionate este şi un medic. Neregulile au fost descoperite în timpul unui control al Direcţiei de Sănătate Publică.

    Nouă cadre medicale de la Spitalul Judeţean şi două de la Spitalul de Copii din Galaţi au fost amendate cu 5.000 de lei fiecare pentru că nu purtau măşti de protecţie în timpul serviciului. Ele au fost descoperite în timpul unei acţiuni a inspectorilor Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi. Printre persoanele amendate este şi un medic de la Spitalul Judeţean, au anunţat inspectorii DSP Galaţi.

    Reprezentanţii Spitalului Judeţean susţin că unitatea are echipamente de protecţie şi anunţă că toate cadrele medicale amendate ar putea fi sancţionate şi de conducerea unităţii medicale pentru că nu au purtat mască de protecţie.

    „Spitalul dispune de destule echipamente de protecţie, cadrele medicale sancţionate erau dotate cu echipamente de protecţie, dar nu îl purtau corespunzător. Cu siguranţă (n.r. vor fi sancţionaţi). Spitalul va face o anchetă, dar amenda probabil îi va sensibiliza”, a declarat purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean Galaţi, Ionuţ Băneşanu.

    Controalele s-au desfăşurat în weekend. Cu această ocazie au fost descoperite şi alte nereguli pentru care au fost sancţionate şi spitalele.

    „Sancţiunile au fost aplicate pentru lipsa din dotarea unităţii a substanţelor dezinfectante pentru dezinfecţia veselei, pentru nerespectarea măsurilor speciale instituite în situaţii epidemiologice deosebite şi pentru nerespectarea măsurilor individuale de protecţie a vieţii şi limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătăţii persoanelor”, au anunţat reprezentanţii Prefecturii Galaţi.

    Valoarea totală a amenzilor este de 54.000 de lei. Controalele vor continua şi în perioada următoare.

  • Peste 2.300 de amenzi, aplicate în Capitală, în weekend, pentru nerespectarea restricţiilor

    Autorităţile au aplicat, în weekend, în Capitală peste 2.300 de amenzi în valoare de peste 1,1 milioane de lei pentru nerespectarea măsurilor pentru prevenirea şi combaterea epidemiei de COVID-19.

    Potrivit Poliţiei Capitalei, la acţiunile desfăşurate în perioada 17-19 iulie au participat peste 900 de poliţişti, cu sprijinul a aproximativ 400 de reprezentanţi ai Jandarmeriei, Poliţiei Locale, Direcţiei de Sănătate Publică Bucureşti, Agenţiei Naţionale Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Comisariatul pentru Protecţia Consumatorului Bucureşti şi Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti Ilfov.

    Au fost verificate peste 220 de firme, printre care hipermarket-uri, hale şi pieţe agroalimentare, terase şi locuri de agrement, dar şi mijloace de transport în comun.

    Au fost constatate şi aplicate 2.309 sancţiuni contravenţionale, în valoare de aproximativ 1.110.000 lei.

    528 au fost aplicate pentru nerespectarea măsurilor de protecţie individuală, 3 pentru nerespectarea modului de amenajare a teraselor, privind distanţarea fizică şi locul prevazut la mese, şi 75 pentru încălcări ale normelor de convieţuire socială. „19 sancţiuni au fost aplicate pentru situaţii ce cad sub incidenţa legislaţiei privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite, iar 35 pentru abateri prevăzute în Hotarea de Guvern privind declararea stării de alertă şi masurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, pentru încălcarea unor norme privind sănătatea publică şi a unor prevederi referitoare la normele sanitar-veterinare şi siguranţa alimentelor”, au transmis poliţiştii.

    În domeniul rutier, pe parcursul acestei perioade au fost constatate şi aplicate peste 1. 600 de sancţiuni contravenţionale.

  • De astăzi nivelul minim al amenzii se dublează. Detaliul care te poate scăpa de o amendă de minim 10.000 de lei

    De astăzi, nivelul amenzilor minime pentru persoanele fizice sau firmele care nu iau măsuri pentru evitarea instalării şi răspândirii ambroziei şi eliminarea prezenţei acesteia pe terenurile intravilane sau extravilane se vor majora, conform celei mai recente legi publicate în Monitorul Oficial.

    Mai exact, este vorba despre Legea 129/2020 pentru modificarea Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia.

    Legea 129/2020 prevede sancţionarea cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei pentru persoanele fizice şi cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice pentru nerespectarea regulilor privind combatea ambroziei.

    Astfel, constituie contravenţie nerespectarea prevederilor din avertisment de către proprietarii sau deţinătorii de terenuri, beneficiarii lucrărilor de construcţii, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigaţii şi ai bazinelor piscicole, conform noilor modificări.

    Nivelul minim al amenzilor pentru persoanele fizice a crescut de la 750 de lei la 1.000 de lei, în timp ce pentru persoanele fizice, nivelul minim al amenzii s-a dublat de la 5.000 de lei la 10.000 de lei.

     

     

  • MAI: Aproape 900 de terase amendate pentru încălcarea regulilor de distanţare socială

    Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunţat că în luna iulie au fost aplicate peste 12.000 de sancţiuni contravenţionale pentru nerespectarea măsurilor de protecţie sanitară în valoare de aproape 4,5 milioane de lei. Aproape 900 dintre amenzi au fost date proprietarilor de terase.

    Potrivit unui comunicat al MAI, în perioada 3-10 iulie au fost verificate la nivel naţional 30.038 de firme şi 119.805 persoane, în ceea ce priveşte respectarea măsurilor de protecţie sanitară.

    La acţiuni au participat zilnic, în medie, 4.970 de poliţişti, 1.920 de jandarmi, 500 poliţişti de frontieră, 200 de cadre ISU, 1.520 de poliţişti locali, 71 reprezentanţi din cadrul ANSVSA, 39 inspectori ANPC, 110 reprezentanţi ai structurilor Ministerului Sănătăţii, 54 angajaţi ai Ministerului Muncii, 14 oficiali din cadrul Ministerului Transportului şi 11 reprezentanţi ai autorităţilor publice locale.

    În total, au fost aplicate 12.199 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 4.483.896 de lei.

    Dintre acestea, 633 de amenzi au fost date firmelor pentru organizarea de activităţi în spaţiul public sau privat închis pentru care au fost instituite interdicţii şi restricţii, iar 260 persoanelor fizice care au participat la astfel de acţiuni.

    De asemenea, autorităţile au mai dat 6.644 de amenzi în valoare de 890.672 de lei pentru nerespectarea măsurilor de protecţie individuală, iar 893 de sancţiuni în valoare de 244.400 de lei au fost aplicate pentru nerespectarea modului de amenajare a teraselor privind distanţarea fizică şi locul prevăzut la mese.

    Totodată, în cadrul acţiunilor desfăşurate au fost aplicate 2.707 sancţiuni, în valoare de 925.376 de lei, pentru încălcarea unor norme de convieţuire socială.

    MAI a mai anunţat că la linia TELVERDE (0800800165), dedicată special sesizării neregulilor în contextul COVID-19, au fost primite 185 de apeluri telefonice.

    „Sesizările au fost direcţionate pentru verificări la nivelul municipiului Bucureşti şi a 23 judeţe, fiind semnalate în special nereguli privind purtarea măştii de protecţie şi păstrarea distanţării sociale. 37 dintre faptele sesizate la linia TELVERDE s-au confirmat în urma verificărilor”, se arată în comunicatul MAI.

    Mulţumim operatorilor economici din industria HORECA şi angajaţilor acestora care au respectat normele de protecţie împotriva răspândirii infecţiilor cu noul coronavirus, dar şi tuturor cetăţenilor responsabili care au înţeles importanţa măsurilor de protecţie sanitară.

     

  • Peste 530 de amenzi de 124.900 de lei, în ultima zi, pentru nerespectarea restricţiilor

    Poliţiştii şi jandarmii au dat, în ultimele 24 de ore, peste 530 amenzi de 124.900 de lei, pentru nerespectarea restricţiilor.

    Ca urmare a încălcării măsurilor pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, poliţiştii şi jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore, 533 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 124.900 de lei.

    De asemenea, în urma acţiunilor de verificare desfăşurate noaptea trecută, în sistem integrat, de structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Muncii şi Ministerului Transporturilor, au fost aplicate alte 962 de sancţiuni pentru nerespectarea măsurilor de protecţie sanitară şi distanţare socială.

  • Ce se va întâmpla cu persoanele internate sau puse în carantină după publicarea deciziei CCR?

    După ce judecătorii CCR au decis că internarea obligatorie a persoanelor cu boli transmisibile şi carantina pentru cei veniţi din străinătate nu pot fi impuse prin ordine de ministru, ci doar prin lege, ne-am putea aştepta, curând, la o nouă perioadă de haos legislativ, în contextul în care n-ar mai exista un cadru legal pentru internare. 

    Deciziile CCR produc efecte numai pentru viitor, de la momentul publicării lor în Monitorul Oficial. Astfel, pentru a evita un nou vid legislativ, în care carantinarea, izolarea sau internarea asimptomaticilor să nu mai fie reglementată, e necesară adoptarea rapidă şi intrarea în vigoare a unei legi care să rezolve situaţia şi prin care să poată fi restricţionate anumite drepturi.

    Ca regulă, motivarea deciziilor Curţii şi publicarea lor se fac după câteva săptămâni, însă acest lucru se poate întâmpla şi după o săptămână, cum a fost şi cazul deciziei CCR prin care au fost declarate neconstituţionale amenzile din perioada stării de urgenţă.

    Citiţi articolul integral pe Mediafax.ro. 

  • O categorie de telefoane dispare de astăzi de pe piaţă. Amenzi mari pentru cei care nu respectă decizia

    În România este interzisă de astăzi comercializarea telefoanelor care nu sunt compatibile cu sistemul RO-ALERT.

    Prevederea se aplică la un an de la emiterea ordonanţei de urgenţă a Guvernului din 2019, privind operarea sistemului de avertizare a populaţiei, RO-ALERT.

    Sancţiunile sunt cuprinse între 5.000 şi 50.000 de lei, dar pot ajunge până la 100.000 de lei.
    În România este interzisă de astăzi, 27 iunie, comercializarea telefoanelor care nu sunt compatibile cu sistemul RO-ALERT.
    Prevederea se aplică la un an de la publicarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind operarea sistemului de avertizare a populaţiei, RO-ALERT.

    Potrivit art 19, telefoanele mobile, care nu au activată posibilitatea recepţionării mesajelor RO-ALERT în toate reţelele publice mobile de comunicaţii electronice, nu pot fi comercializate pe teritoriul României.

    Comercianţii care vor continua să vândă aceste dispozitive mobile riscă amenzi mari din partea Protecţiei Consumatorului.
    Sancţiunile sunt cuprinse între 5.000 şi 50.000 de lei, iar în caz de recidivă amenzile pot urca până la 100.000 de lei.
    Telefoanele care nu pot recepţiona mesajele RO-ALERT sunt cele de tehnologie depăşită.

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • 2 iunie este ultima zi în care pot fi contestate amenzile din perioada de urgenţă

    2 iunie este ultima zi în care pot fi contestate amenzile date pentru nerespectarea restricţiilor impuse în perioada de urgenţă. Deşi au fost declarate neconstituţionale, acestea pot fi anulate doar dacă sunt contestate în instanţă.

    Adrian Jianu şi Radu Preda, doi dintre românii amendaţi în perioada stării de urgenţă, au contestat amenzile primite. Cei doi au fost sancţionaţi după ce au împărţit lumina sfântă în noaptea de Înviere şi au de plătit 19.000 de lei.

    „Nu ştiu cum a fost stabilit cuantumul amenzii, în orice caz sunt mult disproporţionate cu aşa-numita faptă a noastră. (…) Amenzile au fost contestate”, a spus Adrian Jianu, unul dintre cei amendaţi.

    „Foarte nedrept a fost pentru că ei au încercat să ne omoare tradiţia. Noi am încercat să o continuăm. Aşteptăm instanţa să-şi spună cuvântul, să facă dreptate”, a completat Radu Preda.

    Adrian a fost amendat cu 15.000 de lei, iar Radu cu 4.000.

    Amenzile date în perioada de urgenţă mai pot fi contestate doar până în 2 iunie. 300.000 de români au primit amenzi în valoare de 130 de milioane de euro.

    În baza deciziei CCR, instanţa de judecată va anula procesele-verbale de contravenţie. Cei care au plătit deja amenzile îşi vor putea recupera banii de la stat, cu aceeaşi condiţie: să formuleze plângere contravenţională la judecătorie.

    CCR a arătat, în motivarea deciziei prin care amenzile din perioada stării de urgenţă au fost declarate neconstituţionale, că legea nu întruneşte „exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate”, iar stabilirea contravenţiilor este lăsată, în mod arbitrar, la aprecierea agentului constatator.